3,098 matches
-
Demontarea, regândirea, nuanțarea unor opinii de largă circulație și intuițiile proprii, desfășurate ingenios, avansează, fără ostentație, o reprezentare critică nouă a poeziei bacoviene. Recuperate din manuscrise, paginile de jurnal și romanul Un romantic întârziat (elaborat pe la douăzeci de ani, rămas neterminat și editat în 2002) probează vocația complexă a lui S. SCRIERI: Introducere în opera lui Miron Costin, București, 1976; Ion Barbu. Poezie și deziderat, București, 1981; Istoria poeziei românești, vol. I-III, București, 1982-1986, vol. IV, îngr. Dora Scarlat, pref.
SCARLAT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289537_a_290866]
-
să „citească” o operă de artă într-un efort plăcut de a-i reconstitui - ca într-un sau printr-un text literar - gramatica, sintaxa, articulațiile. În fine, în ediția Dan Botta, Scrieri (IV, 1968) este cuprinsă și o scurtă (și neterminată) monografie dedicată de S. poetului și eseistului. Se trasează un portret spiritual al omului și sunt denunțate etichetele comode puse de critică, arătându-se că Dan Botta, „ermeticul” „poet al morții”, este un descoperitor de arhetipuri și esențe, cu o
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
profită cu inocență din plin, subvenționându-i-se o excursie științifică pe traseul expedițiilor lui Alexandru Macedon. Situațiile ce se creează dezvăluie, ca în O scrisoare pierdută a lui I. L. Caragiale, dedesubturile abominabile din viața înaltei societăți. Altă piesă, Insula, neterminată, va fi pusă în scenă în 1947, cu un ultim act compus de actorul Mircea Șeptilici. S. face și dramatizări: Potopul (după H. Berger), Nopți fără lună (după John Steinbeck, montată în 1945). O componentă definitorie a scrisului practicat de
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
în fața lor 4 monede diferite (pregătite în prealabil) spunându-le să facă și ei același lucru cu literele. 2. PROBA DE ORIGINALITATE Această probă presupune încheierea în cât mai multe feluri a unei întâmplări (imaginarea sfârșitului unei povești începute dar neterminate). Ea vizează originalitatea. Cotarea originalității a fost dificilă, criteriile fiind greu de stabilit. Considerăm veridică și totodată operantă numai acea notare în cadrul căreia produsele individului se raportează la grupul dat, adică la grupul școlar examinat. De aceea, am recurs la
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
două puncte și soluții care se repetă la 4 - 6 copii cu un punct. Răspunsurile obișnuite care nu au conținut nici un element de noutate, creativitate au fost punctate cu 0. Găsiți cât mai multe finale pentru această poveste începută și neterminată. (timp de lucru 10 minute) Comoara Un tată se îmbolnăvi greu. În jurul patului său stăteau cei trei fii ai săi supărați și mâhniți. Tatăl lor avea să moară și ei rămâneau singuri. Deodată tatăl își deschise ochii și cu o
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
față de încet este ceea ce este senin față de. d) expresivă Alcătuiți un text de maximum 20 cuvinte pornind de la cuvintele: toamnă, frunze, fructe, școlari. Alegeți-i un titlu potrivit (3 - 5 minute) Originalității: Găsiți un final pentru o poveste începută și neterminată (5 minute); Închipuiți-vă că vă întâlniți cu un personaj imaginar (un anotimp). Alcătuiți un text prin care să povestiți cum s-a desfășurat această întâlnire. (10 minute) De asemenea, am folosit lista interogativă a lui Alex Osborn, care stimulează
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
dau cuvintele: fată, cal, pădure, comoară. Alcătuiți un text de maximum 20 de cuvinte. Alegeți-i titlul potrivit. • Folosind cercuri și dreptunghiuri de diferite mărimi desenați un bărbat, o femeie, un copil. Găsiți un final pentru o poveste începută și neterminată. • Ce s-ar întâmpla dacă elevii nu vor mai merge la școală? • Găsiți pentru un copil de 10 - 11 ani, 10 forme de a se amuza, utilizând imaginația lui, într-o zi ploioasă și friguroasă, când nu poate ieși afară
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
1974; Fereastra care tace, București, 1974; Hronicu leatului 7481, Cluj-Napoca, 1975; Simfonie helvetică, București, 1975; Poemele depărtării, Cluj-Napoca, 1977; Cuibul din inimă, București, cu ilustrații de Angi Petrescu-Tipărescu, 1978; Viscol în sânge, Craiova, 1978; Grădinile de aer, București, 1979; Jurnal neterminat, București, 1979; Popasuri străine, București, 1980; Întâlnirea pierdută, București, 1982; Rubedenii..., București, 1983; Scrisori romantice, București, 1984; Caietele roz, București, 1985; Plicul verde, Cluj-Napoca, 1987; Mic dicționar hazliu despre tot ce este viu, cu ilustrații de Eugen Taru, București, 1989
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
Băileșteanu, „Poemele depărtării”, CNT, 1977, 51; Valentin F. Mihăescu, Atracția pentru povestire, LCF, 1978, 19; Mircea Popa, „Poemele depărtării “, ST, 1978, 3; Vasile Chifor, Povestire și reportaj, T, 1978, 8; Eugenia Tudor-Anton, Seninătatea povestitorului, VR, 1978, 9; Vasile Chifor, „Jurnal neterminat”, R, 1979, 11; Lit. rom. cont., I, 521-522; Nicolae Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 308-315; Pompiliu Marcea, Romanul unei promoții, R, 1982, 5; I. Sîrbu, Intinerariile vieții și ale prieteniei, CRC, 1982, 52; Popa, Ist. lit., II, 1079; Firan, Profiluri
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
promisiunii că „orice talent înăbușit în domeniul literaturii umanitariste poate să respire larg în coloanele sale”, U. nu publică decât o nuvelă (sau un început de roman) în foileton, Lelița. Povestea unui legionar din Africa, iscălită Maxim Hoinaru și lăsată neterminată. O cronică având și nuanțe de analiză contextuală pe marginea traducerii făcute de Zaharia Stancu poeziilor lui Serghei Esenin îi aparține lui Vlaicu Bârna (sub pseudonimul Bunea Vornicu), care explică reușita „de o senzațională originalitate” a tălmăcirii printr-o oarecare
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
edit., București, 1984. Repere bibliografice: Ion Dodu Bălan, O monografie despre un scriitor militant, RMB, 1979, 10 819; Ioan Adam, O monografie Alexandru Sahia, RL, 1979, 35; Mihai Coman, Hotarele operei, LCF, 1979, 38; Ioan Grigorescu, Alexandru Sahia sau Simfonia neterminată, CNT, 1979, 49; Voicu Bugariu, „Al. Sahia”, „Scânteia”, 1980, 30 ianuarie; Dumitru Anghel, „Vladimir Streinu interpretat de...”, ARG, 1984, 10; Ștefan Ion Ghilimescu, O monografie Vladimir Streinu, „Litere”, 2002, 6; C. Stănculescu, Vladimir Streinu omagiat la centenar de Emil Vasilescu
VASILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290456_a_291785]
-
oltenești. De aici își trag seva și izbutitele versuri pentru cei mici (Ceasul privighetorii), unele traduse în 1984 în limba cehă. În 1975 V. debutează și ca prozator pentru copii, cu un fel de „amintiri din copilărie”, Pană-Albastră în expediția neterminată, o carte despre un puști-erou contemporan și viața ca o expediție fără sfârșit, cu vacanțe și peripeții, descoperiri și enigme dezlegate, urmată de Hărnicel și Lenevici (1981). Incluse în volumul Oglinzile apelor și ale nisipurilor (1985), câteva scurte povestiri despre
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
îmbină repetitiv spiritul civic în formula simplistă a antinomiilor cu amuzamentul „istoriilor cutezătoare”. SCRIERI: Ceasul privighetorii, București, 1967; Ochiul fără timp, București, 1969; Fântâna Goleștilor, București, 1971; Rapsodii pentru Republică, București, 1972; Licurici pentru pitici, București, 1975; Pană-Albastră în expediția neterminată, Craiova, 1975; Teiul fără somn, București, 1976; Piatră de hotar, București, 1977; Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia Pieilor-Roșii (După legendele Pieilor-Roșii culese de H. W. Longfellow), București, 1971. Repere bibliografice
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
Hărnicel și Lenevici, București, 1981; Oglinzile apelor și ale nisipurilor, București, 1985. Traduceri: Haiavata, căpetenia Pieilor-Roșii (După legendele Pieilor-Roșii culese de H. W. Longfellow), București, 1971. Repere bibliografice: Nicolae Tăutu, „Ceasul privighetorii”, TMS, 1967, 12; Mircea Constantinescu, „Pană-Albastră în expediția neterminată”, RL, 1976, 16; Lit. rom. cont., I, 526-527; Cândroveanu, Lit. rom., 220-222; Firan, Portrete, II, 321-322. S. I., A. Ml.
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
I. Poni, C. D. Aricescu, G. Rozali, Matei Millo, I. Cătina, G. Crețeanu. Li se adaugă în 1858 B. P. Hașdeu, I. V. Adrian, D. G. Negulici și Gh. Tăutu. Cu pseudonimul Terentie Hora a semnat Al. Russo articolul, rămas neterminat, Studie moldovană. S-a tradus din Pliniu cel Tânăr (fragmente din Epistole, în versiunea lui D. Stoica), Molière (C. Negruzzi tălmăcește câteva scene din Leș Femmes savantes), Milton (fragmente din Paradisul pierdut, transpuse în românește de Gh. Sion), Goethe, Lamartine
ZIMBRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
totul altă cheie sunt concepute romanele, gândite ca o construcție ciclică, Maidanul cu dragoste (I-II, 1933) - creația cea mai izbutită, care l-a consacrat pe autor, Sfânta mare nerușinare (I-II, 1936) și Cântecul destinelor (1939). Li se adaugă - neterminat și editat postum, în 1946 - Bariera, acest titlu fiind hărăzit, de altfel, întregului ciclu. Se realizează aici, cu influențe din literatura rusă - Maxim Gorki mai cu seamă - și din proza lui Panait Istrati, monografia unei zone puțin abordate până atunci
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
6 cm), în hematit, ce pare a fi opera unui sculptor modern, cubist. Statueta reprezintă, fără îndoială, o tânără fată, ale cărei caracteristici sexuale nu sunt încă bine dezvoltate. J. Jelinek (1988) o consideră, însă, drept o operă schițată dar neterminată, din cauza durității materialului Un obiect rar pentru Gravettian, și anume o gravură feminină (fig. 8b), provine de la Predmosti. Formele corpului sunt simple, geometrizate. Întregul stil al acestei gravuri diferă de absolut tot ceea ce există în arta paleolitică. Sânii și regiunea
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
corn de ren sau în lignit. Cele mai multe prezintă o perforație, fiind purtate, probabil, ca pandantive. Una dintre figurine este interesantă prin aluzia schematică a capului, sânilor și gambelor, care diferă net de alte statuete. Nu este vorba de o operă neterminată, așa cum s-ar putea crede, ci de o geometrizare extremă a formelor. Același sit a livrat și o gravură feminină grosier modelată, având extremitățile și capul schematic redate, iar sânii reprezentați doar prin două cercuri (J. Hahn, 1995). Putem aminti
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
STOICIU, Liviu Ioan (19.II.1950, Dumbrava Roșie, j. Neamț), poet, prozator și gazetar. Este fiul Ioanei (n. Sandu) și al lui Ioan Milea Stoiciu, șef de echipă la CFR. Urmează liceul la Adjud (1963-1967) și face studii (neterminate) de filologie și filosofie la Baia Mare și București (1967-1975). După absolvirea liceului practică diverse meserii: profesor suplinitor la Ruginești, județul Vrancea, contabil și vagonetar la mina Bălan, județul Harghita, corector la ziarul „Informația Harghitei” din Miercurea Ciuc (1972), distribuitor, funcționar de
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
sat intrat în letargie odată cu izbucnirea războiului și ocupat de o patrulă germană, o stranie poveste de iubire între Suzana și schilodul Samuilă e curmată de uciderea femeii de către nemți. SCRIERI: Oul, București, 1968; Antrenorul și zeul, București, 1969; Soarele neterminat, București, 1970; Lucrări și zile din viața lui Nick, București, 1972; Botează-mă cu pământ, București, 1974; De-ar fi pușca iarbă verde, București, 1976; Război și dragoste, București, 1982. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Oul”, GL, 1968, 12; Stere Gulea
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
1974; De-ar fi pușca iarbă verde, București, 1976; Război și dragoste, București, 1982. Repere bibliografice: Gabriel Dimisianu, „Oul”, GL, 1968, 12; Stere Gulea, „Oul”, TMS, 1968, 5; Al. I. Friduș, „Antrenorul și zeul”, IL, 1970, 4; Dana Dumitriu, „Soarele neterminat”, RL, 1970, 25; Aurel Sasu, Experiență și istorie, TR, 1974, 25; Val Condurache, „Botează-mă cu pământ”, CL, 1974, 6; Sorin Titel, Un roman ambițios, RL, 1974, 37; Ungheanu, Arhipelag, 211-217; Nicolae Ciobanu, Realitatea „secundă” a istoriei, LCF, 1977, 26
SUCIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290007_a_291336]
-
și de a se integra în societate, participând conștient la viața comunității din care face parte. 5. Vâscozitatea genetică concept introdus de B. Inhelder (citat de Cozma, 2000) care se referă la faptul că gândirea persoanelor cu dizabilitate mentală este „neterminată”, adică aceasta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul primului sistem de semnalizare (senzorio-perceptiv); dacă informațiile și instrucțiunile sunt prezentate numai prin intermediul limbajului, fără susținerea unor modele, materiale didactice, experiențe și exemple concrete copilul nu înțelege. 6. Inerția accentuată
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
filosofia bate pur și simplu câmpii” („Câteva repere”, în M. Heidegger, Ființă și timp, traducere de G. Liiceanu și C. Cioabă, Humanitas, București, 2003, pp. XI-XV). Într-adevăr, Sein und Zeit nu este o carte oarecare, ci o construcție monumentală (neterminată, din păcate!) care nu ar putea fi asemănată decât cu piramidele - dar și acestea sunt infinit mai puțin semnificative decât Dasein-ul heideggerian, îndreptățind presupunerea că Heidegger este cel mai mare gânditor al tuturor timpurilor. Anul 1928 este un „an răscolitor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de coordonare a activităților etc. La copiii cu deficiențe mintale, principalele caracteristici ale gândirii sunt: vâscozitatea genetică 1 (manifestare a tulburărilor complexe în dinamica dezvoltării intelectuale, caracterizată prin numeroase inegalități și oscilații concretizate într‑o evoluție încetinită, greoaie, inconsistentă și neterminată), rigiditatea reacțiilor și a comportamentului adaptiv, consecință a dereglării mobilității proceselor corticale de excitație și inhibiție (efectele constau în dificultăți accentuate de abstractizare și generalizare, concretism excesiv al gândirii, perseverare în același tip de activitate). În activitatea școlară inerția intelectuală
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a‑și asuma propria responsabilitate și de a se integra în societate, participând conștient la viața comunității din care face parte. 5. Vâscozitatea genetică este concept introdus de B. Inhelder și se referă la faptul că gândirea deficientului mintal este „neterminată”, adică acesta nu poate ajunge la raționamente abstracte fără sprijinul primului sistem de semnalizare (senzorio‑perceptiv); dacă informațiile și instrucțiunile sunt prezentate numai prin intermediul limbajului, fără susținerea unor modele, materiale didactice, experiențe și exemple concrete, copilul nu înțelege. 6. Inerția
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]