1,077 matches
-
cf. <endnote id="840, p. 95"/>). Nașterea și supraviețuirea unei asemenea zicale demonstrează frecvența situațiilor În care evreul trebuia să aleagă Între barbă și propria sa viață. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea, unii evrei au adoptat - apropo de „portul nemțesc” - un oportunism mai lipsit de griji, un compromis Între „reformatori” și „tradiționaliști”, sugerat de un alt proverb evreiesc : „Fii neamț Între nemți și hasid Între hasizi” <endnote id="(110)"/>. Cu alte cuvinte, se recomanda o integrare moderată a evreului În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul [Iași] și Moldova, țin mult la ea din punctul de vedere religios, iar În realitate produce copii mulți.” „Eu bucuros aș cultiva pentru acest neam - răspunse cultivatorul - și zece soiuri de plante
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
picioare, câte zece, douăzeci, treizeci și patruzeci de indivizi, puțind a usturoi și-a ceapă, de toate vârstele, de toate sexele, scuipând, dând din mâini, vorbind toți odată, Într-un jargon sălbatic, alcătuit din toate idiotismele, În care predomină Însă nemțeasca ; murdari, descheiați și rupți, rugându-se În harhăt răpezit și bătându-se cu pumnul În piept În semn de umilință ori durere” <endnote id="(366, p. 132)"/>. În reportajele interbelice semnate de F. Brunea- Fox, birjarii și căruțașii din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
credeau că se va găsi vreun militar neamț care să lupte de unul singur. Ghiță Covrig mergând odată spre locul numit Inărie, văzu în fundul unei râpe un om pe jumătate dezbrăcat ai cărui pantaloni se vedea că sunt de uniformă nemțească. Omul rodea o coajă de bostan porcesc. Ghiță care auzise de ordinul dat de comandatura sovietică și știa că cine va prinde și aduce un neamț la ei, va fi răsplătit cu un sac de porumb, i-a sărit în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și puțina îndemânare care au avut-o până acum. Din când în când se mai aude câte o idee strălucită, după care toți stau preț de câteva minute pentru a gândi dacă merită a fi luată în seamă. Curat „treabă nemțească”. Ce contează că în final corturile vor fi identice. Montarea lor a fost inedită și sub semnul continuu al improvizației care dă aerul de adevărat hapening politic. Atenție! Au început să și râdă (au plecat doar barosanii inspectori) și se
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
lume, care avea sa genereze și un tsunami ce a ajuns până în insulele Hawaii și pe coastele Japoniei. Valdivia a fost portul de intrare în Chile a emigranților germani, în oraș existând până la al doilea război mondial străzi cu nume nemțești și un "Club Aleman" club german, rebotezat în anii noștri "Club la Union". Regiunea este agricolă, industrială și turistică. Am vizitat orașul și portul, Mercado Central piața centrală, plină de toate minunățiile oceanului, Valdivia fiind și o zonă renumită pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ebraic), francez) și englez), care nu sunt Într-o stare prea bun). Domnul Stein nu prea are ce le oferi turiștilor care caut) o carte ieftin). Are multe c)rți ale istoricilor, filosofilor, misticilor și ale comentatorilor Talmudului, precum și romane nemțești din anii ’20, tip)rite admirabil pe un soi de hârtie pe care nu-l mai vezi ast)zi. De asemenea, c)rți de c)l)torie, ghiduri turistice, c)rți de bucate și bestsellerurile din tinerețea mea: Vicki Baum
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
din ce în ce mai rar. Și stăm tot atât de puțin, ca pe vremea când mergeam mai des. Ne reculegem între două mașini (cursa suburbană 166 circulă din oră în oră). Ajungem la mormânt la zece fără zece și plecăm la zece și douăzeci și cinci. Punctualitate nemțească. Nu suntem în stare să oferim mamei decât niște subțiri feliuțe de timp. * În mașina familie G., vecinii noștri de scară, mereu serviabili, întorcându-ne la Snagov, unde ne „repeziseră” pentru câteva ceasuri; ne întoarcem, cum se spune, pe lumină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
Dar nu numai. Mai era și filozofia. Nimeni probabil nu citise L’être et le néant, dar ce putea să fie decât o filozofie dușmănoasă, idealistă, burgheză și decadentă ? Mai ales că, așa se auzise, era inspirată dintr-o filozofie nemțească numită „existențialism” a unuia Heidegger, hitlerist notoriu. Așa că în lunga perioadă a realismului socialist Sartre era făcut albie de porci și prin urmare noi, elementele nesănătoase, îl priveam ca pe unul de ai noștri, ne procuram cum puteam câte unele
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
dat apare și Miron Constantinescu, foarte revoltat de intervenția „agitatorică” (așa-zisă) a lui Wald, continuând să vorbească filozofie, dar în termeni de „producție”, în stil marxist, chiar stalinist, dar era evident că omul era bine școlit, tobă de carte nemțească. M-a tulburat, nu știu de ce, această tiradă „dialectică” a lui Miron Constantinescu (deși, evident, aveam despre el o părere mizerabilă, dar omul nu părea nici ignorant, nici imbecil ; în ultimă instanță era și una, și alta). Dar m-a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a fost trimis, ca prizonier, la muncile agricole din Germania. Ne vorbea cu admirație despre felul în care erau organizate gospodăriile agricole din Germania de atunci. Toamna, cu câțiva bani în buzunar, îmbrăcat în haine civile și cu câteva cuvinte nemțești în memorie, a evadat și a încercat să ajungă acasă. A fugit prin păduri, a dormit în copaci, a flămânzit și pentru potolirea foamei a intrat într-un restaurant și în timp ce mânca, l-au arestat și l-au dus din
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
un spațiu în care se trăia cu frica bombardamentului, după raidul avioanelor în zbor spre Ploiești. Îmi vin în minte povestirile mamei, cum sora mea, Tatiana, fascinată de luciul de staniol al Messerschmitt-urilor (sau Junkers, Stuka, Focke-Wulf, nume de avioane nemțești care erau pe toate buzele), tot alergând prin grădină, s-a izbit de un tub de beton în care se puneau flori, și dinții din față i s-au spart. A urlat atât de tare, încât vecinii au crezut că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
copii deștepți. O sală de clasă, un hol și o cancelarie. Aceasta era școala în care alături de copiii sătenilor învățau și se țineau de trăsnăi și ai noștri. Primii doi. Ca să nu se mai poarte vorbele, oamenii neacceptând moda hainelor “ nemțești”, a trebuit să le confecționez băieților costume bănățene tradiționale. Le-a convenit sau nu, oricum pantalonii, prin lărgimea cracilor, ar mai fi putut găzdui încă o persoană. Cunoștințele mele în domeniul plantelor medicinale m-au făcut și aici utilă. N-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
din Germania mergea tot cu baterii. Ce fericiți sunteți că nu trebuie să stați cu lampa de gaz! Din partea noastră poate să nu mai vină lumina, a spus mândru nenea Culai. Când m-am apropiat să mă uit pe revistele nemțești Neckermann de pe masă, am văzut că geamul era întredeschis. E tare cald, a simțit nevoia Sofia să explice. A pus pe masă câteva cutii cu bere și un pachet nedesfăcut de Kent. Puteți fuma, nu ne deranjează fumul, a adăugat
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
lume , care avea să genereze și un tsunami ce a ajuns până în insulele Hawaii și pe coastele Japoniei. Valdivia a fost portul de intrare în Chile al emigranților germani, în oraș existând până la al Doilea Război Mondial străzi cu nume nemțești și un "Club Aleman" club german, rebotezat în anii noștri "Club la Union". Regiunea este agricolă, industrială și turistică. Am vizitat orașul și portul, Mercado Central piața centrală, plină de toate minunățiile oceanului, Valdivia fiind și o zonă renumită pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu mulțimi de hippies. Avea filosofie marcusiană, leagăn american și baricade franțuzești. Era o adiere de generație. Un ritm ce răspundea celui interior și ne ademenea spre alte tărâmuri. Plecările în Occident erau posibile. La chioșcuri se vindeau reviste franțuzești, nemțești și englezești (de stânga, e drept). Am prins din plin generația în bluejeans și adidași. Generația care ciulea urechile la Europa Liberă să asculte știri și topuri. Ne păsa infinit mai mult de manifestațiile studențești de la Sorbona (1968) decât de ce
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
legile limbii încât era suficient să asculți o singură dată prelegerile sale ca să nu le mai uiți. Pentru studenți, nota obișnuită la dânsul era zece. ION GUGIUMAN Pe frontul din est topograful Ion Gugiuman fusese cartograful armatei române. Cu precizie nemțească a însemnat pe hărți fiecare cotă și fiecare copac, astfel că serviciile sale au devenit, curând, indispensabile. Când rușii au intrat în țară, ceea ce căutau ei, mai abitir decât ibricele de alamă pentru cartușe și oile pe care băgau fără
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
sudoarea sectoarelor calde, omul a dobîndit o logică și așteptată carură de vip bucureștean. Mirosuri fine, veșminte de firmă, dar să ne amintim că, acum mai bine de un veac și jumătate, Dinu Păturică se ̀ mbrăca ̀ n straie „nemțești“, ceea ce, în vremuri prepașoptiste, putea însemna mai mult decît echivalentul Armani al zilelor noastre. Dacă se rezuma la înciocoirea de Capitală, era de înțeles. Cînd ești ditamai președintele la Steaua, nu te mai poți comporta ca un june de la o
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
ecran; - e de-a dreptul tonic să ne gîndim la Mondial în momentele în care ne vine să ne dăm arama pe față. Să ne amintim că pînă și un naționalist excesiv ca Gigi Becali, care merge cu o limuzină nemțească de juma’ de milion de euro și varsă lacrimi pentru România, și-a smuls din timpul dedicat simțirii patriotice pentru a vedea un meci de antologie precum Franța-Brazilia. iulie 2006 Țară, țară, vrem borfași! Emir Kusturica La Timișoara, Ștefan Grigorie
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pe stradă, pe cînd prezența lui Landon Donovan la Malibu pe plajă trece neobservată. Dacă n-ar fi hispanicii din sudul Californiei care să țină cu Mexicul lui Marquez - fotbalistul, nu scriitorul -, atunci, pentru americani, Weltmeisterschaftul ar trece drept ștrudel nemțesc scos în fața brutăriilor la preț redus în happy hours. Acum patru ani, America a bătut Portugalia cu 3-2 (după o jumătate de oră, era 3-0 pentru stars&stripes), a scos Mexicul în optimi și a pierdut greu în sferturi în fața
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pînă nu demult auziseră doar vecinii de pe străduța lui, și nici aceia toți, e antrenorul cu care Cottbus stă către mijlocul Bundesligii. Și antrenorul care a știut ce să scoată de la doi români oarecare, din plutonul doi. Într-un oraș nemțesc oarecare, de pluton doi, la o echipă de pluton doi. Și tot oarecare. Ce a reușit Sander, care nu e nici Heynkess (tocmai l-a bătut sîmbătă în campionat), nici Daum, nici Hitzfed, nici Magath, n-au izbutit numeroșii antrenori
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
-și pun masca o 1 Proză, p. 583-584 ăConstantin Negruzziî. 2 Ibidem, p. 597 ăart. cit.î. 3 Ibidem, p. 553 ăNicolae Bălcescu - în Moldovaî. fac pentru că li-i rușine de obrazele lor !... În sfârșit, m-am dus la opera nemțească, la vodevilul francez și la bietul Teatru Național !, sărmanul !... când moare, când învie... de-i mai mult răposat..." Dar iată și mai clar cum Alecsandri vorbește prin gura lui Iorgu, ori cum Alecsandri, fără să vrea, face din Iorgu nu
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fost trimis, ca prizonier, la muncile agricole din Germania. Ne vorbea cu admirație despre felul în care erau organizate gospodăriile agricole din Germania de atunci. Toamna, cu câțiva bani în buzunar, îmbrăcat în haine civile și cu câteva cuvinte nemțești în memorie, a evadat și a încercat să ajungă acasă. A fugit prin păduri, a dormit în copaci, a flămânzit și pentru potolirea foamei a intrat într-un restaurant și în timp ce mânca, l-au arestat și l-au dus din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
imagine la Alexandru Grama și ceilalți. Ei toți, sau aproape toți, sunt ardeleni și cu spiritul critic ardelean se glumește mai greu pentru că este trecut prin carte nemțească multă și deasă, strecurat prin sita multei și marii poezii latinești, grecești, nemțești de asemenea. Mergem chiar mai departe și acceptăm că ardeleanul generic are particularitățile lui, o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc. Într-o discuție memorabilă cu scriitorul Gheorghe Suciu și filosoful
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost? Păi, m-au anchetat vreo doi-trei anchetatori, nu numai unul. Acuma nu știu, nu mai există anchetatorii ăia, unii poate or fi murit, alții sunt pensionari... Era un anchetator, primul care m-a preluat de la Alexandria, avea un nume nemțesc... Uite că nu-mi cade fisa cum l-a chemat... Ăsta a fost un om... nu pot să zic bun, dar un om civilizat. Că mi-a tras el câteva palme, da, dar cum vorbea, arăta că nu era prost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]