1,105 matches
-
despre Orașul Lumină, (despre iradierea culturii franceze, despre Regele Soare și Versailles, despre Napoleon, despre atîtea altele, fără să fi văzut Parisul măcar o dată În viață. Vorbirile noastre se lungiră În seara aceea pînă tîrziu, eram În afara timpului, călători fără noimă; doamna Pavel ne privea pe amîndoi, iradia de bucuria de a ne vedea În casa ei foarte luminată În seara aceea, o sărbătoare, prima după atîția ani de singurătate ai ei. - CÎt timp ai să stai acolo? - Depinde. O lună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
enigmatice ține loc de tot: patimi umflate câte vrei, dar la caractere să nu te aștepți, minuni închipuite destule, dar adevăr lumesc deloc. Eroii se nasc, trăiesc și mor, umblă, se mișcă, intră și ies, totdeauna ex machina, fără altă noimă decât spre a sluji încîlcirii melodramatice. Un intrigant, cel puțin un om mârșav și spurcat (după fapte numai, că aminteri, după vorbele lui naive, se vede a fi băiat bun), încurcă și turbură fericirea și liniștea a o sumă de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
am spus, dar fiindcă m-ai luat tare, m-am zăpăcit și"... Mă așezai și rămăsei tăcut. Fără s-o privesc direct, Clara mi se păru insignifiantă, iar mintea, gândurile ei, în care desigur se amestecau cuvinte din sanscrită, fără noimă. Doar zăpăceala fostului meu prieten, când ridicase privirea și mă văzu, stârni în mine un vag interes, o îndepărtată întrebare: chiar se bucură că mă vede? S-a întîmplat ceva cu el după acea convorbire telefonică în care surpriza îl
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
flăcări? ― Am... Repetă instrucțiunile. Avea prea puțină importanță dacă îl auzeau ceilalți. Bărbații și femeile, blocați în sala coconilor, nu aveau timp să asculte, ci decât să reacționeze. Numai Apone mai acorda atenție receptorului său și încerca să găsească o noimă în ordinele încâlcite ale lui Gorman, al cărui glas era distorsionat la limita inteligibilului. Aparatele de emisie-recepție erau concepute să funcționeze în orice împrejurări, inclusiv sub apă, dar ceea ce se petrecea în acest loc nu fusese prevăzut de tehnicieni. Pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
atingea pe a lui, când observă expresia buimacă a acestuia. ― Nu pot să bată în retragere acolo înăuntru! Trebuie să intervenim! (El își ridică încet ochii la ea, dând abia perceptibil din cap. Buzele i se mișcau, dar bolborosea fără noimă.) Pe dracu'! Nu mai avea ce să-i ceară acestui om. Nu se mai putea conta pe el. Burke se îndesase în panoul opus, crezând că se apăra astfel de luptele care făceau ravagii în măruntaiele stației de epurare, depărtându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
stative pe care trebuia să urci și-apoi să le-apeși tembel, metodic, cu multă convingere. Cu mâinile te țineai de două coarne drăcești, care se balansau în sus și-n jos, apoi în față și-n spate, fără nici o noimă. Dispozitivul uruia și cloncănea, arcurile și rozetele se scuturau formidabil, din toate încheieturile. Dintr-o clipă într-alta te așteptai să sari prin tavan sau să rămâi cu ghidonul în mâini. Maria îl încăleca o dată pe zi, dând la pedale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
identificat mulți tineri nonconformiști ce își declarau apartenența la generația Beat (vezi). Prin devierile de la normalitate implicate de poveștile aparent absurde ale lui Jerry, care a fost la grădina zoologică, cum spune chiar de la început, spectatorul este invitat să găsească noima, sensul unei lumi ce pare absurde, ce trebuie reordonată, în care cuștile și spațiile ce constrâng existențele de grup și individuale proliferează. Prin provocarea finală ce duce la violență și chiar la moartea sa, Jerry îi atrage atenția lui Peter
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
rămasă în lume, deșertul american este o critică exstatică a culturii, și, foarte important, nu există polițiști la New York (Baudrillard: 7, 5, 22). Rezultă că un sociolog francez poate spune orice despre America, problema este dacă ceea ce spune are vreo noimă, nu are, așa că e bine să revenim la oile noastre, la identitatea americană, așa cum o percep și alții, legând începuturile cu ceea ce se petrece azi. Voluntarismul caracteristic perioadei pionierilor eroici, al colonizării Americii, amestec de individualism protestant și de simț
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lumești exterioare devin apă‑ sătoare și Înrobitoare și‑i răpesc timpul care ar trebui dedicat rugăciunii, meditației, lecturii, pocăinței etc. Omul secula‑ rizat, atunci când este atins de boli sau de oarece suferințe ori necazuri, devine debusolat, nu le Înțelege taina, noima sau rostul și modul cum le poate depăși sau cum poate urca, valorizânduăle, mai aproape de Dumnezeu. Creștinismul recunoaște deschis realitatea și durerea sufe‑ rinței. Este ceva Împărtășit de Fiul lui Dumnezeu și de fiii Săi prin har. Nici măcar pentru un
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Republica Moldova (2002). Sub semnul neotradiționalismului modernizat, de factură șaptezecistă, V. exaltă sentimentul existenței în natură și în istorie într-o dispoziție optimistă, cam convențional jubilatorie. Natura, freamătul tainic al peisajului agrest, germinația vegetalului sunt învestite ca miracol și conectate la noimele omenescului. V. arborează nu o dată mărcile unui patriotism și ruralism programatic. Textele sunt colorate de imagini luminoase sau evocatoare, uneori pregnante, în maniera lui Lucian Blaga („Pârâul miroase-a trup de ursoaică/ Umblând cu puii în amurg”), adesea arhitecturate în
VICOL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290547_a_291876]
-
rece, așa că se întoarce. Încă din primele secunde ale filmului, Pintilie subminează schema pe dinăuntru. În astfel de pelicule, fiecare secvență dura atât cât era necesar ca să înțeleagă spectatorul cum curge acțiunea. Nu mai mult. Aproape fiecare cadru avea o noimă pentru scenariul general. Pintilie deraiază pur și simplu minute în șir, punând aparatul pe fețele mulțimii citadine, femei, bătrâni, șmecheri, tineri tâmpi, boschetari, o duduie drăguță. Prim- planurile repetate pe chipuri omenești ordinare, evitate sistematic în deceniul 6, când legea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de militari. În mijlocul nopții, cineva a tras asupra soldaților încartiruiți în clădirea școlii, ostașii au răspuns atacului, "i-au și urmărit pe atacatori" și, în timpul acestei urmăriri, au împușcat 157 de bărbați, femei și copii, toți români. Pare fără nicio noimă ca, într-o urmărire spontană, după un foc tras noaptea, să moară 157 de români, fără victime maghiare sau slovace, într-o așezare unde, conform recensământului românesc din 1930, dintr-un număr de 2014 locuitori maghiari, slovaci și români nu
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
în cea a normativității. Să luăm de exemplu cazul României postbelice. înainte de 1990, îndepărtarea de optim s-a făcut în dauna libertății. Ca orice regim totalitar, comunismul se putea menține doar prin restrângerea libertății cetățenilor. Norme sau doar practici fără noimă, dacă le raportăm la un regim democratic, erau impuse pentru a descuraja orice formă de manifestare care ar fi putut genera neplăceri celor de la putere. Resortul astfel tensionat artificial a fost eliberat în decembrie 1989, iar după aceea am asistat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
diacronic e de natură a provoca cele mai grave confuzii, voit sau nu. Toți românii cuprinși În spațiul dintre Carpați și Prut Își spun moldoveni, aparținînd unui areal geografic și spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, În noimele fixate de tradiții, În parte comune cu ale tuturor românilor, În parte specifice. În cazul lor incluziunea român É moldovean nu poate fi pusă sub semnul Întrebării. CÎt despre primatul unuia dintre termeni, afirmația lui Miron Costin e susținută de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a vinde, a cumpăra, el răspunde cu o mutare dintr-un joc necunoscut, straniu. În timp ce Bălosu Îi vorbește despre o bucată de pământ pe care dorește să o cumpere de la el, Moromete mută dialogul pe un alt făgaș, fără nici o noimă pentru Bălosu Moromete: Al cui e mă, ăsta? (despre un flăcău care trecea pe drumul satului) Bălosu: Al BÎldii! (a se observa semnul exclamării) Moromete: O fi Însurat? Bălosu: Nu este! (semnul exclamării și “cu un glas surd”) Moromete: Dar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să recupereze primii cinci ani din viață în care nu a spus absolut nimic, perioadă în care un haos numit autism îi stăpânea mintea. O lume goală, goală Până la cinci ani, pentru Radu lumea din jur nu a avut nici o noimă. Și atunci, ce să vorbească? Și cum? Așa că tot ceea ce făcea era să țipe, să alerge, să deschidă și să închidă uși, să învârtă roțile mașinuței. Simțea o forță în acele momente, era puternic. Avea privirea încețoșată, după cum își amintește
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
suține stratagema până când o va face pe Ana să creadă că s-a îndrăgostit de ea.În competiție cu rivalul său, George Bulbuc,care-i face ochi dulci fetei,lui Ion i se pare toată această istorie lipsită de orice noimă. După ce se va convinge că Ana e însărcinată,Ion consideră reușită o primă parte a planului său.El își rărește vizitele,ca în scurt timp, să no mai vadă deloc.Cinic și crud, trăsături ale aceluiași spirit viclean și calculat
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Elisav. Pe-acela de mediană, răspunse Carmen Carpen. — Deci, dacă axa e mediana, zise Vasile Elisav, sau, cu elipsa copulei, axa - mediana, cum s-ar citi această sintagmă à l’envers? — Anaidem axa, replică Nora Aron. Ceea ce n-are nicio noimă. — Ba are una, ripostă Vasile Elisav, dacă-l despărțim în Ana și în idem. Adică Ana (e/se comportă similar) la fel. — Dar cine, dom profesor, mai e și Ana asta, întrebă Nora Aron, cam agasată. Ca să continue: și e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
această Întrupare sau in-temporare a Cuvântului lui Dumnezeu, cum o numește Emil Brunner, timpul a fost încărcat cu o tensiune imensă. A devenit, așa cum am spus, timpul așteptării, al deciziei și încercării 15. Dacă până atunci timpul anticilor părea fără noimă, punctat doar de caracterul sezonier al sărbătorilor ritualurile păgâne sau riturile personale de inițiere estompând orice vectorialitate, după Întrupare Eternitatea curbează timpul ca o gaură neagră. Pentru creștin linia de demarcație în istoria mântuirii nu mai este un simplu futurum
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
speranță ceea ce încă nu a fost văzut în substanță 67. Reluând această dihotomie alegorică în eseul Israel în pustiu, Goethe avea să rezume tema istoriei în lupta dintre credință și necredință. La prima vedere, istoria lumii pare o succesiune fără noimă de generații și imperii. Văzut însă cu ochii credinței, cursul sinuos al ambelor istorii, sacră și profană, apare ca o ordinatio Dei. Teologia istoriei nutrește o asemenea simetrie, numită dualism un progres marcat de semn negativ, un contraprogres cu sens
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
diacronic e de natură a provoca cele mai grave confuzii, voit sau nu. Toți românii cuprinși în spațiul dintre Carpați și Prut își spun moldoveni, aparținînd unui areal geografic și spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, în noimele fixate de tradiții, în parte comune cu ale tuturor românilor, în parte specifice. În cazul lor incluziunea român > moldovean nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Cît despre primatul unuia dintre termeni, afirmația lui Miron Costin e susținută de adevărul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
zece secunde din dreptul la comunicare pe sticlă... De unde să știe "valahul" că: "Viitorul și trecutul / Sunt a filei două fețe / Vede-n capăt începutul / Cine știe să le-nvețe?" Pentru el, ca mâine întorcându-se pe sus, sunt fără noimă și cultul lui Eminescu și alte povești primitive. Așa că toate astea trebuie lăsate în urmă, uitate. În locul lor, vin altele noi: toleranța, europenismul, globalismul, o mulțime de alte culturi și altele, multe altele... Cele gândite și scrise de Eminescu aparțin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și pe unii din fiii clientelei ceaușiste, de a treia mână, să treacă "la baionetă" împotriva trecutului sumbru, de până mai ieri, din care cei mai curajoși combatanți de azi și-au tras burse și studii calificate, numai bune, în noima schimbării, să "demitizeze", tot ce-au învățat, azi fiind "național" și "patriotic", ca "pe timpul lui Ceaușescu". Timp în care și ei au obținut diploma de nota zece și "magna cum laude". În fine, Dl. Theodor Codreanu, care s-a lansat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de fiecare dată, Celălalt este în el însuși "ceva" și se află înlăuntrul ființării conștiente; ivirea lui este posibilă numai prin survenire: dar survenirea este a timpului, atunci când el în-ființează (timporizează) lăsând viitorul să survină; iar viitorul nu are nici o noimă fără ceva care să-i susțină survenirea: ființarea conștientă este acest ceva, dar numai întrucât ea este, acum, identică cu timpul care o constituie, constituindu-se pe sine. Augustin vorbea, cum am mai amintit, despre un prezent care de fiecare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
clasă!), deci eram omul potrivit. În plus, Saveta era mătușa mea, Mina era bunică-mea după tată și doctorul Piticaru îl botezase pe fratele meu Victor. Este adevărat că mai căutasem ca prostul și alte comori, scormoneam aiurea și fără noimă prin ruine de bordeie, care încă mai aveau urme vagi de vatră. Mă luam după flăcăruile care ardeau în noaptea de Înviere pe acolo, chiar dacă eu nu le-am văzut niciodată. Prostii. Acum am luat-o științific și am început
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]