1,017 matches
-
în caos mari sisteme planetare, Dar a omului gândire să le măsure e-n stare... Cine-mi măsur-adîncimea - dintr-un om?, nu - dintr-un gând Neaprofundabil. Vană e-a-nvățaților ghicire. Cum în fire-s numai margini, e în om nemărginire. 1170Cît geniu, câtă putere - într-o mână de pământ. Într-un cran uscat și palid ce-l acoperi cu o mână, Evi întregi de cugetare trăiesc pacinic împreună, Univers, râuri de stele - fluvii cu masse de sori; Viața turbure și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
semințe, ce-arunc-ramure de raze, Într-a caosului câmpuri, printre veacuri numeroase, Ramuri ce purced cu toate dintr-o inimă de om? A pus gânduri uriașe într-o țeastă de furnică, O voință-atît de mare-ntr-o putere-atît de mică, Grămădind nemărginirea în sclipitu-unui atom. Vai! în van se luptă firea-mi să-nțeleagă a ta fire! Tu cuprinzi întregul spațiu cu a lui nemărginire Și icoana-ți n-o inventă omul mic și-n margini strâns. Jucăria sclipitoare de gândiri și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gânduri uriașe într-o țeastă de furnică, O voință-atît de mare-ntr-o putere-atît de mică, Grămădind nemărginirea în sclipitu-unui atom. Vai! în van se luptă firea-mi să-nțeleagă a ta fire! Tu cuprinzi întregul spațiu cu a lui nemărginire Și icoana-ți n-o inventă omul mic și-n margini strâns. Jucăria sclipitoare de gândiri și de sentințe, Încurcatele sofisme nu explic-a ta ființă Și asupra cugetări-ți pe mulți moartea i-a surprins. Oamenii au făcut chipuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
înfloresc, miriade s-amestecă, contrag; Zidite-n dome mândre, de cugetări castele Se darmă la suflarea-ți și-n taină se desfac Sau la dorința-ți numai se mișcă ca mărgele Și sun-cîntări, ce vibră - se-ntunecă și tac; Astă nemărginire de gând ce-i pusă-n tine O lume e în lume și în vecie ține. {EminescuOpIV 162} Când mintea va cuprinde viața ta lumească, Când corpul tău cădea-va de vreme risipit, Vei coborî tu singur în viața-ți
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
gândul tău întins. De-astă viață mândră de vrei să ai o știre Gândește num-atuncea la visuri și la somn, Ca mort e corpul rece în noapte, nesimțire, Pe creațiuni bogate sufletul este domn; În ocean de stele, prin sori, nemărginire, El îmblă, risipește gândirile prin somn; Deși nu sunt aevea aceste lumi solare El tot le vede, simte, le-aude și le are. Când omul risipitu-i, un lut fără suflare, Sufletul în afară rămâne surd și orb: Un cântec fără
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
retrage în muri de mănăstire Și capul și-l cufundă-ntr-a lumei sfinte cărți. {EminescuOpIV 176} Pe murii în risipă o candelă subțire Chilia înnegrită lumină. Și prin părți Necunoscute-a lumii gândirea lui pribeagă Străbate cu-aripi mândre nemărginirea-ntreagă. În van pune pe suflet greoile cătușe De gânduri uriașe, de-nalte rugăciuni. În van în a lui urmă a-nchis a lumei ușă La visele ei turburi, cu mari deșertăciuni; Pe focul cugetărei a presurat cenușă, Ci sub
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
459} 4. NUMAI POETUL... (cca 1868) Lumea toată-i trecătoare. Oamenii se Trec și mor Ca și miile de unde, Ce un suflet le pătrunde, Treerînd necontenit Sânul mării infinit. Numai poetul, Ca pasări ce sboară De-asupra valurilor, Trece peste nemărginirea timpului: În ramurile gândului, În sfintele lunci, Unde pasări ca el Se-ntrec în cântări. 5. LEBĂDA (cca 1868) Când pintre valuri ce saltă Pe baltă În ritmu ușor, Lebăda albă cu-aripele-n vânturi În cânturi Se leagănă-n dor; Aripele-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
răsărit, Întins în zare lungă și fără de sfârșit, Iar colo-n miază noapte cu codrii de stejar Se pierd una cu cerul Carpații seculari; Dar spre apus prin nouri o geană e subțire, Prin care cerul râde cu-a lui nemărginire; A nourilor lume aurită e de soare Ce cu văpae albă, frumoasă, orbitoare, Împrăștie în neguri subțiri din juru-și norii. Ca la minune cată la dânsul călătorii: De-odată ți se pare că ceru-ntreg se rupe În ploi scânteietoare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
parte la o condiție supranaturală. Operația nu este logică și rațională. Categoria transcendentală a "înălțimii", a suprapământescului, a infinitului se înfățișează omului ca tot, atât minții, cât și sufletului său. Este o conștientizare totală pentru om, care descoperă, privind Cerul, nemărginirea divină și totodată propriul său statut în Cosmos. Prin propriul său mod de a fi, Cerul dezvăluie transcendența, puterea, veșnicia. El există în chip absolut, pentru că este înalt, infinit, veșnic, puternic. În acest sens trebuie să înțelegem ceea ce spuneam mai
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ca vrăjit de ceea ce numai lui i se dezvăluia, la o muzicuță, sprijinit de o salcie. Bastonul lui alb, semn al poverii, atârnat de un ram al salciei, se legăna sub pale de vânt, de parcă un metronom tăcut măsura pașii nemărginirii care în acele clipe trecea tocmai prin ținutul acela uitat, îndepărtat. Venisem cu gând tulbure să sfârșesc în acel depărtat loc și toiagul orbului, cadențându-mi parcă plecarea din mine, m-a readus iarăși în Lume. Și am primit, încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
moleșit de nostalgiile lui fără nume. Atunci, toropit de o votcă, aferim holerca, începea să ne descrie Balcicul așa cum îl închisese în sufletul lui, ca pe o stampă cu desenul tras în calcarul străzilor, în roșiatecele ierburi arse și în nemărginirea verzuie a mării. Asiazma-mahlesi, Paruși-mahlesi, Caraghiol-mahlesi, Dere-mahlesi, Tatar-mahlesi, Trana-gimahlesi, Ghemigi-mahlesi, Cenghiul-mahlesi, Saraiu-mahlesi, Cavac-mahlesi, Suluc-mahlesi, îngâna Kerim furat de reveriile sale, înșirând după numele lor toate mahalalele de pe terasele Balcicului în care, spunea el, avusese în fiecare câte o nevastă. Cotropiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Își amintea viața ce-o avuse Și peste pieptu-i își îndoae gâtul 175Și trist privea un punct cu ochii țintă, Și se uscă ca și la umbr-o plîntă. - "Eu mor de n-oi vede seninul, cerul, De n-oi privi nemărginirea vastă, Răceala umbrei m-a pătruns cu gerul 180Și nu mai duc, nu pot - viața asta. Ah! Ce ferice-aș fi să văd eterul Și să văd lumea, codrii din fereastă, Și de voiți cu viața. să mai suflu Deschideți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mor mai bine. - " Tu-i pismuiești... și pismuiești aceea, Ce ei în lume numesc fericire - Au nu ți-i milă când privești scînteea, Cum că la soare e a ei pornire? - Astfel și ei își aruncar - ideea, Dorința, păsul, în nemărginire, Dar cum scântei se sting, în drum spre soare, Astfel și omu - aspiră, dară moare. Ca ei să fii? Să vezi că sub blesteme De ură e - nfierat umanul nume, Să ai de semenul tău a te teme, Să fii
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Să-ți numeri anii după mersul lunei Pentr-o femee? Vezi iubirea unei: Într-adevăr - n-adînca depărtare Văzu călări pe fată cu Florin. Odată-n evii ochiul lui cel mare, Și sfânt, ș-adînc de lacrimi este plin, Ce cad tăind nemărginirea-n mare, Mărgăritari frumoși și mari devin. Încet bătând din aripi, maiestos, Geniul mândru se pornește-n jos. Cu fața tristă le privi în urmă Și-ntinde mâna ca dup-or ce-i dus. În fundul lumei, unde apa scurmă Al
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
temelia imposturii. Eul afectiv și cel rațional sunt într-un permanent război de gherilă. Când îți seacă izvoarele meditației, scrutează cerul înstelat! Este loc în noi și pentru rațiune și pentru revelația creștină. Un mesteacăn desfrunzit pare antena noastră spre nemărginirile sufletului. Introspecția extremă poate fi culcușul marilor timizi. Nu te poți găsi pe tine însuți, decât călătorind prin alții. Absolutul un alt neîmpăcat dușman al clipei. Omul este singura ființă care se burică în fața infinitului. Ne incită teribil ușile pe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
un amalgam de vulturi și de cârtițe. Farmecul vieții stă, în primul rând, în căutare. De la joc pornește procreația. Uneori și creația. De mii de ani se străduiesc filosofii să pună în ecuație nefericirea lumii. Gratiile celulelor pot deveni telescoapele nemărginirii. Necunoscutul nu este veriga care lipsește, ci aceea care nu se vede. O carte valoroasă este un roi de întrebări. Inteligența nu are limite. Dar nici prostia. Caut plin de curiozitate jurnalul de bord al oglinzii mele. Formează oare creierul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
confiscă și spațiul dintre cuvinte. Caută idei la dușmani nu la lingușitori. Filosoful este copilul inadaptabil al lumii. În materie de explorări sufletești, cel mai desăvârșit scafandru rămâne Dostoievski. Mă fascinează vitalitatea întrebărilor fără răspuns. Marea ne racordează la respirația nemărginirii. De misterul omului ne desparte un ocean de ignoranță. De multe ori, ideile inoperabile trec drept geniale. Singurătatea potențează neantul. Ori îl înnobilează. La vremea ei, și tabla înmulțirii a fost, probabil, contestată. Întrebările fundamentale conțin stropi de alienare. Uneori
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
pentru că ea începuse să asculte numai de Dumnezeu. Sacrul poate fi cărarea vieții spre sens. Scrisul nu este gratuit. Cum ar fi arătat lumea fără Biblie? Vameșii cerului nu ne răscolesc decât bagajele sufletului. Religiile se străduiesc să transforme iluziile nemărginirii în speranțe. Fără religie, am ajunge pe drumuri. Să ne rugăm deci pentru sănătatea lui Dumnezeu. Dorințele mele se odihnesc, probabil, pe biroul îngerului păzitor care m-a luat în dotare. Ateii nu sunt zguduiți de crize spirituale. Grija lor
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se mai predă în școală. Am avea o obligație în plus. Există destine răvășite de excesiva dragoste părintească. Succesul “forjării” în educație îl constituie tot căldura. Profesorii trebuie să fie specialiști în tactica persuasiunii. IDEAL Gratiile celulelor pot deveni telescoapele nemărginirii. Și totuși, în om există mai mulți nuferi decât nămol. Spiritele mari tulbură sublim. Oamenii mari sunt cei care trag țărmurile după ei. Căderea din copaci a marcat, cu siguranță, prima înălțare. În orice gest ar trebui plantat un sens
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
și păstrarea gloriei sunt acte de încrâncenare nu de cavalerism. În absența adversităților, geniile rămân în scutecele creației. IUBIRE Iubirea - un Everest care trebuie cucerit în fiecare zi. Inefabilul este principala enzimă a iubirii. Ecuația iubirii este doi la puterea nemărginirii. Nu vreau să am dreptate împotriva iubirii. Marile iubiri sacralizează sublimul. Și în dragoste confundă unii jarul cu cenușa. Iubește, dacă vrei să reziști în zona sublimului. Bărbații cărunți se uită la femeile frumoase precum infirmii spre Everest. Dragostea îl
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Receptarea unei capodopere este urmată de convalescențe tulburătoare. Toate capodoperele sunt interactive. Arta agită conexiunile din noi. Artiștii cosmopoliți navighează sub pavilion străin. Arta poate fi un energizant pentru fantezie și un afrodiziac pentru speranță. Artei nu - i revin decât nemărginirile din noi. Arta adulmecă esența condiției umane. Arta înseamnă aur sufletesc răsturnat în lingouri stilistice. Criticii de artă dau verdicte pe câmpul de luptă. Istoricii de artă au nevoie de perspectiva timpului pentru a separa împlinirile de eșecuri. Artiștii, ca
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Lectura te ajută să - ți vitaminizezi gândurile tale cu vorbele altora. În fața colii albe de scris mă simt ca într-un confesional. Inspirația - acest orgasm al creativității. Întotdeauna arta a fost împânzită de corturile veleitarilor. Dumnezeu a turnat în artiști nemărginiri de gând și de simțire. Ca scriitor, fă - l pe cititor să te înjure ! Altfel, nu te mai ține minte. Scrie numai când vei fi convins că, fără cartea ta, va pieri lumea. Numai creația mai poate reabilita statutul depreciat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mic cititor. Ce scriu postmodernii e tot mămăligă, dar făcută în tavă de cozonaci. Poezia actuală a devenit un soi de logaritm cu ușoare evaziuni estetice. Ticăloșia are vigoare în viață și expresivitate în artă. Artei și religiei îi revin nemărginirile din noi. Majoritatea polemicilor pe teme de artă se încheie cu răsturnarea șiștarului. Critica știe să presare puțină cenușă peste opiniile prea laudative. Există scriitori care nu - și descoperă aura artistică nici după ce tipăresc douăzeci de volume. Prea multe creații
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
apare, de regulă, din logodna chinului cu pasiunea. Dumnezeu a făcut femeia împuținându-i bărbatului coastele, nu creierul,spun misoginii. Numai spiritele nobile cred că și dușmanii lor pot avea acces la adevăr. Cerul este capacul care ne mai îmblânzește nemărginirea. Marile caractere sunt atât de rare, încât ar trebui ocrotite în rezervații. Nu puteți ține pasul cu alții ? Depășiți - i ! Jucăm de - a v - ați ascunselea cu adevărul. Întristează - te când ai rămas fără ultimul adversar. Kafka a murit de
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
defecte. Performanța apare de regulă din logodna chinului cu pasiunea. Dumnezeu a făcut femeia împuținându-i bărbatului coastele, nu creierul. Numai spiritele nobile cred că și dușmanii lor pot avea acces la adevăr. Cerul este capacul care ne mai îmblânzește nemărginirea. Marile caractere sunt atât de rare încât ar trebui ocrotite în rezervații. Nu poți ține pasul cu alții? Depășește-i! Medicamentele foarte tari nu por fi suportate decât de oamenii sănătoși. Există pași înapoi înțelepți, dar și pași înainte imbecili
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]