2,642 matches
-
închisorile comuniste, dar alunecând, după un început promițător, în istorisirea unei destul de banale escrocherii. SCRIERI: Verde Împărat și zmeii, București, [1924]; Flori și fluturi, București, [1924]; Ciufulici, București, 1927; Jucării, București, [1927]; Înfrângeri, București, 1934; Paisie psaltul spune..., București, 1934; Notații, București, [1936]; Nietzsche, București, [1937]; Brumărel, București, 1945; Sub flacăra nădejdii, pref. Ion Pas, București, [1947]; Întâmplări cu tâlc, București, 1957; Salba fermecată, București, 1958; [Scrieri], vol. I: Poezii, pref. Dan Grigorescu, București, 1994, vol. II: Păcală, București, 1994, vol
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
Petrescu], „Flori și fluturi”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, 1924, 2; Lovinescu, Scrieri, IV, 668; I. Plugaru [Ion Pas], „Înfrângeri”, „Șantier”, 1934, 7; Perpessicius, Opere, XII, 428-429; Claudia Millian, „Paisie psaltul spune...”, ADV, 1935, 15 643; L. Bz. [Lucian Boz], „Notații”, CLI, 1936, 29; Eugen Ciuchi, Poezii cu caracter religios, PL, 1937, 5-6; Podoleanu, 60 scriitori, I, 289-292; Predescu, Encicl., 782; Călinescu, Ist. lit. (1941), 853, Ist. lit. (1982), 938 ; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și pref. Ion Popișteanu, Constanța, 1996
SILVIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289672_a_291001]
-
într-o seară, la Paris, pe Pont Mirabeau, un carnet din care, nereușind să dea de urma proprietarului, reproduce un număr de paragrafe, în traducere, dând pe alocuri, în paranteză, expresiile mai deosebite în original. Nimic epic în text, doar notații de un cinism ostentativ, amoraliste în maniera lui Gide, antisentimentale, antipsihologiste. O scriere mai consistentă, cu elemente de narație, este Femei (1933) - „o carte de vacanță”, produsă doar pentru deconectare. Aflat într-o stațiune din Elveția, Ștefan Valeriu, personajul principal
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
activitate independentă (primită fără nici o explicație) și 12 obiecte sub formă de bețe de chibrit. Li se cere să așeze bețele de chibrit ca în desen, apoi să mute un singur băț în așa fel ca să se realizeze egalitatea : Știu notația numerelor romane în concentrul 1-4, dar vor avea nevoie de explicație asupra scrierii numerelor cu cifre romane. După predarea scrierii și citirii cifrelor romane, vor reuși să rezolve exercițiul propus: a. VI + IV = X sau VI + V = XI b. 1
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
cele psihomotrice și intelectuale. Educația muzicală se desfășoară în două etape: · etapa oral intuitivă (a prenotației), în care muzica se învață exclusiv după auz, prin ascultare și cântare, mișcare și acompaniament ritmic de jucării sonore sau instrumente de percuție; · etapa notației (a scriscititului muzical), în care cunoașterea și aplicarea elementelor de limbaj muzical se realizează în mod conștient. Acompaniamentul muzical și ritmic este asigurat atât de învățători, cât și de elevi. Forma actuală a curriculumului de Educație muzicală reflectă adecvarea la
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
muzică. Devine posibil acest lucru prin accentuarea funcției expresiv - comunicative a muzicii, funcție concretizată în practică prin cultivarea disponibilității copiilor de a trăi și de a înțelege muzica prin practicarea ei. II. STRATEGII ACTIV - PARTICIPATIVE UTILIZATE ÎN LECȚIE, ÎN PERIOADA NOTAȚIEI În lecția de educație muzicală, ca și la celelalte discipline de învățământ, toată gama metodelor didactice poate fi întrebuințată, cu condiția accentuării laturii lor activ-participative și cu precizarea foarte importantă că orice metodă va fi adaptată la specificul disciplinei. Trecând
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
gradului de asimilare a unui conținut mai amplu. Nu lipsește însă evaluarea continuă, probele de evaluare formativă urmărind realizarea unui singur obiectiv de evaluare. PROBĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ Obiectiv de evaluare: Elevii să scrie și să citească semnele grafice de notație ale duratei sunetelor. Foarte importantă este, conform tendințelor actualului curriculum al disciplinei, deplasarea accentului, atât în predare-învățare cât și în evaluare, de pe latura informativă pe cea formativ-educativă, deosebit de importantă devenind cultivarea vocii copiilor și a interesului acestora pentru muzica de
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
slută, nu trăiește decât pentru a îngriji un biet pui de bibilică. Tatăl îl sacrifică și i-l dă să îl mănânce, iar fata moare de inimă rea (Isădia). Pulsația sentimentală a unei asemenea relatări nu este intensificată de nici o notație auctorială. Tot atât de sobru sunt înregistrate stările de conștiință ale unui demnitar care, după ce dăduse afară un subaltern hoț, nu știe cum să explice copilului său de ce, onest fiind, și-a pierdut și el postul (Numai de milă). Câteva narațiuni conțin
THEODORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290163_a_291492]
-
A tradus din Benedetto Croce, Jean-Paul Sartre, Fausta Cialente ș.a., unele semnate T. Dumitru. Colaborează la „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Călăuza bibliotecarului”, „Glasul patriei”, „Gazeta literară”, „România liberă”, „Lumea”, „Romanian Books”, „Revue roumaine” ș.a. Primul volum de versuri al lui T. reunește notații lirice, caligrafii, miniaturi, confesiuni, în care palpitul unei sensibilități delicate e traversat - adesea ca de un fir subțire, diafan - de reflecție. Ulterior va scrie și poeme de alt gen, mai consistente: contemplative, meditative, „de sentiment”, multe în notă elegiacă. Autorul
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
oxidat de vânt/ gata să smulgă un ultim echinox”. T. e și autorul unui jurnal de călătorie, Franța în patru anotimpuri (1967), unde urmărește în special Orașul Luminilor, într-un fel de călătorie reală, dar și ficțională, cu povești și notații răzlețe, din tren sau în parcuri. Cartea este interesantă mai ales pentru partea de analiză a fenomenelor sociologice, de limbaj și de mitologie pariziană. SCRIERI: Cartea cu sânge, pâine și cocs, București, 1945; Franța în patru anotimpuri, București, 1967; ed.
TORYNOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
seducție), până ce poemul rămâne gol și demonstrativ. Stilul din Epica magna este încercat, întâi, aici. Pătrund interjecțiile, prozaicul, discursivul, ritmul este rupt și, privit de departe, din punctul de vedere al formelor ideale, poemul arată foarte curios: o suită de notații care nu mai țin de nici o regulă, ca o respirație astmatică. Un exemplu ar fi Prinderea cunoștinței prin cunoaștere, un lung poem oniric în care o tipică temă romantică - comunicarea dintre universurile ireductibile - este tratată într-o fabulă fără grandoare
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Cristea, „Singur contra mea”, VR, 1968, 2; Dana Dumitriu, „Stații în câmpiile dezordinii”, RL, 1970, 6; Liviu Grăsoiu, „Stații în câmpiile dezordinii”, ATN, 1970, 8; Damian, Intrarea, 124-129; Valeriu Cristea, Planurile narațiunii, RL, 1979, 20; Sultana Craia, Un roman de notație, LCF, 1979, 41; Sorin Titel, Recucerirea vieții, RL, 1979, 49; Doru Mielcescu, Recucerirea sinelui, LCF, 1980, 23; Vasile Chifor, Revanșa rațiunii, VR, 1981, 6; Sorin Titel, Un nou roman din viața muncitorilor, RL, 1982, 36; Vasile Chifor, Reflecție și analiză
TUNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290301_a_291630]
-
fine, Mica prăvălie cu orori (1997) este o culegere de proze scurte, subintitulate „11 romane”, populate de personaje misterioase: vagi informatori, aristocrați decadenți, adolescenți rebeli, cupluri în destrămare etc. Stilistica tranșantă alternează cu ambiguitatea poetică, cu sugestia nostalgică sau cu notații ce definesc o feminitate discretă. Sunt surprinse evenimente politice, sunt restituite revelații asupra unor personaje, de asemenea certitudini, decepții, mici bucurii, toate definind o epocă de veșnică tranziție. SCRIERI: Una și aceeași iubire, București, 1986; Legați-vă centurile de siguranță
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
Ț. are ca principală sursă viața din Bucovina, mai ales cea rurală, desfășurată pe aproximativ două secole. Primul roman, al cărui titlu, Voivodeasa (1976), amintește de lumea țărănească a lui Cezar Petrescu, se vrea fresca unui tărâm sătesc în convulsii. Notațiile unui tânăr fixează momente din vara anului 1945, istorică prin confruntarea dintre promotorii recentelor transformări sociale și inamicii acestora, retrași în munți, de unde acționează împotriva noii ordini de stat. Romanul, conformist ideologic, e dezavantajat și de hibriditatea formulei narative, aliaj
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
relativizarea euforiei culturale și pe critică socială. Aprecierea istoriei unor popoare din Occident, a civilizației și valorii unor lucrări de artă cu statut de capodopere ale umanității nu poate camufla - în opinia jurnalistului - disfuncțiile contemporane, prezentate drept „calamități”, „inechități”, „convulsii”. Notațiile se îndepărtează totuși de calea percepției rezonabile, accentuând clișee ale discursului politic antedecembrist, unde opoziția Europa de Vest/Europa de Est devenea stricta antinomie lumea decadentă a capitalului/lumea socialistă, aceasta din urmă în ipostaza de „cea mai bună dintre lumile posibile”. Romanele Pavană
ŢURLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
din cel al lui Arșavir Acterian (Din jurnalul unui pseudofilosof). La „Cronica literară”, la „Pancronica” sau în afara acestor rubrici e prezent Horia Groza, care se hazardează într-o execuție a debutului editorial al lui Mihail Sebastian, acuzând autorul, confesiunile și notațiile sale estetice adunate în volumul Fragmente dintr-un caiet găsit de „suficiență intelectuală”, incapacitate „de investigație critică”, „poză”, „infantilism”, „lipsă de maturizare” și indicând scrierea ca una „de trucaj romantic”. Puțin mai blând este același semnatar cu versurile lui Ilarie
ULISE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290329_a_291658]
-
lămuresc pe măsura desfășurării evenimentelor, iar zbuciumul protagonistului, straniu la prima vedere, își dezvăluie treptat sensurile, suferința sa implicând chiar o dimensiune tragică. Ambiguitatea construcției este de atmosferă, dar și efect al modalității de a nara. Registrele temporale se întrepătrund, notațiile din prezent alternează cu ecourile subiective ale unor întâmplări petrecute în trecut. În Răzbunare ratată. Noaptea papagalilor (1982), carte în care sunt incluse două microromane, U. pune în pagină anchetele întreprinse de un căpitan de miliție pentru elucidarea unor crime
UNGUREANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290346_a_291675]
-
al lui T. nu include și primele versuri ale autorului, care sunt în cu totul altă notă. Unele, datate 1942-1944, vor intra în volumul Cornul pădurarului (1957) și, în număr sporit, în antologia de autor Vioara roșie (1968). Multe sunt notații lirice, în vers liber, în stilul cu inflexiuni elegiace al poeților tineri (mai cu seamă ardeleni, bucovineni și basarabeni) din anii ’40, nu fără ecouri din Tudor Arghezi și Lucian Blaga. Poetul încearcă să descopere divinitatea în propriul suflet: „Lângă
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
în lupte. Te vreau, poezie: flamură, goarnă, / Neguri și bezne smulge, răstoarnă”. Acest program va fi îndeplinit, începând din 1948, cu supramăsură. În ciclul Versuri de război tonalitatea o dăduseră nu „chiotul”, „goarna”, ci descripțiile de ambianță, în tușă îngroșată. Notații caustice, mici comentarii sarcastice, încondeieri de tip arghezian sunt menționabile, ca și unele descrieri de peisaj, în scene de marșuri și lupte. Cu Vioara roșie T. și-a angajat poezia, manifest, în serviciul ideologiei oficiale, ca agitator, propagandist prin poezie
TULBURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290297_a_291626]
-
numărul 357/1945 că ziarul „și-a asigurat colaborarea marelui scriitor și vechiului democrat Gala Galaction, distinsul fruntaș al scrisului românesc și venerabilul slujitor al altarului”, care promite un ciclu de douăsprezece articole-amintiri literare, Povestea cărților mele (au apărut numai notații sumare despre Bisericuța din Răzoare și La Mangalia). Mai colaborează Mihai Tican-Rumano (O după-amiază la tropice, Nuevas ideas), foarte tânărul Horia Stancu (Paul Valéry, Anton Cehov și noi), George Franga (Mărturii despre originea teatrului românesc), Ion Pas, George Lesnea, Silvan
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
civilizație, monumente, să menționeze opere de artă, să nareze pățanii, peripeții, să comenteze lecturi și audiții, să transmită impresii despre cele văzute, fără preocuparea de a le armoniza cu judecăți de valoare consacrate. În cea mai mare parte a lor, notațiile din Oglinda retrovizoare privesc Italia, iar călătorul se pronunță admirativ, și nu fără competență, asupra splendorilor din Roma, Veneția, Florența, Milano, Padova, Napoli, Arezzo, Perugia, Verona, Palermo, Catania, Siracuza ș.a., dar nu ezită să semnaleze și realități consternante sau aspecte
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
în contextul liricii sale, de obicei erotică. Este evident însă un ecou al evenimentelor de la 1821 în această prelucrare a unui motiv de doină haiducească. Expresia comuniunii între om și natură, asocierea codrului cu libertatea, vitalitatea primăverii, unele imagini viguroase, notațiile sacadate, ca și cum peisajul ar fi văzut din goana roibului, ritmul susținut care sugerează elanul unei „inimi viteze” au ca sursă, în bună parte, modelul popular. Două satire, scrise cu stângăcie, vădesc intenția de a îndrepta moravurile vremii. SCRIERI: Poeziile Văcăreștilor
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
Doi - Trei - Patru. / Apoi - ceva mai repede: Unu - Doi - Trei/ Unu - Doi - Trei / și / Unu - Doi - Trei. / Și mai accelerat: Un’ doi, trei, / Un’ doi, trei,/ Un’ doi, trei” (Respirație artificială). Parabolelor sau alegoriilor cu trimitere precisă le este preferată notația directă, ca în poemul Trecut pierzându-și semnificațiile, dedicat lui Nicolae Prelipceanu. Tema rezistenței la umilire și la oprimarea totalitară ajunge, de la un moment dat, obsesivă și cvasiexclusivă. Uneori T. recurge la poemul-sentență, în genul celor din primul său volum
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
semnată Don José (Mihail Mora), și „Note”, în care Mihail Negru urmărește atent meandrele vieții sociale și politice. Între 1927 și 1929 Camil Petrescu va fi autorul unor „tablete”. Le urmează Sanda I. Matei, autoare a unor succinte și acide notații cu caracter social, mai ales feminist, intitulate „Crâmpeie” (1929-1931), Adrian Maniu, care în 1932 preia rubrica „În fiecare zi” a lui Cecropide, transformând-o în punct de atracție al ziarului, și Keops (pseudonim care îl ascunde pe umoristul și omul
UNIVERSUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290367_a_291696]
-
cotidian în chip deliberat banale. Experiența de traducătoare din lirica anglo-saxonă și americană se manifestă la U. ca un catalizator: în cele mai bune fragmente de poeme ale sale apar flash-uri ale existenței obișnuite, juxtapuneri imprevizile, gesturi, reverii, confesiuni, notații dintr-un „proces verbal de existență” (Eugen Simion) sau dintr-un „jurnal al trăirilor interioare punctat de câteva rememorări” (Alexandru Piru). Totul vrea să fie un „streaptease” dezvăluind gânduri, stări, produs al unui ochi care nu se fixează pe nici un
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]