1,663 matches
-
de altădată din grădina publică. Stăteam pe ea, acum, rezemându-se de stinghiile orizontale, alți tineri, fete, băieți; nici unul din aceștia nu și-ar fi închipuit, văzându-mă cu tâmplele ușor albite, bărbat între două vârste, corect îmbrăcat, scorțos, cu nelipsita cravată burgheză la gât - adică de om al burgului, al orașului zice-se - că în urmă cu câteva decenii, tot tânăr ca ei, adolescent, m-am aflat pe aceeași bancă și că aici sub frunzișul aceluiași copac mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
lipsește nopțile de acasă și merge în oraș să se joace cu amicii lui, băieți de companie. Chiar îmi place Henk, e foarte, foarte nostim, dar, dacă ar fi prietenul meu, aș lua șaisprezece pastile de Xanax pe zi.) Pe lângă nelipsitul cașmir, Brooke purta întotdeauna cel puțin cinci articole diferite de la Tiffany. Ca să știți, toată lumea purta câte ceva de la Tiffany. Trebuia. Cred că ți s-ar cere să părăsești New Yorkul dacă nu le-ai purta. A întins mâna (cu unghii mici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Claudia Craiu ofensator că „Uniunea Scriitorilor a devenit Casa de pensii”? Da, îi cunosc pe mulți. Domnul profesor universitar Gheorghe Macarie, despre care confratele său mai tânăr îl gratulează că nu a avut performanță, rămânând un „ilustru anonim” este un nelipsit cronicar de la multe e xpoziții de artă, el însuși cu operă scrisă și căutată, prezentator de carte în prefețe și postfețe, un erudit în arte, istorie și cultură. Una din cărțile prezentate de el, „Dorohoi 600 de ani” file de
Mamă, lecții de viață. In: OMAGIU MAMEI by Ioan Costache Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1070]
-
cu plată, unde cântă de la ora zece a dimineții maestrul Ineluș a lu’ Lingoare. La poarta șantierului, frații lu’ Pișcot, cu sora lor Zanzibaria și nepoata Discoveiria, și-au instalat de mult lăzile de banane „Mocambo“ și portocale „Jennyffer“, cu nelipsita mușama, pe care agită cutiile cu biluțele de-o „albă-neagră“. Abia după ce-și răcorește mioriticul cu o bere sau o rachie, șantieristul mai cască gura, la întoarcere, la minunile făcute cu biluța de cei trei frați Pișcot. Neîncrezător, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
străbuni cu tradiționalele noastre cântece de bucurie și marș“. Nu e bine, știu, să te-amuzi pe seama tricolorului. Înțelept și patriotic este să papi bani cu nemiluita și să privești, cu încântare, cum poporenii se cotonogesc pentru tradiționala sarma și nelipsita bericică de la finalul sărbătorii. 25tc "25" În jos, pe Bulevard. Dimineață cețoasă. Ultima zi a anului. Un vechi obicei, încă din anii studenției, de a ieși, în astfel de dimineți de sfârșit de an, în oraș. De a trece pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
când în când. Ce-ar putea-o amuza din desenele acestea țipătoare? În stradă, trec mașini cu girofare țipând. Un polițist strigă ceva în difuzor. Trece președintele la serviciu. Bibliotecara, figură suptă și ea, tot cu ochelari, se joacă la nelipsitul calculator. Aș vrea să trec prin spatele ei să observ ce urmărește atât de concentrată. Mi se pare o impolitețe. La masa din fața mea, față în față, o fată și un băiat își trimit bilețele. Ea zâmbește urmărind cum el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
să facem așa ceva, râdea neamurile și popa de noi cu julitura asta. Am ridicat din umeri. Murise, într-adevăr, în vară, cineva în apartamentul lor. Văzusem pânza neagră de la ușă, capacul coșciugului pe hol, lumânările aprinse în sfeșnicul acela mare, nelipsit de la înmormântări. Nu intrasem să aprind și eu o lumânare. Nu mă interesase cine murise. Abia de-mi cunosc vecinii. Nu mă simt atât de apropiat de ei încât să le împărtășesc durerile sau bucuriile. Nici măcar din acel sentiment formal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Încetul, cifrele intrau În eprubete și În alambicuri, pline de tot felul de substanțe fumegânde. Din fum se nășteau siluete și abstracțiuni. Apăreau, lățindu-și și lungindu-și mereu dimensiunile, și oameni-degete, și oameni-mâini. Apărea și femeia-șarpe, și femeia-elefant, precum și nelipsita girafă În flăcări a lui Dali. O parte din salonul În care se afla Oliver se muta pe Karl Marx. Olivia prindea rădăcini pe stradă, iar lîngă ea răsăreau, ca din pământ, alte Olivii, mai mari și mai micuțe, toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
jertfă-n iubire; Le port în culori, pe paletă, când sunt Și stau răspândite-n probleme diurne, Precum curcubeul în zi fără vânt Ce-și mângâie vechile-i urme... Căutăm dezlegări, ori acestea ne vin, Mai bune, mai rele, oricum nelipsite, Așa cum furtuna se schimbă-n senin Și stările curg, niciodată oprite... Problemele noastre, adesea comune, În timp ce se scurg, copleșesc Și nu mai apuci să exprimi opțiune Când lupii flămânzi, te pândesc...
CLIPE by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83765_a_85090]
-
și negri de os. Cum era băiat frumușel și bine făcut, îl prindea de minune, și el nu lăsa să-i scape prilejul de a-l arăta băieților și de a primi laude, care de care mai meșteșugite, însoțite de nelipsita frază în astfel de ocazii: ― Frumos palton, mă Dane, dar păcat că are stofa cam aspră... Ca să se-nmoaie puțin, ar trebui s-o uzi, mă, că altfel se rupe repede! Trebuie să faci cinste, ce mai! ― Bine, dom'le
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
promițătoare, la brațul unui locotenent oacheș și frumușel, cu pinteni și brandenburguri. Evenimentul nu mirase pe nimeni în mica garnizoană mizileană, unde tatăl ei era șef de accize, post modest, dar rentabil și onorabil, pe care strălucitoarea Lenora, de pe atunci nelipsită de la baluri, pick-nick-uvi și cavalcade, îl înălțase în rang. Amănuntele astea erau date de Lina în zilele când, așezând cu levănțică și sulfină rufele în șifonier, dezvăluia suvenirile de acasă, oftând. Niciodată în orele de repaos buna Lina nu trăia
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
afară era situația actuală. Lina, de-a lungul drumului, stăruia în recapitularea acelor împrejurări. Nu se sătura făcând elogiul Elizei. Nici nu s-ar fi așteptat să fie așa de săritoare, să-și lase partidele de cărți și plimbările ei nelipsite. Cu Lenora era de o răbdare si de o voioșie fără de seamăn. Ea însăși, Lina, nu i se putea compara. Lenora nu avea, mai ales, nevoie de îngrijiri medicale. Eliza îi citea jurnale, făcea pasiențe și îi lucra tot felul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni, eram nelipsit de la reuniunile, balurile și chermezele ce se organizau, mă bucuram de libertatea și binefacerile vacanțelor îndelung așteptate. De mai mulți ani, mai exact de când am rămas singur, apropierea sărbătorilor nu mai este un prilej de bucurie pentru mine. Persoanele cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
le sugeră idilic Urecheru. Horticultoarea găsi prilej să-nfigă o țeapă: - Vă facem mîncare? Ca întotdeauna, la bufet se găseau cîteva notabilități. Văzîndu-l pe Fărocoastă, preotul se arătă grăbit să plece. Pe loc rămaseră doar instructorul utece, Tomulescu junior și nelipsitul Grigore Costan, edec politic de pe vremuri. După numai două păhărele, Grigore începea să răcnească: „A timpuri a muris, cum zicea conu Neculai. Trăiască!” și își căsca ochii în cap, prăvălindu-se peste tejghea. Cum pe Fărocoastă bătrînul pezevenghi îl distra
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Rotundă și căruntă, căpățîna lui bădia Nică, brigadierul, apărea lîngă sicriu, parcă neînstare să înțeleagă pactul solemn. Se stropșea la copii și la femeile care se înghesuiau să vadă de aproape sicriul acoperit cu flori, cu capacul așezat alături. Cu nelipsita lui geantă la șold, atîrnată de o curea încrucișată peste pieptul lui lat, bădia Nică opunea reguli meschine într-un moment a cărui măreție ciocănea în piepturi cu degete de gheață. A doua zi, același Nică adună căruțele și oamenii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
gândesc că s-ar putea să fie așa. Au trecut deja zece ani de când am părăsit Muntele Bodai. — Timpul zboară repede. Când te uiți în urmă, îți dai seama că viața fuge ca un vis. — De-atunci, mi-ai fost nelipsită - mie, care nu sunt mai mult decât un pustnic de munte - gătindu-mi mesele dimineața și seara, având grijă de mine, pregătindu-mi chiar și medicamentele. — Nu, a fost doar pentru un scurt răstimp. Pe-atunci, tot spuneai că niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
se făceau multe minuni și semne. 44. Toți cei ce credeau, erau împreună la un loc, și aveau toate de obște. 45. Își vindeau ogoarele și averile, și banii îi împărțeau între toți, după nevoile fiecăruia. 46. Toți împreună erau nelipsiți de la Templu în fiecare zi, frîngeau pîinea acasă, și luau hrana, cu bucurie și curăție de inimă. 47. Ei lăudau pe Dumnezeu, și erau plăcuți înaintea întregului norod. și Domnul adăuga în fiecare zi la numărul lor pe cei ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
și întrebări pe care am să i le adresez bătrânului. Noaptea târziu, am căzut într-un somn adânc, fără vise... Un soare ca un bulgăre de aur anunța o dimineață de toamnă plină de frumusețe. Mi-am luat desaga și nelipsitul baston, ieșind pe poartă visător... Nici nu mi-am dat seama când am ajuns la margine de pădure. Mergeam grăbit, să ajung cât mai repede la mănăstire... Am făcut totuși un popas la izvorul care sloboade apă limpede de la stinghia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iisus Hristos și mireasa Lui, de aceea are rolul de icoană materială a trupului omenesc. Pentru acest motiv zidirea bisericească a devenit purtătoare de brâu, după modelul oamenilor. Cingătoarea, centura, cureaua sau brâul în istoria civilizației au constituit un accesoriu nelipsit al costumului neamurilor. Ele înseamnă puterea, fidelitatea, curajul și perseverența în îndeplinirea unor acțiuni mărețe. Sunt simbolul puterii de a lupta cu ispitele și garanția de a ieși învingător. Mai este însemnul curăției sufletești și trupești. Ca atare, brâul este
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
mică a Lenții? Mă îndepărtez speriată de simțul ei de oarbă și mă cuprinde o milă, aproape o revoltă față de nedreptățile ce li se fac unor oameni. Femeia stăpânea din moși-strămoși magia albă și mergea căutând calea cu bățul ei nelipsit pe la toți cei care îi cereau ajutorul. Descânta de toate: de deochi, de spaimă, de ursită, de blesteme. Când ne îmbolnăveam, mama o chema și pe la noi. Ea își pregătea pe pipăite toate cele necesare într-un ritual desăvârșit. Punea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
un copil, un nepot să-i moștenească o fărâmă de pământ. Mai treceam uneori pe lângă locul unde a sălășluit oarba și mă opream ca în copilărie, privind îndelung, doar doar voi fi zărind-o.... Și parcă o zăream, cu bățul nelipsit care era ca și crescut de mâna ei, cum bate cu palma în sticla oglinzii, rotindu-și haotic privirile golite, întreabând tremurat, dar puternic: -Cine-i?...Cine-i acolo?..I- aș fi răspuns acum: -Sunt eu...cea mică, însă știam că
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
din nou din cap. Și nu avea decât șaptesprezece ani când a scris-o. Nici asta nu știi? Chestia asta mi-a spus-o cu o ironie transparentă. Nu? Ei, așa a făcut. După asta, ce să vezi?! Misty era nelipsită de pe toate posturile de televiziune, povestind cum s-a lăsat de băut și cum a devenit scriitoare și cum nu avea decât șaptesprezece ani. Povestea lui Misty a început să mi se pară cunoscută. —însă, imediat după aia, tipa s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
unde diferența dintre gradul 2 și gradul 3 Richter este mai mică decât între 7,2 și 7,3. Reacție nucleară, fatală, șoc, explica profesorul. „Da, da, înțeleg“, aproba resemnată gazda, mai aranjând fața de masă, mai mutând vaza cu nelipsitele flori aduse de gentilul domn profesor. Tolea vorbea deja despre mecanismul de creștere a taxelor prin amenzi de circulație, pentru gunoiul din fața casei, pentru tulburarea liniștii publice și trecea imediat la mișcarea ecologistă, imposibilă într-o țară ca a noastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un compartiment cu niște bucureștence, două puștoaice cu mama - poți numai să-ți imaginezi cum tremura carnea pe ele, îmbrăcate în maiouri și cu șlapi pe piciorul gol, dacă noi dârdâiam în pulovere, hanorace și cu încălzitorul la îndemână, sticla nelipsită de „Săniuță“ luată din gară, muiată cu un suc Brifcor din alea de pe timpul lui Ceaușescu. Haide, fă, nu fi proastă, ia să te-ncălzești! (mă-sa le îndemna pe fete să ia băutură). Trântise de masa jegoasă două pahare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
curtea altor douè surori, Erika și Agnes, erau maghiare, dar ne înțelegeam foarte bine! Deși totul e acoperit acum de zèpadè, pe mèsurè ce ea vorbește despre jocurile copilèriei, evocând pèpuși, trusè medicalè pentru pèpuși, sèritul de-a coardă și nelipsitul de-a v-ați ascunselea, zèpada începe sè se topeascè, dispèrând că prin farmec sub puterea teribilè a soarelui de varè, fècând sè se iveascè iarbă, foșnind uscat și aspru în soarele înèbușitor și fluturi galbeni amețiți de cèldurè și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]