1,038 matches
-
înșiși instabili, cu durate de viață mai lungi sau mai scurte, tipic de ordinul câtorva secunde, și se dezintegrează producând neutroni suplimentari. În mod uzual, populația de neutroni emiși se împarte în două categorii: "neutroni prompți" și "neutroni întârziați". Procentul neutronilor întârziați este mai mic de 1% din total. Într-un reactor nuclear, pentru a avea un proces stabil, valoarea "k" trebuie să fie în jur de 1. Când se atinge valoarea "k" = 1 luând în calcul toți neutronii obținuți prin
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
întârziați". Procentul neutronilor întârziați este mai mic de 1% din total. Într-un reactor nuclear, pentru a avea un proces stabil, valoarea "k" trebuie să fie în jur de 1. Când se atinge valoarea "k" = 1 luând în calcul toți neutronii obținuți prin fisiune, reacția se numește "critică". Aceasta este situația atinsă într-un reactor nuclear. Acum modificările de putere sunt mici și controlabile cu ajutorul barelor de control. Când valoarea "k" = 1 se obține luând în calcul numai neutronii prompți, reacție
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
calcul toți neutronii obținuți prin fisiune, reacția se numește "critică". Aceasta este situația atinsă într-un reactor nuclear. Acum modificările de putere sunt mici și controlabile cu ajutorul barelor de control. Când valoarea "k" = 1 se obține luând în calcul numai neutronii prompți, reacție se numește "prompt-critică" - poate să apară o rată de dublare mult mai mică, depinzând de criticitatea de exces ("k" - 1) Modificarea de reactivitate necesară pentru a trece de la critică la prompt-critică (adică fracția de neutroni întârziați) este definită
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
în calcul numai neutronii prompți, reacție se numește "prompt-critică" - poate să apară o rată de dublare mult mai mică, depinzând de criticitatea de exces ("k" - 1) Modificarea de reactivitate necesară pentru a trece de la critică la prompt-critică (adică fracția de neutroni întârziați) este definită ca "un dolar". Valoarea lui "k" este sporită de reflectorul de neutroni care înconjoară materialul fisil și de asemenea este sporită prin creșterea densității materialului fisionabil: pe fiecare centimetru parcurs, probabilitatea de ciocnire dintre un nucleu de
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
dublare mult mai mică, depinzând de criticitatea de exces ("k" - 1) Modificarea de reactivitate necesară pentru a trece de la critică la prompt-critică (adică fracția de neutroni întârziați) este definită ca "un dolar". Valoarea lui "k" este sporită de reflectorul de neutroni care înconjoară materialul fisil și de asemenea este sporită prin creșterea densității materialului fisionabil: pe fiecare centimetru parcurs, probabilitatea de ciocnire dintre un nucleu de și un neutron este proporțională cu densitatea, în timp ce distanța parcursă înainte de părăsire a sistemului este
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
definită ca "un dolar". Valoarea lui "k" este sporită de reflectorul de neutroni care înconjoară materialul fisil și de asemenea este sporită prin creșterea densității materialului fisionabil: pe fiecare centimetru parcurs, probabilitatea de ciocnire dintre un nucleu de și un neutron este proporțională cu densitatea, în timp ce distanța parcursă înainte de părăsire a sistemului este doar redusă de rădăcina cubică a densității. În metoda implozivă folosită la armele nucleare, detonarea are loc crescând densitatea cu un exploziv convențional. Să presupunem că o fisiune
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
înainte de părăsire a sistemului este doar redusă de rădăcina cubică a densității. În metoda implozivă folosită la armele nucleare, detonarea are loc crescând densitatea cu un exploziv convențional. Să presupunem că o fisiune a fost cauzată de ciocnirea dintre un neutron și un nucleu a produs 3 neutroni. De asemenea să presupunem "k" > 1. Probabilitatea ca un neutron să cauzeze o nouă fisiune este "k" / 3. Probabilitatea ca un neutron liber să nu cauzeze o reacție în lanț este (1 - "k
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
de rădăcina cubică a densității. În metoda implozivă folosită la armele nucleare, detonarea are loc crescând densitatea cu un exploziv convențional. Să presupunem că o fisiune a fost cauzată de ciocnirea dintre un neutron și un nucleu a produs 3 neutroni. De asemenea să presupunem "k" > 1. Probabilitatea ca un neutron să cauzeze o nouă fisiune este "k" / 3. Probabilitatea ca un neutron liber să nu cauzeze o reacție în lanț este (1 - "k" / 3) (nici o fisiune) plus probabilitatea a cel
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
armele nucleare, detonarea are loc crescând densitatea cu un exploziv convențional. Să presupunem că o fisiune a fost cauzată de ciocnirea dintre un neutron și un nucleu a produs 3 neutroni. De asemenea să presupunem "k" > 1. Probabilitatea ca un neutron să cauzeze o nouă fisiune este "k" / 3. Probabilitatea ca un neutron liber să nu cauzeze o reacție în lanț este (1 - "k" / 3) (nici o fisiune) plus probabilitatea a cel puțin o fisiune, atâta timp cât nici unul dintre cei trei neutroni produși
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
presupunem că o fisiune a fost cauzată de ciocnirea dintre un neutron și un nucleu a produs 3 neutroni. De asemenea să presupunem "k" > 1. Probabilitatea ca un neutron să cauzeze o nouă fisiune este "k" / 3. Probabilitatea ca un neutron liber să nu cauzeze o reacție în lanț este (1 - "k" / 3) (nici o fisiune) plus probabilitatea a cel puțin o fisiune, atâta timp cât nici unul dintre cei trei neutroni produși nu cauzează o reacție în lanț. Ultima are probabilitatea de "k" / 3
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
un neutron să cauzeze o nouă fisiune este "k" / 3. Probabilitatea ca un neutron liber să nu cauzeze o reacție în lanț este (1 - "k" / 3) (nici o fisiune) plus probabilitatea a cel puțin o fisiune, atâta timp cât nici unul dintre cei trei neutroni produși nu cauzează o reacție în lanț. Ultima are probabilitatea de "k" / 3 ori cubul primei probabilități menționate că un neutro liber nu cauzează o reacție în lanț. Această ecuație poate fi rezolvată ușor și se găsește că probabilitatea unei
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
1, se găsește aproximativ "k" - 1. Detonarea unei arme nucleare presupune aducerea foarte rapidă a materialului fisil în starea sa supercritică optimă. Pe durata acestui proces sistemul este supercritic dar nu încă în starea optimă pentru o reacție în lanț. Neutronii liberi, în particular cei proveniți din fisiuni spontane, pot cauza predetonarea. Pentru a respecta legea probabilității, durata acestei perioada este minimizată și se folosesc materiale fisionabile și alte materiale pentru care nu există prea multe fisiuni spontane. În fapt, combinația
Reacție nucleară în lanț () [Corola-website/Science/304271_a_305600]
-
de viață Durata de viață proiectată a CEN Paks era de 30 de ani, dar va fi extinsă cu încă 20 de ani. Componenta principală a CEN, vasul presurizat al reactorului, nu va fi schimbat, deși sub acțiunea fluxului de neutroni, oțelul devine casant în caz de răcire de urgență. Nu mai există în UE un astfel de proiect, care să permită funcționarea până în 2037 a unor reactoare proiectate în 1970. RMP, este un proiect nou, conform cu standardele actuale din industrie
Comparație între riscurile unui accident la Centrala Nucleară din Paks și la mina de la Roșia Montană by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/50294_a_51619]
-
Fizicienii au descoperit o nouă particulă subatomică, aceasta fiind denumită Xi-sub-b. Coliziunile de particule au produs ceea ce fizicienii numesc o particulă nouă, o "rudă" mai grea a neutronului. Particula se numește Xi-sub-b. Formată în acceleratorul de particule Fermilab Tevatron, aceasta durează doar o secundă, înainte de a se transforma în particule mai ușoare. Oamenii de știință de la Fermilab au descoperit aceste particule "efemere", în urma experimentelor cu particule pe un
Xi-sub-b, o nouă particulă subatomică descoperită de fizicieni () [Corola-journal/Journalistic/69430_a_70755]
-
în particule mai ușoare. Oamenii de știință de la Fermilab au descoperit aceste particule "efemere", în urma experimentelor cu particule pe un inel de 6,3 km, scrie , scrie . Xi-sub-b este un barion, formată din trei particule elementare, numite quarcuri. Protonii și neutronii, care formează nucleul atomului, sunt barioni. Protonul conține 2 quarcuri sus și unul jos, iar neutronul conține 2 quarcuri jos și unul sus. Noua particulă descoperită conține un quarc straniu, unul sus și unul jos. Quarcul jos face ca particula
Xi-sub-b, o nouă particulă subatomică descoperită de fizicieni () [Corola-journal/Journalistic/69430_a_70755]
-
cu particule pe un inel de 6,3 km, scrie , scrie . Xi-sub-b este un barion, formată din trei particule elementare, numite quarcuri. Protonii și neutronii, care formează nucleul atomului, sunt barioni. Protonul conține 2 quarcuri sus și unul jos, iar neutronul conține 2 quarcuri jos și unul sus. Noua particulă descoperită conține un quarc straniu, unul sus și unul jos. Quarcul jos face ca particula să fie de 6 ori mai grea decât un proton sau un neutron.
Xi-sub-b, o nouă particulă subatomică descoperită de fizicieni () [Corola-journal/Journalistic/69430_a_70755]
-
unul jos, iar neutronul conține 2 quarcuri jos și unul sus. Noua particulă descoperită conține un quarc straniu, unul sus și unul jos. Quarcul jos face ca particula să fie de 6 ori mai grea decât un proton sau un neutron.
Xi-sub-b, o nouă particulă subatomică descoperită de fizicieni () [Corola-journal/Journalistic/69430_a_70755]
-
în graficele prevăzute în anexa nr. 2 (Curbele trompeta) la prezentele norme. Articolul 12 Cerințe specifice (1) Sistemele dozimetrice trebuie să satisfacă cerințele referitoare la: ... a) dozimetre individuale pentru fotoni; ... b) dozimetre individuale pentru radiații beta; ... c) dozimetre individuale pentru neutroni; ... d) dozimetre de extremități pentru fotoni; e) dozimetre de extremități pentru radiații beta. ... (2) Cerințele menționate la alin. (1) sunt prevăzute în anexele nr. 3-7 la prezentele norme. ... (3) Abaterea valorii dozei măsurate față de valoarea de referință, în condițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]
-
fantomă de iradiere descrisă la art. 16, doze cu valori cuprinse între 2 mSv și 10 mSv și următoarele câmpuri de radiații: a) pentru fotoni: sursă de cesiu - 137; ... b) pentru electroni: sursă de stronțiu - 90/ytrium - 90; ... c) pentru neutroni: sursă de americiu - beriliu. ... Articolul 16 Fantomă de iradiere (1) Fantomă de iradiere pentru dozimetria individuală constă într-un recipient paralelipipedic din polimetilmetacrilat/PMMA (plexiglas), cu următoarele dimensiuni: 30 cm x 30 cm x 15 cm. Grosimea pereților este de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]
-
cu ajutorul coeficienților de conversie prevăzuți în anexa nr. 8 la prezentele norme, din următoarele mărimi fizice: ... a) kerma în aer pentru fotoni [K(a)]; ... b) doză absorbita în aer [D(a)] sau fluenta ('d6) pentru electroni; ... c) fluenta ('d6) pentru neutroni. ... (2) Sistemele de măsurare trebuie să prezinte trasabilitate metrologica față de standardele naționale pentru setul de mărimi definite la alin. (1). ... Articolul 18 Geometria de iradiere pentru fotoni și neutroni pentru calibrare (1) Câmpul de radiație trebuie să fie centrat perpendicular
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]
-
D(a)] sau fluenta ('d6) pentru electroni; ... c) fluenta ('d6) pentru neutroni. ... (2) Sistemele de măsurare trebuie să prezinte trasabilitate metrologica față de standardele naționale pentru setul de mărimi definite la alin. (1). ... Articolul 18 Geometria de iradiere pentru fotoni și neutroni pentru calibrare (1) Câmpul de radiație trebuie să fie centrat perpendicular pe fata de intrare a fantomei. ... (2) Punctul de referință este centrul de măsurare al dozimetrului. ... (3) Distanță dintre sursă și fantomă trebuie să aibă valori cuprinse între 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]
-
Câmpurile radiațiilor de referință Câmpurile radiațiilor de referință corespunzătoare coeficienților de conversie prevăzuți în anexa nr. 8 la prezentele norme trebuie să corespundă normelor ISO 4037 (fascicule de fotoni), ISO 6980 (fascicule de radiații beta) și ISO 8529-3 (fascicule de neutroni). Articolul 21 Condiții pentru controlul dependenței energetice Dependența energetică este controlată prin iradierea dozimetrelor pe fantomă prevăzută la art. 16, la o valoare de referință a mărimii operaționale cuprinsă între 2 și 10 mSv. Articolul 22 Condiții pentru controlul dependenței
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]
-
individuală a dozelor în cazul în care acestea sunt determinate prin calcul. ... Articolul 43 Măsurarea componentelor principale ale unei radiații mixte (1) Dacă se demonstrează că pentru o persoană doză efectivă referitoare la incorporare sau iradiere externă de fotoni sau neutroni nu poate depăși 10% din doză totală anuală, se poate renunța, cu acordul CNCAN, la dozimetria individuală a acestei componente a radiației. ... (2) Dacă doză la piele nu depășește 25 mSv pe an, cu acordul CNCAN se poate renunța la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]
-
501.43, Suisse, octombrie 1999. Anexă 4 ------- la norme -------- CERINȚE PRIVIND DOZIMETRELE PENTRU RADIAȚII BETA Referință: "Ordonnance sur la dosimetrie individuelle (Ordonnance sur la dosimetrie) 814.501.43, Suisse, octombrie 1999. Anexă 5 ------- la norme -------- CERINȚE PRIVIND DOZIMETRELE INDIVIDUALE PENTRU NEUTRONI Referință: "Ordonnance sur la dosimetrie individuelle (Ordonnance sur la dosimetrie) 814.501.43, Suisse, octombrie 1999. Anexă 6 ------- la norme -------- CERINȚE PRIVIND DOZIMETRELE UTILIZATE PENTRU MĂSURAREA DOZEI EXTREMITĂȚILOR LA RADIAȚIA FOTONICA Referință: "Ordonnance sur la dosimetrie individuelle (Ordonnance sur la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]
-
titular C9. Clasificarea practicii (conform tabel nr. 1 din anexă 14) C10. Categoria de expus profesional (A sau B) C11. H(p)(10) (pentru fiecare perioadă de evaluare) C12. H(p)(0,07) (pentru fiecare perioadă de evaluare) C13. Componentă neutronilor de la C11, (pentru fiecare perioadă de evaluare). C14. E(50) (plus informații adiționale pentru radionuclizii incorporați) C15. Echivalent de doză pentru fiecare expunere semnificativă a extremităților C16. Suma dintre echivalentul dozei efective și doză efectivă angajată pentru intervalul de supraveghere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/147794_a_149123]