57,942 matches
-
tonul căutat estetic al discursului: "E pdop geamul deschis și curentul cald care-ți intra Ťprietenosť pe sub tricou, șunt pda vocile copiilor care se joacă pana tarziu" (Adrian Șchiop, op. cît.), unde pdop și pda (sublinierile în text îmi aparțin) notează conectorii "de pe o parte" și "pe de altă". Păstrarea inițialelor dintr-o formulă și a unora dintre consoanele dintr-un cuvînt produce rezultate curente în limbajele de specialitate (în gramatică: adj., adv., pl.); poate că din practică școlară s-a
Abrev în RO by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11908_a_13233]
-
răspîndiți pe toate meridianele globului, în încercarea sa de a lua mărturia tuturor celor care l-au cunoscut pe Ioan Petru Culianu. I-a citit și recitit opera pentru a fi sigur că i-a înțeles toate sensurile. Dar, așa cum notează Andrei Oișteanu, în toată această cavalcadă de mărturii există și o excepție: Ioan Petru Culianu însuși. Ted Anton nu l-a cunoscut pe protagonistul cărții sale, chiar dacă au fost contemporani și chiar concitadini. Însă, notează autorul prefeței, "unul dintre meritele
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
înțeles toate sensurile. Dar, așa cum notează Andrei Oișteanu, în toată această cavalcadă de mărturii există și o excepție: Ioan Petru Culianu însuși. Ted Anton nu l-a cunoscut pe protagonistul cărții sale, chiar dacă au fost contemporani și chiar concitadini. Însă, notează autorul prefeței, "unul dintre meritele autorului este acela de a fi transformat această lipsă într-o calitate a cărții. Astfel, imaginea complexă a lui Culianu nu este realizată dintr-o singură perspectivă, cea a autorului, ci din zeci de perspective
De ce a fost ucis profesorul Culianu? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11925_a_13250]
-
am întrebat de-a dreptul: am eu atîtea lucruri originale și importante de comunicat? Erau simple Ťplăceri de lecturăť, iar o carte de acest gen cere bogăție de idei și rigoare. Voi risipi deci obsedantele cartonașe, pe care voi fi notat inutil sute de pagini". Nu o dată e retractil, refuzînd funcții după care alții se dau în vînt: "am renunțat, în septembrie, la o carieră de Ťdiplomatť oferită cu seriozitate (dar comportînd inconveniente pentru existența de scriitor, oricît de bine vor
Caietele unei vieți by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11928_a_13253]
-
situa în continuarea înnoitorilor interbelici, cu vagi răsunete din Blaga și Arghezi, aflându-i prea puține înrudiri cu poeții epocii sale, ceea ce ar putea induce fie un anumit provincialism, fie, dimpotrivă, o mai largă perspectivă decât a companionilor. Criticul ar nota o egalitate a rostirii, de la tom la tom și din temă în temă, în contrapunere cu o etajată plajă de simboluri, cu varietatea discursului, cu energia retoricii. Libera circulație între tonul aulic și cel direct, familiar poate fi și unicul
Poet în veacul XXI by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11930_a_13255]
-
talentele ei de a o exploata depășiseră orice imaginație. La anii senectuții Gala se avîntă în legături amoroase cu tineri pe care-i copleșește de cadouri în timp ce pe Salvador Dali îl tiranizează, îl jignește, cum nu se poate mai vehement - notează psihiatrul francez Pierre Roumeguere, în 1981. În iunie 1982 Gala se stinge din viață la Port Lligat și ultimul episod al vieții ei are toate însușirile unei înscenări suprarealiste. În testament ea scrisese că vrea să-și petreacă ultimele ore
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
complecta lor fuzionare cu celelalte popoare, renunțând cu desăvârșire la solidaritatea lor internațională" (p. 100). Îl neliniștește faptul că "ura contra evreilor e la noi foarte mare" (p. 105). Acest "antisemitism acut" (p. 107) aparținea societății românești de la 1900. Mai notez, dintre ciudățenii, opinia că studenții nu trebuie să facă politică: "să ducă mai întâi la bun capăt studiile începute și apoi să facă politică. Să aibă în primul rând demnitate, un nume, o capacitate, și să nu fie un neisprăvit
Caragiale în tradiția interviului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11953_a_13278]
-
De acum înainte, eul devine altcineva: “Destinul îi jucase o farsă. Pusese, de la sine putere, un punct. Dar nu la capătul poveștii. Un punct interior. Sfredelitor. Nu o pauză. O împunsătură adâncă. Hăul. Punctul despărțitor” (italicele îi aparțin autoarei). Vom nota că ideea fracturii lăuntrice, a sciziunii, este reluată, și întărită, printr-o sugestivă mise en abyme, mai târziu, la internarea în spital: “Corina își fixă privirea în tavanul crăpat exact pe mijloc, de parcă ar fi trebuit împărțit, din cine știe ce motive
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
din Samosata la danezul Ludwig Holberg, trecînd prin Morus, Sidney, Rousseau, Rabelais, Montesquieu, de la Wells, Huxley și Orwell, la Theodor Hertzka, Zamiatin și Hesse, pentru a-i menționa doar pe cîțiva). S-ar putea obiecta că Mircea Opriță forțează puțin nota atunci cînd izolează nuclee utopice avant la lettre (adică în scrierile anterioare Utopiei lui Morus), dar întotdeauna el identifică exact punctele de acroș ("acroșajele utopice"), cu o acribie exemplară. În ansamblu, studiul reușește să concretizeze cu succes intențiile autorului de
Critica și experiența cotidiană by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16029_a_17354]
-
muzicele cîntau pentru europenii străini; cimpoiul pentru bulgari și sîrbi iar cavalul și fluierul pentru săteni, locuitorii muntelui și ai cîmpielor". Interesant de știut mi se pare a fi și cum arăta în vechime Herăstrăul, Floreasca și Băneasa. "Spre nord, notează Papazoglu, era balta Herăstrăului, în marginea acestei bălți a ridicat Constantin Ipsilanti, pe deal, un chioșc, la 1780, unde venea cu doamna sa; el sta în pavilion cu boierii iar doamna se plimba cu fetele ei de onoare, într-o
Bucureștii din vechime by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16067_a_17392]
-
fapt, își ascunde infantilismul, prin comportament voit cinic și răutăți crude intens cultivate. Obiectul ironiei sale constant sălbatice e unchiul său Tololoi, un bonom ridicol în manifestări, care, cultivînd istoria, tot anunță obținerea iminentă a unui doctorat, mereu amînat. "Inestetic, notează autorul, era Tololoi în păreri, în înfățișare, dar mai ales în felul de a vorbi. Gîngăvea zgomotos, dîndu-și despre orice părerea cu aceeași siguranță, abia ascultîndu-și tovarășul. Apoi cuvintele erau urît alese. Făcea mereu aceleași greșeli și, cu toată bunăvoința
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
s-o dau ca la noi pă turcește, alea, domnule, cu ciocul lor dă fier... cu pliscul lor coroiat ca dă șoim ori vultur; ...o găurică, acolo, ca de fluier pe care pui deștul și s-aude nota respectivă; nu nota, că aici, apa oprită de deget cînd iei degetul, apa țîșnește în sus, pui repede gura și te răcorești. Că dacă mai așteaptă și alții în spate, îi stropești și pă ei, depinde... Roma n-are altceva mai bun - vă
Tabachera de tinichea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16084_a_17409]
-
lor, deși foarte vii, capabile de a reconstitui vivace prezența umană dindărătul cuvintelor, compun mai degrabă un jurnal, în care cei doi sînt atît voce cît și ureche: fiecare e cititorul implicit al celuilalt. Probabil că gîndurile pe care le notează scrisorile - așa cum amestecă constatări banale-subtile despre ploaie, toamnă, răsaduri de primăvară și simbolistica animală la William Blake - nu și-ar fi găsit drumul decît spre celălalt. Ce uriaș noroc au avut să se cunoască! Corespondența lor este cronica unei fericiri
Noi scrisori de dragoste by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16073_a_17398]
-
nu obține răspunsul complet) a făcut multe dezvăluiri nu numai despre laboratorul său de creație dar și despre intimitățile școlii monografice, felul cum se organziau și se realizau cercetările, dar și despre epocă și generația intelectuală a marelui sociolog. Să notez mai întîi dezvăluirile despre cercetările în materie de folclor muzical ale lui Constantin Brăiloiu, care, fără a se integra defel în echipă, își ducea munca de unul singur (sau însoțit de Harry Brauner) în perioadele și în satele în care
Un interviu incitant cu H.H. Stahl by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16098_a_17423]
-
îmbină stilul din Cezara a lui Eminescu, cu cel din Pastramă trufanda a lui Caragiale. Stilul Cezarei lui Eminescu nu este un stil căftănit, imagistica lui Eminescu este spontană; iar cel din Pastramă trufanda este prin excelență burlesc, căutînd să noteze particularitățile de jargon ale eroilor - ceea ce niciodată Mateiu Caragiale n-a făcut". Cîteodată, e drept, rar, se ivește sub pana lui Ovidiu Cotruș și cîte o aserțiune la care n-am putea subscrie fără rezervă. Bunăoară: Deși îl apreciez foarte
Dialogurile lui Ovidiu Cotruș by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16096_a_17421]
-
și pe Antonescu și pe toți labagiii din opoziție, usca-mi-aș ciorapii pe crucea mamelor lor de papagali... E.U.: Hai să ne-ntîlnim să discutăm, în p... mea, pe viu chestia asta, parașută mică, vrei? R.A.: S-a făcut. Notezi rețeta aia? E.U.: Da, zi în p... mea. R.A.: Pui, în p... mea, 170 de grame de făină, 170 de ouă, 170 de linguri de zahăr, 170 de kile de prune. E.U.: Stop! Cum p... mea 170 de
Stenograma convorbirii dintre Elena Udrea şi Roberta Anastase by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19866_a_21191]
-
de două luni, ea sustrăgîndu-se de la îndeplinirea îndatoririlor conjugale prin intermediul și pe baza unei game variate de pretexte: dureri de cap, stare de oboseală, nervi la adresa mamei, nervi la adresa lui Pepe, nervi la adresa mamei și a lui Pepe, nervi în general“, notează reprezentanții Ambasadei SUA. În aceeași telegramă, ei abordează și situația altui cuplu celebru, de interes internațional: Irinel și Monica Columbeanu: „Și în paradisul de la Izvorani au apărut ceva probleme: Irina și Irinel se bat care să stea mai mult în
Lucrurile s-au cam împuţit între Oana şi Pepe by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19836_a_21161]
-
se enervează, ca de obicei. Mai ales pe un dobitoc care îi taie fața, după care mai taie și fața unei salvări. „Să nu uit să fac, pe Facebook, un grup de protest la adresa nesimțiților care taie fața salvărilor“, își notează în gând, responsabil. Ar suna și la poliție, că i-a văzut numărul boului, da’ are factura deja umflată și, luna asta, stă cam nașpa cu banii. La serviciu, treabă multă și un șef dobitoc, care le vorbește urât subalternilor
N-aveţi voi atâtea cauze câte poate românul să susţină by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19860_a_21185]
-
gura de apă, își clătește gura apoi scuipă în direcția unui procuror spunîndu-i: “Scuză-mă, dragă, dacă conține resturi de omletă, dar e omleta mestecată de un erou al neamului!” Procurorul scoate o limbă uriașă, se linge pe față apoi notează: “delicioasa”. 13.03 Vadim spune procurorilor ca are probleme la sistemul osos și la sistemul foarte nervos. Asa ca dacă va fi provocat în continuare, își va rupe și cealaltă mînă. 13.04 Procurorul din stînga își drege vocea și
Interogatoriul lui Vadim minut cu minut – Live text by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19843_a_21168]
-
cum arată, ce poveste are în spatele lor, asta mă interesează. Țâța care nu spune o poveste n-o cumpără cititoru’, ai înțeles? Helăăău! Șef Departament Țâțe: Are poveste, șefu’, da’ am uitat-o. Mă duc s-o caut, c-am notat-o p-o bucată dă hârtie igienică. Redactor-șef: Du-te și să nu mai vii azi, că m-ai enervat. Și nu-ți mai intră nici o țâță, săptămâna asta, să fie clar, să te usture la bani. Nu vii
Un articol dă Pulițăr by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19983_a_21308]
-
Simona Tache Sau ce și-a notat în jurnal, fix înainte de nuntă, prima mireasă a țării: Dragă jurnalule, Mai sunt câteva zile și n-o să mai fiu niciodată în viața mea domnișoară, deoarece o să fiu numai doamnă. Sunt cu nervii la pământ deoarece m-ie foarte frică
Iam-i, mireasă, ziua bună… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20005_a_21330]
-
mă enervezi. Nu știi ce războaie? Vreau Armata, să fie clar. Cineva tre’ să le ia și lor un tanc nou, un portavion nou, chiloți, maiouri, pistoale, șosete și ce le-o mai trebui acolo, săracii. - Bine, păsărică, s-a notat. - Așa, foarte bine că notezi, că m-am văzut cu fetele azi și mai am niște chestii să-ți zic. Ia scrie acolo: Ridzi - Învățământ și Agricultură, Elena Băsescu - Finanțe și Cultură. Ai notat? - Am notat. Da’ nu vrei mai
Traiane, tu îți bați joc de mine? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19984_a_21309]
-
războaie? Vreau Armata, să fie clar. Cineva tre’ să le ia și lor un tanc nou, un portavion nou, chiloți, maiouri, pistoale, șosete și ce le-o mai trebui acolo, săracii. - Bine, păsărică, s-a notat. - Așa, foarte bine că notezi, că m-am văzut cu fetele azi și mai am niște chestii să-ți zic. Ia scrie acolo: Ridzi - Învățământ și Agricultură, Elena Băsescu - Finanțe și Cultură. Ai notat? - Am notat. Da’ nu vrei mai bine să ți-l trimit
Traiane, tu îți bați joc de mine? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19984_a_21309]
-
acolo, săracii. - Bine, păsărică, s-a notat. - Așa, foarte bine că notezi, că m-am văzut cu fetele azi și mai am niște chestii să-ți zic. Ia scrie acolo: Ridzi - Învățământ și Agricultură, Elena Băsescu - Finanțe și Cultură. Ai notat? - Am notat. Da’ nu vrei mai bine să ți-l trimit pe Croitoru să-i dictezi tu direct? Că mi-e să nu pierd hârtia... - Nu, vorbește tu, că am programare la coafor și n-am timp. Da’ stai că
Traiane, tu îți bați joc de mine? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19984_a_21309]
-
Bine, păsărică, s-a notat. - Așa, foarte bine că notezi, că m-am văzut cu fetele azi și mai am niște chestii să-ți zic. Ia scrie acolo: Ridzi - Învățământ și Agricultură, Elena Băsescu - Finanțe și Cultură. Ai notat? - Am notat. Da’ nu vrei mai bine să ți-l trimit pe Croitoru să-i dictezi tu direct? Că mi-e să nu pierd hârtia... - Nu, vorbește tu, că am programare la coafor și n-am timp. Da’ stai că Ridzi a
Traiane, tu îți bați joc de mine? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19984_a_21309]