9,387 matches
-
aștepta. Pe Clarita, care a început s-o citească și care se află în clipa de a-l lăsa pe Apolodoro pentru Federico pentru a-i face pe plac tatălui și noului său logodnic, a învăluit-o în mod suveran nuvela, ghicind că a servit drept materie de literatură. Asta o ajută să se decidă: "Dar acest Apolodoro, acest Apolodoro... sărăcuțul!" Și Apolodoro suferă de eșecul său, de absolutul său eșec; niciun atac violent, nicio cenzură, nu mai mult decât o
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
ajută să se decidă: "Dar acest Apolodoro, acest Apolodoro... sărăcuțul!" Și Apolodoro suferă de eșecul său, de absolutul său eșec; niciun atac violent, nicio cenzură, nu mai mult decât o mențiune de elogiu, datorată lui Menaguti care, de când cu publicarea nuvelei, are parte de mai multă ironie în privirile prietenilor și cunoscuților pentru că este neîndoielnic că toți râd în sinea lor. Și Clarita, de fiecare dată, mai rece, mai rezervată, nu-i spune nimic despre asta, dar a citit-o. Continuă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
complet. Asta nu e nimic. Ai vrut să fii artist? Bună răsplată ai. Că doar nu crezi că am lăsat să se înțeleagă că preocuparea ta principală a fost forma, stilul, lucruri de Menaguti! Acolo apare logodnica ta, spre jumătatea nuvelei, dar logodnica ta este văzută prin ochii lui Menaguti. Nici chiar pe logodnica ta nu ai fost înțelept s-o vezi prin tine însuți. Bună, bună răsplată. Deci stilul, forma? În formă stă arta. În formă? În formă, spui? A
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
voi face eu... Bine. Într-o după amiază ploioasă, Apolodoro primește scrisoarea fatală și precipitându-se în vestibul, coboară repede în stradă să ia aer, să se plimbe fără vreo direcție ca să scape de bătăile de cap. Suferă din cauza eșecului nuvelei și crede că toți cei pe care îi întâlnește, îl privesc și râd de el în sinea lor. Așa se face că se întâlnește cu pletosul Menaguti, poetul sacrileg, preot la Nuestra Señora la Belleza. Ce e asta, tinere? Nu
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
iei sale omene?ți”. Ideea c? efemeritatea condi?iei umane poate fi dep??it? prin integrarea fiin?ei În dimensiunea infinit? a naturii este sus?inut? artistic ?i În proza eminescian?. Astfel, dup? cum observa criticul literar Eugen Simion, În nuvelă Cezara, „ viziunea paradisului terestru e tot momentul proiectat? În oglindă iubirii, ?i a mor?îi, cei doi factori, fundamentali, ai existen?ei romantice ",iar În fragmentul „ Toma Nour În ghe?urile siberiene", eroul ??i exprim? dorin?a de extinc?ie
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Tataiee! Telefonul! BUNICUL: (foarte calm) Răspunde tu, fetițo! BUNICA (dumirită, cu superioritate bunicului): E pentru tine, dragă (își reia locul în fotoliu). BUNICUL (în telefon): Da. Eu. Da... Vă salut. A apărut? Ce să apară? Ce telenovelă dom'le? A! Nuvela? Foarte bine (e clar că n-are habar de ce e vorba). Vreți să vorbiți? Vorbiți, dar mai tare! (pauză) Aaa, să veniți! Unde să veniți? Păi veniți dacă aveți adresa. Da' de ce să veniți? Ce pact să încheiem? Aha, contract
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
n-am știut înainte să mă mărit cu el. Dar am aflat imediat după aia. BUNICUL: Ce să ne facem griji? Ăsta de la telefon...poate nici nu mai vine. SONIA: Dar ce zicea? BUNICUL: Zicea de o telenovelă sau o nuvelă, așa ceva, să facem un contract... N-am înțeles nimic. Îți zic eu că părea nebun. Striga la mine parcă aș fi fost surd. BUNICA: Dar nu ești surd. Așa că, dacă vine, discuți tu cu el, că ai experiență din familie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
apărut! Am debutat! Am găsit de lucru! GETA: Bravo! BUNICA (Își face cruce): Bine c-a dat Dumnezeu! (dispreț) Șomer de 5 ani. BUNICUL: Ce ai găsit de făcut? FANE: Uite. Aici. În pagina 10. Am trimis la revistă o nuvelă scrisă de mine. Și a apărut. Ăștia plătesc bine. BUNICA (suspicioasă): Să nu fie vreo revistă de-aia cu femei goale, că te dau afară din casă. FANE (împarte cîte un exemplar tuturor): Nu, mamă soacră. Uitați-vă! E revistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
violentă. Nu era mult mai deșteaptă. Dar făcea mai urît cînd o apucau dracii. Adică prea des pentru mine." Nerușinatul. BUNICUL (explică): Stai dragă! N-ai dreptate. Nu el, ginerele tău, spune asta. BUNICA: Da' cine? BUNICUL: Personajul lui din nuvelă. Habar n-ai de literatură. (mică pauză) SONIA: Ia auziți! (citează indignată, bătînd în ziar) "Generația copiilor mei a decăzut. O incultură degradantă. Fete tinere și puști de liceu se gîndesc numai la sex și la băutură. Aștept cu inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
cum e cu literatura? Sună telefonul. Bătrînii nu aud. Răspunde mama. GETA (la telefon, depărtînd din cînd în cînd receptorul pentru că interlocutoarea urlă la ea și încercînd să traducă celorlalți prin gesturi ce aude): Alo...Da...Bună ziua, doamnă Ivan...Ce nuvelă? A soțului meu? Vai! Dar de unde știți că e a lui? Ștefan Mihail e un nume comun...A, i-ați văzut poza...Cum? (citează) "O vecină antipatică, bîrfitoare, cu o javră de pechinez de opt ani"? Dar eu nici n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
EDUARD (cade pe canapea distrus, imediat Bunica aduce un tampon de vată, îl oblojește la ochi, toți îl înconjoară): Uf, ce mi-a făcut deșteptul ăsta de tata! SONIA: Ce ți-a făcut? EDUARD: Se pare că a scris o nuvelă, o povestire, naiba știe. BUNICA: Ce "se pare"? Chiar a scris. GETA: Așa-mi trebuie dacă m-am ținut de el să-și termine liceul. BUNICA (îngrijindu-și nepotul, mamei): Bine că l-ai forțat să se însoare cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ora aia n-aflasem cine-i nuvelistul familiei. SONIA: Așa e. Să știi că ăla are de gînd să-i mai ceară tatii să scrie ceva. BUNICA: Ba să-și pună pofta-n cui. BUNICUL: Lasă că îi arăt eu nuvele. Dacă vine... GETA: Dacă vine... Da' cum facem să nu dea de Fane? BUNICA: Păi dacă vine acum e bin, că Fane e la cafenea. Îl punem pe Ilie să facă pe scriitorul. SONIA: Nu merge, că ăsta care vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
ajuns să par mai în vîrstă. Și poza e mai veche. Numai ce ieșisem de la pușcărie. EDITORUL (tușește încurcat): Experiența de viață e decisivă pentru prozatori. Am adus un contract (îl scoate din servietă). Aș vrea să ne dați o nuvelă în fiecare lună. BUNICUL (se bîlbîie): Da... dar eu...Eu...nu știu să... Adică lucrez la un roman și n-am timp. N-am timp de nuvele, tinere. Eu, cu romanul! EDITORUL: Perfect. Ne dați cîte un capitol din roman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
adus un contract (îl scoate din servietă). Aș vrea să ne dați o nuvelă în fiecare lună. BUNICUL (se bîlbîie): Da... dar eu...Eu...nu știu să... Adică lucrez la un roman și n-am timp. N-am timp de nuvele, tinere. Eu, cu romanul! EDITORUL: Perfect. Ne dați cîte un capitol din roman. Nu-i nevoie să vă deranjați. Vin eu să-l iau. Sau, cel mai bine, ni-l aduce nepoțica la redacție. În felul acesta... Puteți să fiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
odată un șoc. Și se crede scriitor. SONIA: Da, bietul tata se crede mare autor. Ca bunicul. Și se agită rău dacă e contrazis. Are un ăsta... EDITORUL: Un complex? SONIA: Da, un complex foarte complex. Dacă... dacă aude de nuvele, de poezii, face urît, e nenorocire. BUNICUL: Săracul. El ar vrea să fie ca mine și de aceea... EDITORUL: Un complex de substituire? BUNICUL: Exact. Trebuie să vă substituim cu altcineva. Spuneți că sînteți de la telefoane (îi îndeasă pe cap
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un telefon de la o revistă. Era important! BUNICUL (editorului): Ce v-am spus eu! E în criză! FANE (a auzit ceva): Da. Am o criză. EDITORUL: Doamnă! țineți-l bine! FANE: Am o criză de creație. Am început a doua nuvelă. BUNICA (editorului): Săracul de el...Așa ne chuinuim mereu. FANE (violent editorului): Și vă rog să aveți grijă de cabluri. Cabluri! Cabluri! Că dacă nu, fac moarte! Moarte de om. EDITORUL (îngrozit): Doamnă, domnișoară! Internați-l dacă e nebun. FANE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să spui ce-ți trece prin cap În literatură. — De ce, domnul Nistea, a sărit Ionela, ce, literatura e dare de seamă? Nu avem voie să visăm? Nu visele fac viitorul? Nu visăm cu toții la o lume mai bună? Eu consider nuvela asta o capodoperă. — Stai, stai, domnișoară, Într-o lume mai bună nu te duci să te Îmbeți că așa ți-a venit ție, și să te culci cu doamnele În veceul unității. — Ce, Costane, tu nu ai făcut niciodată așa ceva
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
plec de aici! Mă strâng zidurile astea! Mă sufocă aceste amintiri. Sunt o haină prea grea pentru mine! În dormitor se așeză pe pat și adormi. Se trezi la un moment dat, chinuit de un coșmar. Citise în tinerețe o nuvelă stranie, de Prosper Mérimée. Se chema "Venus din Islle". Era povestea unui tânăr care juca, într-o dimineață, tenis cu un prieten, într-un parc, pe un teren înconjurat de statui. Prins de joc, și-a dat seama că îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
casei auziră pași grei urcând treptele spre dormitorul tânărului, care dimineață fu găsit fără suflare. Petrecuse noaptea cu logodnica de bronz, care, la răsăritul zilei, își reluase locul pe soclul din parc, lăsând inelul lângă pernă! Visul lui era aidoma nuvelei, statuia aducea cu Clotilde, parcul era Cișmigiul, iar inelul era... inelul cu ametist! A doua zi o porni hotărât, prin Paris, pe urmele lui Clotilde. Cele trei luni erau pe sfârșite și își aminti că își pusese în gând, de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
trezi, spre dimineață, lătratul lui Toni. Era năuc, capul îi vâjâia, avea mii de gheare care-l zgrepțănau în stomac... Începu a căuta ceva prin pat, întoarse plapuma, cearceaful, salteaua. Căută pe jos... Avusese din nou coșmarul de la Paris cu nuvela lui Merimée, cu el jucând tenis, cu inelul de logodnă pus în degetul statuii... Și statuia nu era o Venus oarecare, era o frumusețe blondă, cu ochii albaștri, era Clody... Venise să-i înapoieze inelul de logodnă? Inelul cel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din 2012 (Mihai Eminescu), dar și în prima sesiune din 2013 (Tudor Arghezi, Ion Barbu sau Lucian Blaga - profil real, simbolismul - profil uman). Opera dramatică a constituit subiect în prima sesiune din 2011 și în sesiunea a doua din 2013. Nuvela a picat de două ori în ultimii 5 ani, în a doua sesiune din 2010 și 2011. Basmul nu a picat decât o dată în ultimii 5 ani, în prima sesiune din 2010. La proba de limba română, elevii au la
SUBIECTE LIMBA ROMÂNĂ. BACALAUREAT 2014. BAREM, după orele 15,00 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72177_a_73502]
-
de scurt, dintre 1944 și 1947, în care a putut scrie și publica în voie. Noaptea stalinistă care i-a succedat l-a găsit după ce produsese romanul Blocada, una din operele cele mai semnificative ale momentului, precum și o serie de nuvele. De abia în 1960, profesorul d-sale de istoria artei, Gheorghe Oprescu, a izbutit a-l numi cercetător la Institutul de Istoria Artei din București, la secția de artă medievală. Are loc o impresionantă calificare "din mers" a cercetătorului în
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
din centrul opului, adică de la capitolele dedicate nimănui altcuiva decât lui Mateiu Caragiale, ne vom lămuri întrucâtva. Fiindcă, din cele aproape 350 de pagini ale cărții, spațiul cuprins între 102 și 176 e - cu o metaforă un pic riscată - concesionat nuvelei Remember. Două eseuri întinse care nu trasează cu adevărat o interpretare cu premise și concluzii, care nu refac traseul mistic sau biografic al straniului Aubrey de Vere, ci doar extind, pe câteva coordonate simbolice, mostre de text matein. Mostre, altminteri
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
fi consolidat o viziune greu de modificat. Mărturisesc că, departe de a mă fi convins, o parte din tiparele de abordare pe care le-am întâlnit în Palimpseste m-au fascinat de la distanță. Nu cred în supralicitările ermetice ale acestei nuvele, nici în șansele reale ale grilei - pure - structuraliste. Iar aceasta pentru că ambele paradigme, coborâte fie și cu un semiton, pot aluneca extrem de ușor în panta exhibițiilor didactice. Scoase din contextul lor funciarmente erudit, multe dintre căutările de aici devin - rezumativ
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
povestiri, de Rui Zink (n.1961), acest scriitor atât de original în vastul univers al literaturii portugheze contemporane. Literatură pe care o predă la Universitatea Nouă din Lisabona, după ce a predat-o și la University of Michigan. Autor de romane, nuvele, eseuri, piese de teatru, cărți pentru copii, al primului e-book portughez (și chiar al unui libret de operă), traducător al lui Samuel Bellow, implicat în teatru stradal și în happenings-uri, laureat, în 2005, al Premiului Pen Clubului portughez pentru roman
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]