2,448 matches
-
respirația rău mirositoare (afecțiuni dentare și paradontale, respiratorii, digestive etc). În farmacii se găsesc produse care prezintă efecte colaterale: -Liquid Clorophyll luat zilnic Înainte de mese, Într-o cură de 2 luni, pentru dezintoxicarea ficatului. -Acidophyllus-preparat luat zilnic Înainte de mese pentru normalizarea florei intestinale și optimizarea absorbția alimentelor În stomac, la bolnavi cu afecțiuni de ficat și colon. -Digest Ease - consumat În timpul meselor de prânz și seară pentru stimularea digestiei și curățirea colonului de impuritățile depuse pe pereți. -Para Protex -luat după
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
Vaccinium myrtillus. Regimul alimentar Cel mai important mijloc de tratament al bolii este igieno-dietetic, inițiat cu o alimentație de cruțare, folosind sucuri diluate de legume și fructe. În perioada cu scaune diareice și sângerânde, regimul va fi mai strict până la normalizarea scaunului, mai ales În primele 3-5 zile, urmărindu-se cruțarea chimică, termică și mecanică a intestinului afectat. După ameliorarea scaunului, regimul se Îmbogățește treptat cu câte 1-2 produse alimentare În fiecare zi, urmărindu-se dacă acestea sunt tolerate. Se vor
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
care conțin taninuri și derivați antrachinonici. Sunt indicate persoanelor cu viață sedentară sau cu activitate prelungită de birou, suferinzilor de constipație și femeilor gravide. Având proprietăți astringente, antiseptice, cicatrizante, sedative și hemostatice, tratamentele cu plante medicinale urmăresc reglarea funcțiilor intestinale, normalizarea defecației, calmarea durerilor și oprirea hemoragiilor produse prin ruperea vaselor de sânge În timpul scaunului. Utilizarea acestor plante se poate face prin tratamente interne (ceaiuri) și prin tratamente externe (băi, comprese, tamponări, cataplasme, unguente). Aceste proceduri nu se fac numai În timpul
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
necesită multă răbdare Întrucât durează minim 2-3 luni până la vindecarea totală. O boală contractată timp de zeci de ani nu poate fi eliminată așa de rapid. După o terapie completă se va constata scăderea În greutate a obezilor, retragerea abdomenului, normalizarea circulației periferice, reducerea tensiunii arteriale și Îmbunătățirea vederii iar organismul nu va mai obosi așa de ușor. Capitolul 29 FISURILE ANALE Fisurile anale sunt ulcerații liniare În țesutul epitelial, cu direcții radiare, la capătul canalului anal, producând mâncărimi și dureri
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
trecerea treptată la schimbul automatizat de date; recomandările vor ține cont de necesitatea alinierii la reglementările internaționale. Articolul 6 Prin aplicarea strategiei de informatizare a societății românești, instituțiile publice vor urmări: a) realizarea unității informaționale din cadrul sistemului economico-social, standardizarea și normalizarea informației, precum și promovarea schimbului de informatie automatizat; ... b) precizarea cadrului normativ tehnic de natură să asigure compatibilitatea produselor de tehnica de calcul, informatică și comunicații cu standardele internaționale, precum și accesul agenților economici și al populației la un sistem informațional; ... c
HOTĂRÎRE nr. 1366 din 29 decembrie 1990 privind atribuţiile şi răspunderile în informatizarea societăţii româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107457_a_108786]
-
specializate ale Ministerului Sănătății din care rezultă depășirea limitelor prevăzute de normele naționale de protecție a muncii. Inspectoratele de stat teritoriale pentru protecția muncii au obligația de a verifica dacă la data efectuării determinărilor s-au aplicat toate măsurile pentru normalizarea condițiilor de muncă și dacă instalațiile de protecție a muncii funcționează normal. ... (2) Durată reducerii timpului de muncă și normalizarea personalului care beneficiază de program de muncă sub 8 ore pe zi se stabilesc prin negocieri între patroni și sindicate
LEGE Nr. 31 din 22 martie 1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107532_a_108861]
-
teritoriale pentru protecția muncii au obligația de a verifica dacă la data efectuării determinărilor s-au aplicat toate măsurile pentru normalizarea condițiilor de muncă și dacă instalațiile de protecție a muncii funcționează normal. ... (2) Durată reducerii timpului de muncă și normalizarea personalului care beneficiază de program de muncă sub 8 ore pe zi se stabilesc prin negocieri între patroni și sindicate sau, după caz, reprezentanții salariaților. ... (3) În unitățile Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne determinările și confirmările se
LEGE Nr. 31 din 22 martie 1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107532_a_108861]
-
păcălit” și umilit pe veșnicul păstor, țăran, meseriaș sau orășean, Încât vor trebui serioase eforturi din partea suprastructurilor prezente și viitoare ca să ajungă cât de cât la acel echlibru Între individ și administrație, singura cheie reală și posibilă a unei reale normalizări. Am luptat toată viața contra acestei „molime seducătoare” care este fatalismul românesc, luptă cu atât mai dificilă, ridicolă chiar, de multe ori, cu cât, e adevărat, istoria, chiar și cea a ultimelor decenii după al doilea război, dădea mereu o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și-a pierdut valabilitatea, nici una din părți nefiind interesată în prelungirea sau rediscutarea unui nou acord. Relațiile cu noua putere sovietică au fost rupte în anul 1918, din inițiativa Moscovei, însă în perioada 1920-1924 au avut loc contacte diplomatice pentru normalizarea relațiilor bilaterale. La Viena a fost organizată o conferință bilaterală, în martie 1924, care nu s-a mai desfășurat din cauza nerecunoașterii unirii Basarabiei cu României de către U.R.S.S. Primul tratat internațional care a interzis folosirea forței pentru rezolvarea disputelor internaționale
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în politica externă a guvernului de la Belgrad. Negocierile purtate de Nicolae Titulescu cu omologul său sovietic, Maxim Litvinov, privind încheierea unui tratat între cele două țări a avut drept rezultat doar reluarea relațiilor diplomatice (1934), considerat un prim pas spre normalizarea relațiilor bilaterale și încheierea unui tratat. Pe de altă parte, această direcție de acțiune a fost criticată de Polonia, care a văzut o slăbire a alianței politico-militare îndreptate contra pericolului comunist, fapt repercutat în răcirea relațiilor bilaterale. În plus, ascensiunea
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
se adăugau administrația, contabilitatea și problemele de personal. În perioada 1945-1947, Direcția Poliției Administrative s-a preocupat de prevenirea infracțiunilor, prin descongestionarea centrelor suprapopulate, identificarea și desființarea tripourilor și caselor de toleranță clandestine, controlul și închiderea unor localuri de lux, normalizarea traficului și controlul autovehiculelor, reglementarea eliberării permiselor de portarmă și intensificarea controlului asupra străinilor. Pentru acest ultim aspect, în perioada 15 iulie-15 septembrie 1946 a fost efectuat un recensământ al celor de altă naționalitate existenți în România „cu scopul de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Articolul UNIC Durată serviciului militar pentru tinerii incorporați, care urmează să fie lăsați la vatră, potrivit Decretului-lege nr. 99/1990 , se prelungește pînă la normalizarea situației apărute în unele localități și zone din țară, dar nu mai mult de 60 de zile. Potrivit legii, lăsarea la vatră înăuntrul termenului prevăzut la alin. 1 se hotărăște de ministrul apărării naționale și, după caz, de ministrul de
DECRET-LEGE nr. 103 din 21 martie 1990 privind unele măsuri referitoare la durata serviciului militar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121025_a_122354]
-
Din nefericire, răgazul plin de speranțe și încredere a durat puțin. În octombrie 1929, prăbușirea bursei de valori din Statele Unite anunța începutul unei lungi perioade de criză. Situația economică din Europa s-a deteriorat continuu pînă în 1933. Procesul de normalizare a fost lent, abia în 1936 apărînd unele semne de revenire la stabilitate și la nivelul industrial din 1929. Efectele imediate ale depresiunii s-au manifestat prin scăderea dramatică a prețurilor și prin diminuarea producției. Indicii producției industriale reflectă extinderea
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la rândul său în i) criminalizarea trecutului, și ii) demonizarea trecutului; și b) asumarea reflexivă a trecutului prin perlaborare. Acestora li se poate adăuga o a treia posibilă modalitate de gestionare a trecutului în memoria colectivă, sub forma de c) normalizare a acestuia ca urmare a trecerii timpului, a istoricizării, contextualizării și înțelegerii lui într-o manieră comparativă. Tabloul de mai jos prezintă într-o modalitate mult mai detaliată formele și caracteristicile diverselor strategii de administrare a moștenirii trecutului. Tabel 54
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
specifice de administrare a trecutului Metodologia gestionării trecutului Emanciparea de trecut se produce prin: strategii evitaționiste politici ale amneziei uitare naturală ignoranță programată reprimare strategii confruntaționiste politici ale anamnezei stăpânire criminalizare condamnare demonizare exorcizare simbolică asumare reflexivă perlaborare autoexaminare critică normalizare istoricizare și contextualizare înțelegere comparativă Strategia evitaționistă se bifurcă în două modalități specifice de gestionare a trecutului problematic: i) prin instituirea amneziei programate politic, în special prin decretarea de legi ale amnistiei, prin care elita politică încearcă să "îngroape" trecutul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alb-negru pictată de modelul carceral al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică și a marcat cultura politică germană. Umbra nazismului și a Soluției Finale, pe fondul cărora continua să fie profilată figura lui Hitler, a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
tabu-ului comparativist, ceea ce presupune tratarea Holocaustului ca o specie a genului genocidar, ca un episod tragic în istoria Germaniei și a Europei, dar care își are corespondente în episoade de un tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
care își are corespondente în episoade de un tragism comparabil care au zdruncinat istoria altor societăți. Normalizarea implică renunțarea la ideea de singularitate istorică a Holocaustului, considerat prin această prismă a unicității sale intrinseci ca fiind un eveniment meta-istoric. Corolarul normalizării pentru care militează Nolte și ceilalți revizioniști constă în eliberarea conștiinței germane din prizonieratul Auschwitz-ului. În loc să continue să bântuie din ce în ce mai agresiv prezentul german, Nolte argumentează că Holocaustul ar trebui să preocupe societatea germană la fel de mult cum Hiroshima sau sistemul sclavagist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist românesc, este clar că în cultura română nici nu poate fi pusă încă problema "normalizării" fostului regim (în sensul unei înțelegeri istorice detașată emoțional). După o perioadă prelungită în care statul român, prin agenții săi politici, a promovat o strategie evitaționistă și politici ale amneziei (1989-2006), din momentul comisionării Raportului de condamnare a regimului comunist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din urmă, condamnat prin decret oficial. Presupunând că există un model tranzitiv care începe de la evitarea confruntării, trece apoi la stăpânirea prin condamnare și diabolizare și mai apoi către asumarea critico-reflexivă pentru a face în cele din urmă tranziția către "normalizare" (odată cu îndepărtarea progresivă de trecut), societatea românească se află deocamdată la secvența secundă, anume, la faza de stăpânire a trecutului și de condamnare a acestuia. Nostalgia populară față de comunism, alimentată de dificultățile socioeconomice ale prezentului, complică procesul de gestionare statală
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
alături de incursiuni de cercetare mai puțin pasionale în realitatea trecutului comunist ar putea, mai departe, să deschidă calea unei asumări critice-reflexive a trecutului. Iar într-un viitor mai îndepărtat, la o distanță temporală considerabilă de perioada comunistă, va fi posibilă "normalizarea" trecutului. Până atunci, memoria comunismului va continua să fie împărțită între o narativă elitistă care a dobândit hegemonie interpretativă în sfera publică, a comunismului ca traumă culturală, și o contra- memorie subterană, pasivă dar tenace tocmai prin lipsa ei de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
XVI-lea, triplându-se față de sfârșitul secolului al XIV-lea. În politica externă, dinastia Ming a acordat o importanță primordială refacerii relațiilor cu țările vecine, recâștigării încrederii lor și restabilirii prestigiului Chinei în spațiul geografic al Eurasiei. S-a reușit normalizarea relațiilor cu Japonia și semnarea în anul 1402 a unei înțelegeri care prevedea suprimarea pirateriei de către Japonia și practicarea unui comerț controlat cantitativ și calitativ. În anul 1405, China avea cea mai mare flotă a secolului XV (200 de ambarcațiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]