163,568 matches
-
apare totuși numele în revistă ( cum recent relata o astfel de discuție Ioana Pârvulescu într-o Cronică a optimistei), iar ceilalți scriitori, din motive prea evidente, se vor simți un pic mai bine. M-am întrebat întotdeauna de cât e nevoie pentru a fi poet. Ce anume poate face dintr-un versificator sau un grafoman un poet adevărat. Mircea Cărtărescu, de pildă, spunea undeva că oricine ar scrie chiar și un singur poem bun, poate fi considerat poet și nimeni nu
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
Nicolae Sinești scrie versuri în care unele cuvinte, considerate nu îndeajuns de expresive sau de vizibile, sunt redactate cu majusculă și, în general, totul este conceptual și aforistic de cel mai îndoielnic gust, cu o filozofie, nici nu mai e nevoie s-o spun, de doi bani. Versurile sunt atât de goale încât s-ar putea spune în glumă că poezia lui este... indecentă. Citindu-le mi-am adus aminte de o frază a lui Sartre în care scriitorul francez spunea
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
România, mă simt contaminat de tinerețea lui inepuizabilă, de elanul său, de generozitatea cu care își antrenează în asemenea acțiuni prietenii și cunoscuții (inclusiv pe supertalentata Mihaela Șchiopu, care este însă ea însăși un centru de energie și nu are nevoie de prea multe pledoarii ca să se entuziasmeze). Ultima oară l-am întâlnit pe Ion Barbu la Târgul de Carte de la București. Mi-a dat cele mai recente cărți realizate de el, în număr de trei. Mai avea pentru vizitatorii târgului
Ha, Ha and Ha by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13824_a_15149]
-
a circumscrie în coduri vizuale complexitatea unui spirit și dinamica mentală ale unei existențe exemplare și cu o vocație naturală a construcției. Pentru a se înțelege, însă, întreaga plajă de semnificații a unei asemenea expoziții, chiar dacă ea nu ar avea nevoie, în mod normal, de explicații colaterale, ar trebui să ne-o reamintim pe Irina Nicolau, atît ca prezență umană, cît și ca ființă culturală în permanentă mișcare. Mai întîi, în ciuda faptului că făcea parte dintr-o generație născută, crescută și
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
tandră și cu o compasiune zglobie. Datinile erau narate și analizate cu o erudiție jucăușă, disponibilă permanent pentru asocieri neașteptate și pentru concluzii la fel de surprinzătoare, iar onomastica tradițională, uneori cu evidente note arhaice, era privită ca o sursă proaspătă a nevoii noastre de identificare și nicidecum ca un simplu sit arheologic, frumos așeazat în diorame, ca la Muzeul Antipa. Chiar și grafia Irinei avea un duct ingenuu, de copil care abia deprinde forma literei, dar în spatele acestei inocențe se întindea orizontul
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
cu aceeași vocație a construcției ca și Irina Nicolau, Mihaela Șchiopu și-a conceput în așa fel mesajul încît el să acopere deopotrivă o experiență personală devenită, prin obiectivare, fapt cultural este vorba de prietenia cu Irina cît și propria nevoie de a se distribui în limbaj, de a organiza în absolut realități simbolice suficiente sieși. Acuitatea graficianului, vocația lui fondatoare, aceea a creației prin separație, coexistă cu senzualitatea explicită a pictorului, cu tropismul acestuia pentru vibrația materiei și pentru volubilitatea
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
cultură din diverse domenii și multe, multe lecturi literare când e vorba de traducere literară (și noi despre aceasta vorbim aici). În sfârșit, ceea ce eu numesc «caracter»: capacitatea de a acorda lucrului pe care îl faci timpul de care are nevoie, răbdarea, încă o dată răbdarea - calitatea de bază a unui traducător, cel care nu o are să nu se apuce de tradus -, hotărârea de a duce la bun sfârșit lucrul început. Și - ceea ce va părea curios - o anumită rezistență fizică: a sta
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
pentru care secolul XX a amendat-o și hărțuit-o permanent, după anii ’50 neputincios însă. Omul ca SDF1 După 1950 pentru unii a devenit tot mai evident că tipul de cultură franco-german va pierde în favoarea celui anglo-saxon. Cultura avea nevoie de relaxare, cu toate că, se știe, relaxarea înseamnă scăderea vigilenței și, implicit, permisivitate la manipulare. În momentul cînd, în 1970, soții Ceaușescu sînt imortalizați de fotografii lui Richard Nixon alături de un Mickey Mouse grandeur nature, Franța abia ieșise din epoca Charles
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
neospitaliere și unui vid de motivații tot mai cuprinzător, cu "ajutorul" exclusiv al lucrurilor, ridicate, după consumarea revoltei anticapitaliste, la rangul de ființe. Apoi, pentru că, mai puțin erou, chiar și la modul acesta cinic, decît s-ar vrea, personajul are nevoie de un loc pe care să-l poată locui fără consecințe notabile, interșanjabil și, pentru că îl vrea confortabil, ticsit de lucruri. Dat afară din istorie, acest personaj aflat în pragul execuției de către călăii Noului Roman a început să semene cu
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
caracterizează prin delegitimarea reprezentărilor istorice și existențiale ca efect al valorizării fără precedent și paradoxale, ca efect al ubicuizării mass-mediei, a i-mediatului,. Mediul televizual instalează ca simulacru al medierii viteza, astfel încît oricît de paradoxal poate părea, și fără nevoia de a face mai mult decît să pomenesc numele lui Walter Benjamin televizualul boicotează imaginea așa cum filmul boicotează opera de artă. Literatura se vede și ea obligată să renunțe la canale de transmisie a mesajului prea sofisticate, prea lungi ori
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
mai trag o raită pe la bodegă și se interesează cum ar putea, totuși, să câștige un ban. În construcții nu prea e loc, și în plus e al naibii de greu, la căpșunile din Spania merg mai ales femeile, în administrație ai nevoie de pile mari (și nici cu studiile nu stai prea grozav). Până la urmă, un cumnat, un verișor, un cunoscut, un consătean sau chiar chelnerul le va arăta calea cea dreaptă: „Bre, omule, fă-te și tu badigard " La început, surprins
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
accesibil, colocvial: "în acest moment dați dublu click pe icon-ul "My Computer" situat în colțul de stînga-sus al desktop-ului dvs (este o iconiță care "aduce" a calculator") (portal.softnet.ro). Alegerea cuvîntului iconiță se explică printr-o anume nevoie de expresivitate, probabil și ca o încercare de diferențiere față de icoană; și chiar printr-o adaptare la realitate: în fond, simbolurile grafice în cauză sînt efectiv mici, deci diminutivarea se justifică. Numai că iconiță e la fel de prezent ca icoană în
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
de terorismul minoritarist al corectitudinii politice, aducând în scenă cu precădere homosexuali, handicapaț, nimfomane, alcoolici ș.a.m.d. într-o scatofilie generalizată." l Cum literatura nu țîșnește doar din epidermic și afectiv, ci și din conflictele de idei, avem mare nevoie acum de polemici literare de substanță, și nu de certuri interpersonale născute din resentimente și frustrări - mai crede criticul. Bun, asta-i partea așa-zicînd de creațe, dar mai există și alte aspecte importante, de "producțe": instituța agentului literar - care lipsește
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
și fără temei în realitățile românești. Criticul junimist era, el, adeptul evoluțiilor organice, un reformist, nu un revoluționar. Formele fără fond erau expresia unei grabe revoluționare, care ardea etapele și ignora faptul că instituțiile importate din Occident ar fi avut nevoie la noi de un proces de înnoire a mentalității. Niciodată Maiorescu n-a pretins că ceasul istoric trebuie dat înapoi și formele cu pricina, eliminate: credea pur și simplu că formele cu pricina cereau timp spre a-și crea fondul
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
săi (care nu sînt junii corupți de fascism, ci criticii literari democrați și europeni în gîndire) ca pe o polemică indirectă cu autohtoniștii, paseiștii, iraționaliștii și legionarii vremii? Ca să-l arborezi ca pe un astfel de stindard, nu era îndefinitiv nevoie ca Maiorescu să reprezinte exact opusul gîndirii la modă în cercurile extremiste, fie de dreapta, fie de stînga?
Adevăratul Maiorescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13833_a_15158]
-
morala intransigentă" a celor mari, decît cu "morala relaxată" a celorlalți. Prostiile respectabile" și înfricoșătoarea banalitate ucid adevărata înțelegere a operelor literare, de aceea criticul autentic, cel care trebuie "să cadă pe gînduri" și să te pună pe gînduri are nevoie de ceva esențial: "puterea de caracterizare" ("Un critic se recunoaște după această vocație specială, depreciat «impresionistă» a caracterizării"). Boala, care stimulează creativitatea, plictiseala vieții literare în momentele cele mai importante din punctul de vedere al aparițiilor valorilor, revelațiile în existența
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
a acestor entități." Cartea atestă faptul că inocența pierdută în materie de credință și certitudini absolute nu presupune neapărat acceptarea anarhică a unei multiplicități axiologice ireductibile. Lipsa unor valori „tari", universale, nu face altceva decât să accentueze și mai mult nevoia menținerii, chiar „somnambulice", a unor puncte de reper, a unor adevăruri locale, „slabe," limitate. Perspectiva lui Andrei Cornea îmi aduce aminte de o remarcă făcută de Robert Solow, citat de Clifford Geertz în Thick Description, în legătură cu opțiunea relativiștilor pentru o
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
definitiv de ce este condamnat la spînzurătoare extravagantul personaj? ,,Vina făptașului este... că nu face nimic În raport cu (ne)faptele, verdictul este disproporționat. El ar fi fost dictat, ni se explică, de necesitatea înăbușirii în fașă a oricărei tendințe de parazitism. Era nevoie de intimidarea prozeliților potențiali ai leneșului, de descurajarea lor publică. Naratorul este optimist în privința eficacității pedepsei capitale. Să amintim aici că Albert Camus se îndoia de eficacitatea ghilotinei cerînd abolirea pedepsei capitale, comutarea ei în muncă silnică. Argumentele prezentate de
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
orice asemănare, în oglindă, e adevărată." „Scrisoarea bavareză", în schimb, e o atent controlată construcție stilistică, cu multe din accentele sarcastice de revoltă față de mersul culturii române din interviurile și articolele lui Gelu Ionescu („Asta e - la tîrlă n-ai nevoie de dicționar, îți ajunge cîntatul din frunză. Sau behăitul incontinent al ovinei mitice, zisă și mioriță."); e deja o „declarație publică" din care eul încearcă să se extragă, dintr-un fel de prea multă discreție. Gelu Ionescu e un om
Document moral by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13863_a_15188]
-
înșeală, asta înseamnă că n-are destul talent, nu că urăște operele. Adevărul marilor critici pare necontestabil datorită geniului lor, nu datorită iubirii lor de literatură. Iubiți scriitori, cereți criticilor să vă citească, nu să vă iubească; și nu e nevoie să-i iubiți; e destul, la rîndul vostru, să-i citiți. Această mutualitate garantează perenitatea literaturii.
Critică și iubire by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13889_a_15214]
-
destin." l În revista CONTRAFORT (nr. 5-6/ mai-iunie 2003), Vitalie Ciobanu este prezent cu o impresionantă pledoarie pentru radicalism: "Evoluția Basarabiei, smulgerea ei din mocirla trivialității politice și a retardării culturale nu poate fi decât rodul unei atitudini radicale. Avem nevoie de un proiect îndrăzneț orientat spre înainte, pentru a contracara ispita privirii înapoi. Pseudo-integrarea europeană sub poala Rusiei, pe care ne-o propun mai nou comuniștii lui Voronin, surprinși de epuizarea unor termene de așteptare la poarta unor organizații internaționale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13858_a_15183]
-
înțeles după experiențele tragice dintr-o Românie comunistă. Să zicem că intelectualilor francezi le-ar fi trebuit o lecție istorică de acest fel ca să le vină mintea la cap, dar românii, care au primit-o deja, de ce ar mai avea nevoie ca să se înțelepțească? l În revista 22 nr. 688, două interviuri cu directorii-patroni ai unor importante edituri românești: dl Silviu Lupescu de la Polirom și dl Călin Vlasie de la Paralela 45. În pragul Tîrgului de Carte, închis de o zi cînd
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13888_a_15213]
-
aceștia exprimării brute a afectelor, magiei șocului (de cele mai multe ori) gratuit, ori directeții viscerale a dialogului intempestiv. Astfel, refuzul stilului înalt este considerat un stil nou, când, de fapt, nu e decât o ruptură de nivel ontologic, datorată în principal nevoii de rezolvare a problemelor pecuniare, dar și fricii de responsabilitate stilistică, lucru care poate fi tradus, în multe cazuri, ca diminuare a tensiunii creatoare, insuficiență intelectuală sau imaturitate afectivă. Ceea ce e considerat un stil nou se naște fie prin parazitarea
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
Drumul gândirii este simplu: coerența ține de tradiție; dacă vrem să trecem dincolo de tradiție trebuie să rupem această coerență; ruperea coerenței înseamnă, în primul stadiu, lipsă de coerență; pentru a transforma această lipsă de coerență într-o nouă coerență e nevoie de voință. Voința este elementul cel mai important în această ecuație, căci prin voință putem vedea soarele lună și luna soare, putem transforma negrul în alb și albul în negru. În cele din urmă, putem astfel argumenta și institui o
Amatorismul experimentalist sau Ceaikovski plus Nokia by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13880_a_15205]
-
vorba de a ignora voit "memoria Trecutului", după cum nu este întîmplător că ultimul cuvînt din această expresie este scris cu majusculă. Ne poate surprinde, iarăși, importanța atribuită acțiunii, formulată ca o cerință esențială căreia intelectualul american trebuie să-i răspundă. Nevoia de implicare a acestuia în ceea ce se făptuiește, subliniată de Emerson, decurge din recunoașterea rolului pe care, în opinia sa, îl are viața activă, indiferent de statutul social al celui ce o trăiește. Numai o gîndire ce se hrănește din
Reînnoirea Americii by Geta Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/13828_a_15153]