2,347 matches
-
prin cererea de chemare în judecată și apărările formulate în fiecare cauză, permite identificarea dispozițiilor aplicabile, iar conținutul lor normativ nu se prezintă ca fiind incomplet sau neclar ori susceptibil de interpretări contradictorii, lipsind așadar potențialul de a genera practică neunitară. ... 47. În procedura dezlegării unei chestiuni de drept, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, inclusiv în cazul sesizărilor formulate în temeiul dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, rămâne unul extraordinar și subsecvent, procedura putând fi parcursă atunci
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
drept, determinantă pentru soluționarea pe fond a unei cauze, nu apare ca fiind de ajuns de clară, prin raportare la dispozițiile legale din care derivă, generând dificultăți de înțelegere și aplicare, având astfel vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară, ceea ce nu este cazul în speță. ... 48. În consecință, cum mecanismul instituit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 este menit să dea o rezolvare de principiu unei/unor chestiuni de drept punctuale, iar nu să soluționeze o cerere
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
cauzei și determinarea prevederilor de lege incidente revin competenței exclusive a instanțelor de judecată învestite cu soluționarea litigiilor, precum și, eventual, a instanțelor de control judiciar, nefiind de resortul contenciosului constituțional. În cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), atribuie Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. ... 24. Având în vedere că, potrivit art. 2
DECIZIA nr. 691 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298513]
-
în temeiul art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanța supremă realizează nemijlocit funcția de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 45. În lumina celor anterior expuse, se
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
de asigurare a unei jurisprudențe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariția practicii neunitare, în contextul în care instanțele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenței neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză. ... 45. În lumina celor anterior expuse, se constată, ca un prim aspect, că întrebarea adresată de instanța de trimitere nu satisface cerințele unei sesizări adecvate procedurii unificatoare reglementate de cele
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
dispoziția legală în discuție ridică probleme de interpretare de o dificultate relativă, care determină riscul primirii unor dezlegări diferite în practica judiciară, funcția mecanismului procesual al întrebării prealabile se poate realiza în acest stadiu, prin preîntâmpinarea apariției și extinderii jurisprudenței neunitare. ... 52. În considerarea acestor argumente, cerințele de admisibilitate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 sunt îndeplinite, însă reformularea întrebării este un demers necesar, în sensul că dezlegarea vizează lămurirea sintagmei „drepturi salariale aferente“, prevăzută de art. IV
DECIZIA nr. 96 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298426]
-
noiembrie 2024, devine evident că sesizările prezente nu se referă la o chestiune de drept care să necesite cu pregnanță a fi lămurită și care să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării sale de principiu pentru preîntâmpinarea generalizării practicii neunitare, sesizările neîntrunind, pe cale de consecință, nici condiția distinctă negativă a nepronunțării anterioare a Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra problemei de drept și nici exigențele de dificultate care să necesite antrenarea acestui mecanism de unificare. ... ... ÎNALTA CURTE DE
DECIZIA nr. 124 din 7 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298482]
-
întemeiată pe dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024), pentru a fi o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie susceptibilă să constituie izvorul unor interpretări divergente și, în consecință, al unei practici judiciare neunitare. ... 83. Or, din punctele de vedere și din practica judiciară mai sus prezentate se observă că se folosesc noțiunile de actualizare/revizuire/recalculare a pensiei, fără o distincție clară între acestea din punctul de vedere al ipotezelor aplicabile și al efectelor juridice
DECIZIA nr. 44 din 24 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298341]
-
dobândește regimul juridic al salariului care, în cazul magistraților, are drept componentă principală indemnizația de încadrare brută lunară. ... 28. În speță, deși reglementarea legală a cărei interpretare se cere nu este de dată recentă, totuși aceasta a generat o jurisprudență neunitară, ce are impact asupra raporturilor socioeconomice, așa cum s-a arătat și în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2004. Dezlegarea acestei chestiuni de drept este importantă deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
drept este importantă deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, deziderat stabilit în preambulul acestei ordonanțe de urgență. ... 29. Referitor la practica judiciară neunitară, au fost identificate la nivelul instanțelor atât soluții de admitere (Curtea de Apel București), cât și soluții de respingere (curțile de apel București, Alba Iulia și Ploiești). ... 30. Instanța de sesizare din Dosarul nr. 2.971/90/2022 al Curții de Apel Craiova
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
și îndelungată în acest tip de litigii pentru a se putea vorbi despre cristalizarea unei jurisprudențe constante. Noutatea este justificată și de faptul că se constată o dificultate a aplicării dispozițiilor legale, de natură să creeze premisele apariției unei practici neunitare la nivel național. ... 39. De asemenea, problema de drept este una calificată, necesitând cu pregnanță o interpretare unitară, în scopul asigurării egalității de tratament cetățenilor cărora li se aplică. ... 40. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
jurisprudenței anterioare, acțiunile în pretenții, ca premature, și instanțele care au pronunțat o soluție de respingere pe fond. Argumentele diferite utilizate în fundamentarea soluțiilor de respingere a acțiunilor pot avea aptitudinea de a se repercuta într-o viitoare practică judiciară neunitară, întrucât în cazul justificării soluției pe teoria prematurității dreptului, respingerea acțiunii creează doar un obstacol temporar, cu consecința posibilității reiterării pretenției la un moment viitor apreciat ca fiind cel al încetării acestui efect. Distinct de această împrejurare, soluțiile de admitere
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
Pe de altă parte, se constată că, deși, aparent, este în curs de formare la nivelul instanțelor de control judiciar o jurisprudență majoritară în sensul primei opinii, în favoarea celeilalte fiind pronunțate doar hotărâri de primă instanță, potențialul de practică neunitară este dat de împrejurarea că nu toate hotărârile pronunțate în primă instanță sunt atacate cu apel, precum și de observarea faptului că instanțele naționale au exprimat opinii teoretice prin care s-au argumentat ambele soluții. ... 89. În consecință, urmează a
DECIZIA nr. 22 din 20 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285606]
-
153. În ceea ce privește cea de-a doua condiție, respectiv chestiunea de drept pusă în discuție să fie una veritabilă, dificilă, susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite, se constată că și aceasta este îndeplinită, în raport cu practica neunitară și punctele de vedere transmise de curțile de apel și instanțele arondate acestora. ... 154. De asemenea, este îndeplinită și condiția potrivit căreia chestiunea de drept pusă în discuție trebuie să fie esențială, în sensul că de lămurirea ei depinde soluționarea
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
unor condiții de fond de către medicii veterinari, prevăzute în Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, în forma modificată de intrarea în vigoare a Legii nr. 236/2019. ... 86. Înalta Curte reține că de esența dezlegării problemei de drept care a generat practica neunitară este a se stabili dacă dreptul medicilor veterinari de a beneficia de un sprijin financiar în cuantum de 10.000 de lei lunar stipulat la art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 este prevăzut cu suficientă claritate și precizie de
DECIZIA nr. 9 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272334]
-
vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este aptă să asigure îndeplinirea funcției pentru care a fost concepută, respectiv aceea de a pronunța o decizie interpretativă de principiu, în scopul de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare la nivel național (control a priori). Această finalitate semnifică evaluarea tuturor elementelor sesizării, ceea ce impune atât verificarea circumstanțelor care au generat-o, cât și a condițiilor care permit declanșarea mecanismului de interpretare. ... 58. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
hotărârea prealabilă. ... 71. Prin urmare, conturarea unei practici în legătură cu chestiunea de drept ce face obiectul sesizării determină concluzia că nu mai poate fi sesizată instanța supremă pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, într-o asemenea ipoteză scopul preîntâmpinării practicii neunitare nemaiputând fi atins, chestiunea de drept nemaifiind, așadar, nouă, ci, dimpotrivă, aceasta și-a găsit rezolvarea în jurisprudența instanțelor naționale, care, învestite cu soluționarea acestui tip de cauze, au pronunțat hotărâri judecătorești în care au menționat că apelul poate fi
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
vor regăsi în pronunțarea unor hotărâri judecătorești în sensul ambelor orientări jurisprudențiale. ... 73. Reamintind premisele stabilirii elementului de noutate a chestiunii de drept a cărei interpretare se solicită, constând în asigurarea funcției mecanismului hotărârii prealabile de prevenire a practicii judiciare neunitare, precum și evitarea paralelismului și suprapunerii cu mecanismul recursului în interesul legii, devine evident că procedura pronunțării unei hotărâri prealabile nu este chemată să dea o soluție unei practici divergente deja existente, consecința, într-o atare situație, fiind aceea a
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
mecanisme de unificare a jurisprudenței sunt distincte juridic, fiecăruia fiindu-i caracteristice anumite condiții de admisibilitate și un rol procesual propriu, iar hotărârile judecătorești atașate, precum și punctele de vedere exprimate de curțile de apel evidențiază existența unei orientări jurisprudențiale neunitare, concretizată într-un număr important de hotărâri judecătorești, concluzia care se impune este aceea că nu este îndeplinită, în sensul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cerința privind noutatea problemei de drept care face obiectul sesizării Înaltei Curți
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
sensul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cerința privind noutatea problemei de drept care face obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 77. Împrejurarea că, în această materie, instanțele de judecată pronunță soluții diferite și există jurisprudența neunitară conform hotărârilor anexate nu justifică sesizarea pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile ci, eventual, declanșarea unui alt mecanism de unificare a jurisprudenței, cel referitor la recursul în interesul legii. ... ... Pentru aceste motive, în temeiul art. 521 cu referire la art. 519
DECIZIA nr. 53 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275413]
-
de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile criticate îndeplinesc standardele prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la calitatea legii. Totodată, arată că, prin Decizia nr. 19 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a unificat practica judiciară neunitară existentă până la acel moment, determinând fără echivoc sfera adunărilor publice exceptate de la declarare prin raportare la locul desfășurării acestora, interpretând în mod restrictiv sintagma „în exteriorul sau în incinta sediilor ori a imobilelor“ , prin opoziție cu locurile indicate
DECIZIA nr. 385 din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275495]
-
judecată a reținut dosarul în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU SOLUȚIONAREA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problema de drept care a generat practica neunitară 11. Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a susținut că, în practica judiciară națională, nu există un punct de vedere unitar referitor la structura infracțiunii
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
impuse de dispozițiile art. 471 și 472 din Codul de procedură penală, referitoare la titularul sesizării și la existența unei chestiuni de drept care a fost soluționată diferit de instanțele judecătorești, fiind depuse hotărâri definitive ce denotă existența unei jurisprudențe neunitare referitoare la problema de drept care constituie obiectul recursului în interesul legii. ... 87. Cu referire la problema de drept ce formează obiectul sesizării, judecătorul-raportor a apreciat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor prevăzute de art. 452 alin. (1
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
tăinuire prevăzute de art. 270 din Codul penal și altele au apreciat că infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României este o infracțiune simplă, de sine stătătoare, rezultă cu evidență caracterul neunitar al practicii judiciare la nivelul instanțelor naționale, care, în aplicarea dispozițiilor art. 4 din Codul penal sau art. 3 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, subsecvent Deciziei Curții Constituționale nr. 176/2022
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]
-
art. 421 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal]. ... 150. În consecință, văzând normele de incriminare aflate în fondul activ legislativ ca urmare a Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale, se conchide că faptele care au determinat jurisprudența neunitară și au stat la baza problemei de drept analizate în prezentul recurs în interesul legii, comise până la intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și
DECIZIA nr. 15 din 18 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275851]