6,179 matches
-
încă hotărâți să plece. Vigilentul care le stricase petrecerea tuși cu un aer satisfăcut și dădu să se îndepărteze. Dar studenta cu gentuța plină de cărți se însufleți din nou și-l interpelă pe individ, mai înainte de a se face nevăzut printr-un cotlon sau printr-un birou: O clipă, vă rog... Vreau să vă întreb și eu ceva! Vigilentul se opri și se întoarse, vădit surprins că cineva îl provoca, când el binevoise să considere încheiată toată acea poveste. Vreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
repetate, ca un slogan, de toți ceilalți. Vigilentul, văzându-se singur în fața studenților, îi măsură cu atenție, ca să le țină bine minte figurile, și bătu în retragere, bombănind: Așa va să zică? Bine, o să mai stăm noi de vorbă!... și se făcu nevăzut. In urma lui se așternu liniștea. Privindu-se unii pe alții, studenții părură să realizeze de-abia atunci că nu făcuseră cel mai înțelept lucru înfruntându-l pe individ și că tot ce le mai rămânea de făcut era s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
la universitate, pe holuri și în amfiteatre, ca la început, iar după cursuri el o însoțea până în dreptul Cișmigiului, unde invariabil ea își lua rămas bun de la el, cu un aer parcă din ce în ce mai misterios, grăbindu-se apoi să se facă nevăzută undeva pe aleile parcului. Într-o bună zi, însă, după examenele din sesiunea de iarnă, Victor se decise s-o rupă cu protocolul acceptat în mod tacit până atunci și, în loc să-i spună fetei la revedere în poarta parcului Cișmigiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pedagogia și, dacă întârzii, taica Makarenko e-n stare să nu mă mai primească la oră! Știi ce încuiați sunt tipii ăștia care predau pedagogia!... Și fata o luă la fugă cu pas săltat și mlădios pe coridor, făcându-se nevăzută. Faină bucățică! comentă Dobrescu, uitându-se lung în urma fetei. E noua ta iubită? E iubita lui Nichi Stelescu, mă, cap pătrat! îl puse binevoitor la punct Victor. Un tip deștept și dat dracului, nu ca tine! Ăla mare și solid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
du-te! aprobă filologul. Eu o să te aștept aici. Nu, ia-o înainte, nu mă aștepta, refuză Victor. O să vă găsesc eu... Atunci, încearcă să iei cât mai mulți cu tine! strigă în urma lui studentul de la filologie și se făcu nevăzut pe ușa facultății. Victor intră și el în universitate, pe ușa din colț, urcă un etaj și apoi încă unul și, văzând că nicăieri nu era nici o mișcare, renunță să mai caute pe cineva și vru să facă repede cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
inferioare ale fețelor celor patru persoane cu aparență de roboți. Lampa enormă dă mesei de operație aparența unei nave spațiale din filme de ficțiune ; o navă abia luminată, încă legată de pă-mânt cu fire și tije misterioase. La un semnal nevăzut, irumpe o lumină albă, o lumină orbitoare care lasă în umbră tot ce mai lega nava de pământ. Ai spune că persoanele încremenite la limita dintre lumină și umbră sunt cosmonauți care așteaptă să urce în nava spațială. Vocea profesorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
este de subțire firul care o leagă de viață ? Și oare suferă mult ? Ce pot face ca să o ajut ?" Până la un anumit punct, gândurile tatălui și ale fiicei sunt chinuite de aceleași întrebări obsesive. Dar, după un anumit timp, căile nevăzute ale gândurilor celor doi se separă. Amintiri disparate și lipsite de importanță, nimicuri din viața lui comună cu Dora plutesc ca niște nori ușori în gândurile lui Victor : "Balul studențesc de la Bagdasar și melodia primului lor dans... Vârful Toaca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Teodorei a devenit din nou ca un medalion care concentrează lumină. La simpla atingere a degetelor, cântecul pornește ca un murmur a cărui forță crește, crește , devine învolburat, pentru a se opri dintr-o dată ca tăiat de mâna unui dirijor nevăzut. "Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fără de moarte, Miluiește-ne pre noi." Teodora își ațintește din nou privirea verde, luminoasă și penetrantă în ochii Dorei ale cărei pleoape se coboară încetul cu încetul. Din chipul ei relaxat iradiază o lumină blândă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
o viață și trăiește din puținul pe care l-a agonisit mai de curând împreună cu mama pentru că grosul s-a dus pe copcă, la Zazuleac... Iar eu am preluat pricina tatălui meu și m-am luat la trântă cu cineva nevăzut, neștiut și necunoscut, fără să întrezăresc vreun capăt. Mulțămesc și nu bănuiți, dar mi-a venit rândul să torn în coș. Bădie Sevaciuc, mai cântă-ne, omule, câte ceva de inimă albastră, că le zici frumos, ca toți rusnecii dumitale de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-ndată fuduliile și pielea. A examinat cu lama cuțitului, de mai multe ori, castanele de la picioarele posterioare ale animalului înțepenit. Dar, în momentul primei înțepături a pielii pentru operațiunea de castrare, piciorul contractat al armăsarului, acționat parcă de un resort nevăzut, a izbit cu viteza fulgerului și cu forța a doi cai putere, cu potcoava armată cu hacuri, chiar în creștetul măcelarului. Corpul acestuia s-a rostogolit cât colo, calota craniană, dislocată, până hăt către groapa cu dejecții de la grajdul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
despre ea că-i o scorpie care nu iubește decât dobânda... Stau uneori de vorbă cu vântul, Z. El-Zorab m-a făcut să cunosc vântul, să-l înțeleg. Am în cap și proiectul acesta: vreau să pictez vântul prieten, tămăduitor, nevăzutul vânt, adierea de aer, nu tornadele. Aivazovski a intrat în istorie ca pictor al apelor, al mării. Privesc valurile Caraibelor și-mi vine să cred de multe ori că plăsmuirile lui Aivazovski sunt mai seducătoare decât cele ale realului. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
lupul să-i facă și lui un inel la fel, își puse și sieși semnul sfânt. Încât cei doi fură binecuvântați și de lupul negru. Nuci nu terminară bine micuța ceremonie, că un balaur intră pe geam, fură fata și nevăzut se făcu. Prințul se chinui foarte tare, însă, nepierzând timp, începu să-și lucreze o sabie impecabilă. Reuși acest lucru și porni numai decât în căutarea fetei Găsind balaurul se luptă cu el, îl învinse și îl forță să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
ceea ce tocmai făcuse, șiroaie de lacrimi începură a se scurge de pe obrajii fragezi de floare primăvăratică ai fetei, în spatele cărora pendulau sentimente prea amestecate, cu neputință de deslușit. Într-o clipă, fata o luă repede la fugă și se făcu nevăzută - fără indicii, fără explicații. 60 Rareș Tiron Lungi răstimpuri de căință înflăcărată tulburară sufletul copilei de atunci. Regretul i se înfiripa tot mai adânc în inimă, regret ce lucra întru respingerea fermă a lui Silvestru, fiindcă, deși acesta o învăluise
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
gândul acesta îl fulgeră teribil și-l făcu să tresară. „Dumnezeule, oare ce am făcut cu mințile mele?!”, își urlă el singur în cap. Astfel, îngrozit mult peste măsură, ca un nebun plecă de acolo în grabă și se făcu nevăzut. Lucrul cu adevărat de mirare și care revoltă este că, tot meditând adesea la cele întâmplate, acesta nici nu-și regreta fapta nesăbuită, nici nu și-o lăuda, însă nicidecum nu se socotea un ticălos, așa cum poate că îl socotește
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
fi stat la spatele meu și m-ar fi împins cu putere să lovesc. Iar, chiar dacă gloata s-ar putea repezi acum să-mi spună mie că așa se manifestă nervozitatea exagerată, eu pun asta, totuși, pe seama unei puteri superioare, nevăzute și față de care n-am avut cum să mă împotrivesc, poate chiar a divinității... Și, cu toate că am încercat să arăt întreaga mea îndărătnicie atunci, dorind să mă pun, cu tot dinadinsul, împotriva acelei porniri nesăbuite și primare, am rămas doar
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
toată noaptea și mă scaldă numai în torturi! Iar eu - trist lucru! - resimt asta de parcă ar fi cel mai real lucru cu putință; parcă aș fi pe deplin treaz și legat puternic de mâini și de picioare de niște lanțuri nevăzute, zău așa! Și sunt mulți draci, sunt din ce în ce mai mulți draci, legiuni întregi de draci, și toți niște hidoși împuțiți și foarte cumpliți! Noaptea peste care tocmai am trecut, cel puțin, a fost înfiorătoare parcă prea din cale-afară; toată jalea, oroarea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
sângele, și-a pus pecetea pe felul în care își înalță ochii să-l privească pe cel cu care vorbesc, își deschid buzele să-i zâmbească. Și totuși, cât de diferit a lucrat, în fiecare caz în parte, această mână nevăzută și necruțătoare în strânsoarea ei. Frumusețea indiană te copleșește. Acolo, femeia ți se dă matură și rotundă, adâncă mai mult decât ai putea cuprinde vreodată, liniștită, cu acea maiestate a lacului sau a mării fără sfârșit, dincolo de timp. Liniștea și
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
se zărește, poate că doar se inventează, nu poți să știi, nu poți să știi pentru că ea, la capătul puterilor, își închide repede picioarele, zvâcnirea întunecată a marii promisiuni. Între două astfel de jocuri, mama își face apariția, deși rămâne nevăzută, ni se arată doar tava cu două cești de ceai pe care o împinge între cei doi, pe tatami. Mărturisesc că mi-a scăpat semnificația acestui mic amănunt și, toată seara, m-a obsedat întrebarea: ce rost are aici mama
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
proces fiziologic este valorizat negativ. Pentru Tanizaki însă, ca reprezentat al unei alte culturi, acest exercițiu de sublimare nu funcționează, dimpotrivă: "Mai degrabă ești îndemnat, pornind de la curățenia pe care o vezi, să te gândești, prin transfer, la ceea ce rămâne nevăzut. Este mai bine să lași asemenea locuri într-un clarobscur ambiguu și să eviți să precizezi granița de la care începe curatul sau mai puțin curatul". Iată însă că nici pentru mine nu a funcționat pe deplin, din moment ce sunt bântuită de
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
pline cu frunze ale fagilor mai mari și s-a izbit la început de o răcoare plăcută. După ce înaintarea a devenit mai ușoară a ridicat privirea pentru a găsi direcția în care a dispărut prepelița. A simțit cum o forță nevăzută o trage în sus, motiv din cauza căruia s-a speriat, ochii îi ieșeau din orbite, forma capului i se dilată, obrajii i se modifică și se simțea goală în întregul ei. A observat o poieniță plină cu flori, în care
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
a întâmplat ? a întrebat pitpalacul. -Ferește-mă de pedeapsa acestei zâne, zise prepelița, pitpalacului. -Dar ce rău ai pricinuit acestei zâne? Se interesă pitpalacul. -Spiritul mi-a zis să o ademenesc în pădure. Atunci pitpalacul se adresă Magnoliei: -Este adevărat, zână nevăzută și necunoscută, că vrei să pedepsești prepelița? -Am înțeles că am fost păcălită, dar asta nu înseamnă că trebuie să mă răzbun. -Poți să te joci cu noi dacă vrei, poți să ne iei în palmele tale uriașe de unde noi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Dacă ești hotărât să înduri foamea, setea, să te lupți cu tot felul de jivine, să înduri dorul de locul unde te-ai născut sau să înduri tot felul de chinuri la care vei fi supus de către canibali sau ființe nevăzute. -Lasă glumele, prieteno, și să ne pregătim de drum, a zis într-un târziu Căiță după ce a ascultat-o îndelung pe Buburuza. -Căiță, te rog frumos vreau să iau cu mine și pe Ciric, zise mieunând Zvârluga. -De unde știi
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
răspuns încurcat Stup.. Când a auzit Dardailă că a pomenit de Fata pustiului s-a făcut foc. Și-a ridicat amândouă capetele, ochii i-au ieșit din orbite și s-a năpustit asupra lui Stup. Acesta s-a ferit cu ajutorul nevăzut al lui Căiță, iar Trotinel a dat o lovitură puternică unuia din capete amețindu-l. Ciric, Cârtița și Zvârluga gâdilau celălalt cap al monstrului făcându-l să râdă zgomotos. Dacă a văzut aceasta Dardailă a ridicat capetele și s-a
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
cursă, schițând gestul fatal de a-și duce mâna la spadă. Totul se petrecuse cât ai clipi; și, Înainte ca vreunul din cei prezenți să apuce să reacționeze, căpitanul Alatriste și cei doi ciraci care Îi acopereau spatele se făcuseră nevăzuți, lăsându-l pe micul marchiz zăcând pe spate și sângerând abundent sub privirile Îngrozite ale doamnelor și Însoțitorilor lor. Afacerea făcu ceva vâlvă; Însă influențele lui Guadalmedina Îl puseră la adăpost pe ucigaș. Cu toate acestea, neplăcut impresionat, Alatriste avusese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
toate bisericile ortodoxe, undeva la intrare, imaginea Mariei Egipteanca. Ea a fost o femeie ușoară, a vrut să facă un pelerinaj la Ierusalim, pe care l-a și plătit cu trupul. Când a vrut să intre în biserică, o forță nevăzută a oprit-o. Ea a avut o zguduire, o iluminare, după care s-a retras în deșert, unde a trăit în rugăciune și s-a sfințit. Imaginea ei este pusă la intrarea în biserică, nu ca să i te închini ei
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]