4,439 matches
-
necropola aceasta ar aparține epocii creștine din secolele IV-VI, când noua religia devenise oficială și aici. În acest sens, putem face referințe și la alte descoperiri cu caracter creștin efectuate în oraș și aici ne referim la bazilica din nord-vestul așezării. Sacristia acesteia era însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, la fel și capitelurile care mai conservau inscripții cu caracter creștin. Dintre aceste ultime dovezi științifice se evidențiază prezența unei cruci de piatră din secolul IV cu totul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
ceramic; 4) descoperirea la Callatis (Mangalia, jud. Constanța) a unei stele funerare creștine (secolele IV-V), a unei cruci de calcar cu numele episcopului local Stefanus (secolul VI), a ruinelor bazilicii creștine siriene (secolele IV-VI) și a celei din nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
mai bine cu muzică. Artistul Eduardo Kac, din Chicago, a creat un iepure transgenic numit Alba, care strălucește în verde. Ovulul fertilizat al unui iepure alb a fost injectat cu GPF, gena pentru proteina fluorescentă verde a unei meduze din nord-vestul Pacificului. Animalul care a rezultat din ovul strălucește. A creat furori. Kac a remarcat că „(iepurele) îi face pe unii să se simtă inconfortabil“, dar a remarcat că GPF este un instrument de cercetare obișnuit și că a fost injectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Wayne și Montgomery Clift în rolurile principale. Replică din filmul Invasion of the Body Snatchers (1956). Vers din piesa „Get Back” a formației Beatles. Denumirea comercială a unui medicament contra răcelii. Replică din filmul lui Alfred Hitchcock, La nord, prin nord-vest. Replică din filmul din 1946 The Big Sleep, ecranizare a romanului omonim al lui Raymond Chandler (Somnul de veci). Replică din filmul Psycho (1960), de Alfred Hitchcock. Replici din filmul The Big Sleep. Replică din filmul The Big Sleep. Fondator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
la mașină? Dacă nu cumva stăea de vorbă cu maică-mea! Îi spunea: „Merita bătaia asta de cap ca să ne educăm copiii, uită-te la François, uită-te la cartea asta...“. Am renunțat să-i telefonez. Nu venisem pînă În nord-vestul Saharei spaniole ca să mă cert cu el la telefon. La un anticar din Las Palmas, am pus să-mi scoată dintr-o vitrină un stilou de aur pe care doream să-l filmez și pe care pînă la urmă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
turnuri ce o Încadrau, se vedeau sculptate Însemnele Jaretierei. Ce căuta oare simbolul unui ordin englezesc În acea mânăstire portugheză fortificată? Ghidul nu știu să ne spună, dar puțin după aceea, pe o altă latură, cred că pe cea dinspre nord-vest, ne arăta Însemnele Lânii de Aur. Nu m-am putut abține să nu gândesc la subtilul joc de alianțe ce unea Jaretiera cu Lâna de Aur, pe aceasta cu Argonauții, pe Argonauți cu Graalul, Graalul cu Templierii. Îmi aminteam de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
cerceta chipul. În lumina palidă, fața lui ridată arăta ca o coajă de mandarină uscată. — Unde-i Mlaștina Mare? Sperând să-l mai calmeze pe Endō, Kobayashi a început să-i explice foarte serios unde este mlaștina era amplasată în nord-vestul orașului Yamagata. După ce traversezi munții, ajungi la o serie de mlaștini, care s-au format în urma erupției unui vulcan vechi, probabil. Cea mai mare este Mlaștina Mare. De ea se lega o veche legendă. Balaurul stăpân al acestei mlaștini avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
capăt al orașului, iar tata nu îndrăznește să-mi spună, pentru că nu vrea să se facă de rușine față de mine, aveam impresia că mergem de foarte mult timp, și tata încă povestea despre Amundsen, cum a găsit el Trecătoarea de Nord-Vest, dar, după voce, se simțea clar că-i nervos, ei, și atunci, când am fost mai mult ca sigur că ne rătăcisem definitiv, am dat cu piciorul de ceva și m-am uitat în jos și am văzut că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
și ușurarea, continua să spună cum vaporul lui Amundsen, numit Gjoa, s-a întâlnit, după trei ani, în strâmtoarea Bering cu o balenieră din San Francisco, și cât de mult s-au bucurat că au reușit să descopere Trecătoarea de Nord-Vest, că au reușit ceea ce, înaintea lor, au încercat atâția alții în zadar, mulți dintre ei plătind cu viața, iar asta a fost o descoperire capitală, deși comercial vorbind n-a prea satisfăcut așteptările, și cum urcam treptele, am înțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
situată la capătul extrem al portului și am simțit izbindu-mă În plin șfichiul brutal al oceanului. Mai erau doar vreo trei săptămîni pînă să vină vara și, În ciuda unui soare strălucitor, aerul era Înțepător, Înăsprit de rafalele vîntului de nord-vest, care măturau insula. Înconjurat de recife și bîntuit de curenți violenți, de obicei Înecat În ceață, total izolat pe timp de furtună, capătul ăsta de insulă și de landă de cincisprezece kilometri lungime pe zece kilometri lățime a fost Îndelungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Sam! zise ea, ridicându-se încet, în capul oaselor. Trebuie să recunosc că nu i se simțea altceva în voce decât îngrijorarea. — Ce s-a întâmplat? Toată lumea e bine? Păi, în momentul acesta Ben e urmărit în mare viteză către nord-vestul Londrei, deci să sperăm că nu le iese nici un pieton în cale, zisei eu. Hugo nu s-a ales cu nici o contuzie și dacă ar fi avut vreun os rupt, cu siguranță ar fi urlat până acum. Sunt un actor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
încă una. Și o a treia, și nici un luminiș în care să te poți odihni fără primejdie. — Țară de căcat! — Liniște! Se auziră primele împușcături, clare și îndepărtate. După aceea, nimic. Apoi, răpăitul mitralierelor. Consultară busola și harta. Veneau dinspre Nord-Vest. — Sergent, cine e pe-acolo? — Compania „Charlie“, domnule locotenent. — Aș zice că are probleme. Haideți, să-i dăm o mână de ajutor. Grăbiră pasul, uitând de căldură și de cruste. O nouă mlaștină, și încă o oră, și aproape și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu era chip să-l faci pe un yubani să iasă noaptea. Dar în ziua aceea, soarele era în înaltul cerului, Intié erau stăpânii lumii, iar Kano, cel cu picioarele diforme, mergea cu un pas sigur prin desișuri, mereu spre Nord-Vest, fără ajutorul busolei, călăuzit de un instinct tainic care îl conducea direct spre obiectiv, chiar și în acel nesfârșit labirint cu arbori identici cu alți arbori. Odată cu căderea serii, indianul se opri într-un luminiș, căută ramuri de chonta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe care emiteam eu, foarte puțini o captau. În cea de a treia zi, pe înserat, zăriră orașul Santa Marta, care se înălța - murdar și fierbinte - la un cot al râului, pe un povârniș de unde se putea distinge acum, la Nord-Vest, silueta decupată a primelor culmi andine. Santa Marta - punct al civilizației înaintat în selvă, capitală a „muntelui“ amazonian, sediu al guvernatorului civil, al comandantului militar și al episcopului - figura pe hărți ca oraș de categoria a doua, dar în realitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
călătoreau dincolo de munți și de mări și urechile lui înțelegeau limbile străine. Mașina era verde, așa cum a spus el, și a adus distrugere și moarte... Nu va mai exista niciodată altcineva ca Ulla... Încotro s-a dus avionul? Arătă spre Nord-Vest. — S-a întors de unde a venit. De la șosea... Nu e cu putință. Pe șosea nu există pistă de ateri... se întrerupse și fugi spre Sierralta, care fotografia tot ce vedea. Spune-mi! îl rugă el, agitat. Pe șosea poate ateriza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pletele până la umeri, pășea gânditor în urma unui convoi de tineri entuziaști, care vorbeau cu înflăcărare despre spectacolele de teatru, pe care le-au susținut în unele localități din Transilvania. După ce au străbătut mai multe sate și orașe, au ajuns în nord-vestul țării, în frumoasa pădure numită Făgete, adică aici unde suntem noi acum... întrerupe bunicul povestea făcând o mică precizare. Era o toamnă frumoasă, vântul adia ușor ca o mângâiere de catifea, iar copacii foșneau înfiorați.” Bunicul povestea rar, cu vocea
Luminătorii neamului. In: ANTOLOGIE:poezie by Tudor-Alexandru Trif () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_695]
-
sunase la o ușă oarecare - dar poate că tocmai această ușă a unui scriitor ratat fusese adevărata destinație -, într-o altă zi cu ploaie aproape biblică... Câteva zeci de secunde se priviră în ochi, în vreme ce un fulger sfâșie cerul către nord-vest. Imediat fu urmat de un tunet care făcu alarmele unor mașini să răbufnească... - Căutați pe cineva? Încercă să pozeze în gazdă surprinsă, dar politicoasă, cu toate că i-ar fi trântit ușa în nas individului, în doi timpi și trei mișcări. - Cred
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
sunt reprezentate prin cernoziomuri levigate (propice culturilor de cereale, pomilor fructiferi și viței de vie), din sudul și sud-estul podișului, apoi soluri de pădure cenușii, de pe culmile înalte din est și sud-est, cele brun-cenușii de pădure și podzolite sunt în nord-vest, iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ș.a. Majoritatea lor este specifică pădurilor central-europene (gorun, fag), dar și stepelor și silvostepelor continentale est-europene (stejar brumăriu, stejar pufos, arțar tătărăsc). În general, vegetația se împarte în două mari zone: una a pădurilor de foioase, situate în vest și nord-vest, pe înălțimi de peste 250 m (gorun, carpen, paltin, frasin, arțar, tei) sau pe pantele unor dealuri, care depășesc 500 m altitudine (fag și carpen), fiind specifice bazinului bârlădean, iar alta marcată de zonele de stepă și silvostepă, din est și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coada Iazului), Mânzați-Ibănești (punctele Corbu și Marginea vestică), Negrești (punctele Lutărie și Pe țarină), Popeni-Zorleni (punctele Gheneștii Vechi, Grădinărie, Școala Generală și Marginea de sud-sud-vest), Rateșul Cuzei-Rebricea (punctele Grajduri și Școala Generală), Roșiești-Gară, comuna Roșiești (punctele Arămoasa, Grădinărie, Marginea de nord-vest a satului, Cimitir și Podul Doamnei), Sârbi-Banca (punctele Arămoasa și Satu Nou), Tăcuta (punctele La Saivane și Vatra vestică a satului), Tunsești-Bogdănița (punctele La moară și Valea Poienii), Vâltotești-Viișoara (punctele Marginea de vest a satului și Vatra satului) și Zorleni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
odihnă) au fost continuate și completate în anii 1960-1961, 1970-1971, de către D. Gh. Teodor și V. Spinei la Bârlad (punctele Prodana și Moara lui Chicoș). D. Gh. Teodor a făcut cercetări, în anii 1961-1962, la Dumeștii Vechi-Dumești (punctul Marginea de nord-vest a satului), în 1964 la Vinețești (Cordeni)-Oltenești (punctul Popești) și în 1970 la Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului). O semnalăm și pe N. Ciucă (1964) la Simila-Zorleni (punctul Grădinărie), anterior zona fiind cercetată de Gh. Coman și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperirilor funerare, pe teritoriul Moldovei s-au identificat 20 de morminte izolate/cimitire, dintre care peste jumătate în spațiul bazinului amintit: Banca (punctul Șapte case), Bârlad (punctele Prodana, Parc, Moara lui Chicoș și Dealul Țuguieta), Dumeștii Vechi (punctul Marginea de nord-vest a satului), Grivița (punctul Nord-Vest de sat), Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
s-au identificat 20 de morminte izolate/cimitire, dintre care peste jumătate în spațiul bazinului amintit: Banca (punctul Șapte case), Bârlad (punctele Prodana, Parc, Moara lui Chicoș și Dealul Țuguieta), Dumeștii Vechi (punctul Marginea de nord-vest a satului), Grivița (punctul Nord-Vest de sat), Pogonești (punctul Marginea de nord-est a satului) - județul Vaslui, Matca (punctul Pădurea Bujoru), Drăgănești (punctul Bursucărie) și Umbrărești (punctul Nord-Est de sat) - județul Galați: Din punct de vedere al amplasării geografice a siturilor funerare, în spațiul est-carpatic nu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Materialul este la Institutul de Arheologie din Iași. Bibliografie: Rusu A. 1981-1982, p. 214, 229 (fig. 16/12), 243 (fig. 30/10); Teodor 1997c, p. 45. 11. Bârlad, județul Vaslui a) La Baraj (Valea Seacă): pe malul Râului Bârlad, la nord-vest de oraș, în apropierea barajului de apă, s-au identificat fragmente ceramice din veacurile X-XI. Cercetare V. Palade, 1958. Materialul este în colecția Muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad. Bibliografie: Coman 1969a, p. 288; Coman 1980c, p. 71, nota 10; Teodor 1997c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
8, 9, 16-19); Spinei 1982, p. 204-218, fig. 41, 42, 46, 47, 48/2, 3, 6-9; Teodor 1997c, p. 46. 12. Bârzești (comuna Ștefan cel Mare), județul Vaslui a) Stația C.F.R: pe pantele din dreapta Râului Bârlad, la circa 500m nord-vest de stația C.F.R., s-au găsit fragmente ceramice din secolele X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor, 1959. Materialul inedit se află la Institutul de Arheologie Iași și în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Teodor 1997c, p. 48. b
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]