4,508 matches
-
conține nici un subiect. Considerăm reprezentativitatea unui eșantion ca fiind maximă atunci când conține întreaga populație (N). Concluzie: Reprezentativitatea atinge destul de repede un nivel suficient de ridicat, așa încât o creștere suplimentară a numărului de indivizi în eșantion nu mai aduce un spor notabil de reprezentativitate. Distribuția eșantionului și valorile teoretice Distribuția eșantionului este distribuția relativă a frecvențelor eșantionului, cum ar fi media pe eșantion, valabile pentru toate eșantioanele posibile. Se folosește pentru evaluarea inferențelor noastre pe baza statisticii eșantionului. Media, varianța, covarianța sunt
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
În permanență sunt solicitate și dezvoltate deprinderile sale de căutare, de selectare și procesare a informației, de analiză și comparare, de surprindere a esențialului; - În fine, privite lucrurile În perspectiva Învățării continue (a educației permanente), IAC poate aduce o contribuție notabilă la pregătirea individului pentru acest nou stil de viață - pentru Învățarea continuă; - În acest sens, ea oferă o deschidere spre utilizarea Internetului și a altor surse multimedia, vine În sprijinul dezvoltării și promovării Învățământului deschis și la distanță (Jalobeanu, 2001
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
educației, absolvenților de sociologie nu li s-a permis, în unele situații, să se titularizeze, în avantajul psihologilor sau al asistenților sociali. Există și excepții de la starea deplorabilă descrisă mai sus. În domeniul sociologiei educației pot fi enumerate câteva realizări notabile. Profesorul Traian Rotariu de la Cluj a adus câteva dezvoltări, recunoscute de sociologii occidentali, analizei relației școlii cu mobilitatea socială în cadrul societăților industrializate. Profesorul Elisabeta Stănciulescu a publicat, la Iași, în trei volume o excelentă introducere în teoriile sociologice ale educației
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ceea ce producea clase amestecate din punctul de vedere al vârstei -, și organizarea instrucției pe baza unei programe unice detaliate, introdusă în 1599, care prescria textele, procedurile pedagogice, regulile și disciplina. Exemplul iezuiților a fost urmat și de alte ordine religioase. Notabil este, în acest sens, sistemul de Școli Pioase înființate de călugărul basc José Calasanz în 1597. Școlile Pioase, pe baza cărora Calasanz a înființat în 1621 un ordin călugăresc, denumit uzual piarist, au fost inedite datorită faptului că admiteau doar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
seminarii teologice. Învățământul vocațional cuprindea școli de meserii, școli agricole, școli de menaj pentru fete și școli comerciale. Multe dintre prevederile legii din 1864 au fost modificate către sfârșitul secolului al XIX-lea prin diverse legi. Dintre modificările intervenite sunt notabile diferențierile dintre școlile primare rurale - de cinci ani cu învățători - și cele urbane - de patru ani cu institutori -, suprimarea bacalaureatului - instituit în 1864 - și organizarea liceului pe trei secții - clasică, umană și reală -, după ce prin legea din 1864 toate liceele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sistemelor școlare în lumea contemporanătc "1.6. Organizarea sistemelor școlare în lumea contemporană" În ciuda convergenței din ce în ce mai puternice a modalităților de organizare a sistemelor de învățământ la nivel mondial, evoluție care poate fi etichetată ca una dintre fațetele globalizării, persistă diferențe notabile chiar și între țări care au indici de dezvoltare asemănători. În mod evident, deosebirile dintre țările bogate și cele în curs de dezvoltare sunt mult mai importante, de vreme ce prioritățile de politică educațională și resursele disponibile sunt radical deosebite. Comparația între
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
indivizi care se identifică prin adeziunea la norme similare, în interesul validării acestor universuri simbolice, dar și al realizării unor coaliții politice puternice (Fried, 1988). Baza de masă, ca de obicei, este segmentată în grupuri ce se disting prin diferențe notabile, uneori ireconciliabile, în ceea ce privește concepția despre lume (worldview). Iar politicienii exploatează impactul emoțional al acestor diferențe, chiar dacă formal desfășoară o polemică de idei politice convenționale. Temele utilizate pentru mobilizare vor fi, bineînțeles, dintre cele care ating identitatea comunităților. Astfel, în anumite
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
lumea imaginară a lui Young urma să apară o elită ereditară, având în vedere că inteligența este o variabilă determinată genetic. Cele două semnificații au fost tratate de cele mai multe ori ca fiind echivalente. Cu toate acestea, între ele există diferențe notabile. Reducerea meritului la calificări face abstracție de caracterul determinat social al rezultatelor școlare și pare în mai mare măsură tributară unei ideologii menite să mascheze contribuția școlii la reproducerea inegalităților sociale. Tratarea meritului ca „efort + inteligență”, deși aparent mai democratică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Johns Hopkins, împreună cu Ernest Campbell de la Universitatea Vanderbilt reprezintă materializarea acestei recomandări a Parlamentului american. Eșantionul investigat a cuprins 645.000 de elevi de la cinci niveluri diferite de învățământ. Pe lângă chestionarele sociologice, s-au aplicat și teste la cinci teme. Notabil este că la toate testele albii au avut performanțe mai bune decât ceilalți. Pe comanditarii studiului i-a interesat variabilitatea intrași interșcolară. Datele au arătat că variabilitatea rezultatelor în cadrul școlilor este mai mare decât discrepanțele dintre școli. Concluzia este că
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școlară: - mediul de rezidență și mărimea gospodăriei nu constituie, de fapt, factori de agravare a riscului de neparticipare. Participarea este mai redusă în mediul rural din cauza specializării agricole a locuitorilor de la sate și a stocului de educație destul de redus; - este notabil faptul că băieții prezintă riscuri mai mari de neparticipare decât fetele; - existența mai multor copii școlari reduce probabilitatea neparticipării pentru fiecare dintre ei, fenomen pe care autorul îl explică prin costul marginal mai redus al educării fiecărui copil, combinat cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
consumului alimentar*; - îmbătrânirea populației; - consumul produselor de marcă; • tehnologic: - echipamentele de filtraj; - echipamentele de îmbuteliere; - ambalajul de plastic*; • ecologic: - crearea unor zone de protecție ecologică*; - îmbunătățirea comportamentului ecologic al populației. La nivel local, apar următorii factori de mediu cu diferențieri notabile: • politico-legal: - taxe locale suplimentare pentru protecția naturii*; - un sistem politico-administrativ birocratic ce impune „cheltuieli suplimentare” pentru facilitarea funcționării; • economic: - zona geografică de producție are un șomaj ridicat; - dezvoltarea serviciilor și a turismului balnear; • sociocultural: - credința populației locale că apa din
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
subiect asupra căruia atenția managementului strategic s-a concentrat relativ târziu. Cartea de referință este Strategic Management: A Stakeholder Approach a lui R. Eduard Freeman, apărută în 1984. Manualele, chiar și la momentul actual, tratează superficial această temă. O excepție notabilă în limba engleză o reprezintă manualul bestseller a lui Johnson, Scholes și Whittington (2005). Atenția autorilor și a cercetătorilor din domeniul managementului a fost atrasă de stakeholder-i când modelele strategice „liniare” s-au dovedit nesatisfăcătoare, iar anumite comportamente ale organizațiilor
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
complexe ori la standarde mai înalte de calitate. Această tendință este favorizată de mediul legal, dar și de presiunile concurențiale și oportunitățile internaționale existente. Este de așteptat ca integrarea în Uniunea Europeană să accentueze această tendință. Există încă multe alte diferențe notabile între firmele private și cele publice (de stat). De exemplu, pentru cele private formalizarea este mai slabă, dar există un interes clar pentru diminuarea costurilor asociate structurii, spre deosebire de cele publice. Particularități ale IMM-urilor: structura organizațională a firmelor mici și
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
care să Încurajeze exporturile, liberalizarea importurilor, eliminarea restricțiilor pentru FDI (investiții străine directe), privatizarea companiilor de stat, deregularizarea pieței de muncă, Întărirea drepturilor de proprietate. Cu toate acestea, la nivelul perioadei de după 2000, s-a constatat o creștere a deficitelor, notabil În acest sens fiind exemplul Argentinei, care a intrat În colaps financiar, chiar În timpul monitorizării de către Fondul Monetar Internațional. „Reforma sistemului de asistență socială a fost demarată și În mare parte proiectată de autoritățile argentiniene și Banca Mondială, care a
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
mult să inovezi transformări radicale. Se cere prin urmare o documentare foarte minuțioasă și demonstrații riguroase ce solicită mari și îndelungi eforturi. Cine se descurajează ușor și nu e capabil să dea piept cu greutățile nu poate ajunge la realizări notabile. Nici în artă, nimeni, chiar marile talente, n-au creat nimic remarcabil fără o luptă îndârjită pentru îmbogățirea mijlocului de expresie, fie el cuvântul, culoarea sau armonia sunetelor. 2.3. Factori socialitc "2.3. Factori sociali" Atât omul de știință
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mai mult în caz de succes și sunt pedepsiți mai puțin în caz de eșec. Pe de altă parte, elevii slabi care vădesc o motivație deosebită primesc recompense mai mari decât elevii buni foarte motivați, iar elevii lipsiți de capacități notabile, ce nu depun eforturi sunt pedepsiți mai puțin decât cei foarte înzestrați, dar care nu se arată dispuși să facă eforturi pentru îndeplinirea sarcinilor de învățare. De altminteri, este normal ca efortul să formeze într-o mai mare măsură obiectul
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
alfa într-un mod adecvat pe termen scurt. Martindale și Armstrong (1974) au atribuit în mod surprinzător acest rezultat final unui nivel ridicat de sensibilitate la stimuli interni specifici controlului alfa (vezi Martindale și colaboratorii, 1996). Conceptul de sensibilitate este notabil deoarece corespunde receptivității la sugestii subliminale caracteristice persoanelor creative, după cum au descoperit Smith și Van der Meer (1994, în publicații periodice). Deși Martindale și Armstrong au atribuit reducerea controlului asupra undelor alfa în timpul probelor monotoniei experimentului, ei au recunoscut totuși
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de soție, de mamă -, sau să le îndeplinească pe toate în lipsa unui ajutor consistent. Adesea nu se pune suficient în valoare rolul jucat de membrii familiei nu doar în modelarea copilului, ci și procesul creator propriu-zis. Să menționăm câteva exemple notabile: Darwin și bunicul său Erasmus; Van Gogh și fratele său Theo; Einstein și unchiul său Jakob; Wordsworth și sora sa Dorothy; Anna Freud și tatăl ei, Sigmund; Frații Wright; Surorile Brontë În sfârșit, al cincilea context este mediul socioistoric, care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care încearcă, între altele, să adapteze legislația românească la cea a Uniunii Europene), precum și cel referitor la Societatea informațională, la care participă toate cele 14 secții și institutele din subordine. În ultimii ani A.R. a înscris printre realizările sale notabile și publicarea în ediții de tip „Pléiade” a seriei de „Opere fundamentale” ale scriitorilor români, până în prezent apărând 47 de volume din operele lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Mateiu I. Caragiale, Tudor Arghezi
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
patrimoniul biologic național 78. Citatul de mai sus ilustrează, cu toate acestea, nu doar continuitățile, ci și schimbările semnificative din viziunea și strategia lui Moldovan. Termenii biopolitică și eugenie nu mai apar În textele sale, o absență cu atât mai notabilă, cu cât cele două noțiuni prevalează În lucrările sale anterioare. În locul acestor termeni, autorul român, fără Îndoială, conștient de critica dură a eugeniei după 1945 și de o identificare În curs de consolidare Între eugenie și ideologia nazistă, și-a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fost diferită În funcție de etnie rămâne un subiect de cercetare. În timpul perioadei de dezgheț ideologic care a urmat Primăverii de la Praga, mulți medici și cercetători români au redescoperit interesul față de contribuția eugeniștilor la dezvoltarea științei și medicinei În România. Un rezultat notabil Îl reprezintă publicarea unei colecții de eseuri comemorative, care documentau viața și opera celor mai influente personalități ale Facultății de Medicină din Cluj. Volumul Îi includea pe Moldovan și alți câțiva profesori sau cercetători, printre care Iuliu Hațiegan, Victor Papilian
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
scrie Pareto în TraitéĂ, stratul inferior, cel străin elitei [Ă] și stratul superior, elitaă” (1916, § 2034) Pentru studierea condițiilor echilibrului social, se impune, scrie Pareto, ca elita să fie împărțită în două: „cei care, direct sau indirect, joacă un rol notabil în guvernare; ei constituie «elita guvernamentală». Restul va forma elita neguvernamentală” (ibidem, § 2032). Această a doua definiție a elitei, care se potrivește bine cu folosirea singularului, este clar pluridimensională și vedem conturându-se în cadrul ei și alte criterii decât cele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
socială dintre minoritatea „inovatorilor” și masa chemată să-i calce pe urme este o variabilă de o importanță crucială. O anumită distanță conferă responsabilitatea ce asigură influența, însă o distanță prea mare ar descuranja imitarea. În societățile de tip tradițional, „notabilii” sunt cei care se profilează ca fiind potențialii „inovatori”. În societățile moderne diversificate, regăsim unul dintre termenii dublei definiții paretiene: avem de-a face cu niște elite multiple, care-și exercită influența în domenii foarte diferite. Astfel, un studiu al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
diversificată și comportă grupuri ce apără interese specifice. Astfel, elitele economice și cele politice sunt confruntate cu mize diferite și se reclamă de la legitimități specifice. În gestionarea curentă, ele au totuși relații foarte strânse. Dar, în aceste condiții, o schimbare notabilă afectând una din aceste două elite nu poate decât să aibă repercusiuni asupra celeilalte. Cazul Franței În 1981, victoria electorală a stângii a antrenat în Franța o înnoire a personalului politic. Cercetătorii s-au întrebat în privința consecințelor pe care această
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
oameni care beneficiau de o autoritate morală incontestabilă și oameni - indispensabili, în acest gen de întreprindere - care dispuneau de o capacitate de coerciție. În afară de aceasta, și unii, și alții dispuneau de resurse simbolice și materiale care făceau din ei niște notabili tipici. Acest fapt ne amintește că valorile deosebit de apreciate într-o societate anume (putere, bogăție, talent, cultură etc.) nu sunt lipsite legătură cu tipul de persoane considerate a fi deosebit de apte să conducă societatea. Din acest moment, faptul că cei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]