1,437 matches
-
și înainte ca Brăila să revină Principatului Țara Românească; rădăcinile neamului Tudor-Tudorani-Huliani erau undeva la sud de Dunăre, pe o zonă de emergență geografică ce reunea mai multe areale geografice, pornind din Epir, Macedonia, Albania și Bulgaria. Luptaseră ca bravi oșteni în Războiul de Independență, iar statul român îi împroprietărise cu pământuri fertile în Câmpia Brăilei, unde ridicaseră obște aleasă, bogată și frumoasă pe malul Călmățuiului, la Însurăței. De altfel, localitatea nu-și dezminte nici pe departe latura toponimică, în sensul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
Tighina și Cetatea Albă, ce apărau Țara Moldovei împotriva tătarilor. În partea de miazăzi, la hotarul cu Împărăția Otomană, străjuiau cetățile Chilia și Cetatea Albă, care erau și porturi maritime ale Țării. Prin iscusința lor și prin jertfirea miilor de oșteni moldoveni care și-au apărat Țara împotriva tuturor năvălitorilor, Țara Moldovei a trecut prin veacuri liberă și neatârnată, fiind zid de netrecut în calea păgânilor spre lumea creștină, care la adăpostul acesteia și în umbra paloșului mușatin și-au dezvoltat
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
era amenințată cu transformarea ei în pașalâc, a renunțat la Domnie și a trecut munții în Țara Ardealului, unde Țara Moldovei avea în stăpânire Ciceiul și Cetatea de Baltă, stabilindu-se la Cicei cu toată familia sa și cu câțiva oșteni de credință. Ocupând Țara, Soliman Magnificul îl ridică în Domnia acesteia pe Ștefan Lăcustă, pe care-l sili să accepte următoarele obligații impuse Moldovei: 1). Îndeplinirea obligatorie a tuturor firmanelor emise de Înalta Poartă Otomană și abținerea de la orice acțiune
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
ieniceri pe care Sultanul i-o dăduse a fost refuzată de Voievod încă de la plecarea sa de la Istambul, zicându-i Sultanului că nu cădea bine în fața poporului ca Domnul lor să fie străjuit de străini și nu de propriii săi oșteni. Țara Moldovei, precum și celelalte țări românești, Țara Românească și Țara Ardealului, nu făceau parte din Împărăția Otomană, ci se aflau sub suzeranitatea acesteia, care, în schimbul unei plăți anuale, numite haraci sau tribut, pe care aceste țări îl plăteau către Poarta
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
brațe cu dragoste sau când te strânge în brațe cu ură.” Efectul Ultimatumului asupra poporului român a fost imens, mai cu seamă atunci când s-a înțeles că statul român nu dispunea de mijloacele necesare pentru apărarea hotarelor sale, cu toate că toți oștenii Armatei Române, de la simplu soldat și până la general, au cerut cu toții să-și apere fruntariile cu arma în mână și să nu cedeze în fața invadatorilor cu nici un chip. După acceptarea retragerii armatei și autorităților române din teritoriile cuprinse în Ultimatum
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cu destulă certitudine comanditarii crimei. Iată un caz, dintre zecile descrise impecabil și gazetărește, și scriitoricește: în martie 2000, colonelul Budaev, beat, a răpit, violat și ucis o cecenă de 18 ani, Elza Kungaeva. După săvârșirea omorului, colonelul a ordonat oștenilor să așeze într-o pătură trupul gol al fetei și s-o îngroape undeva, în împrejurimi. Ceea ce s-a și întâmplat. Justiția militară n-avea nici un interes să arate lumii că, în Cecenia, Armata Roșie violează și ucide civili, așa că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
un ritual de-a dreptul barbar: în timp ce condamnatul era degradat și legat la stâlp în prezența regimentului ce-l comandase, fanfara militară intona un imn funebru. După ce gloanțele i-au sfărâmat colonelului țeasta, muzica a-ntors-o pe sârbe. Au urmat marșuri, oștenii defilând în pas de front pe lângă cadavrul fostului lor comandant. Era ultimul un act al unei mari trădări spun documentele vremii. Istoricii de azi au și ceva îndoieli, fiindcă depinde cum sunt privite lucrurile. În fapt: doi colonei ai armatei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
atâtea decenii, când avem posibilitatea unei priviri mai limpezi și mai detașate, înclinăm a crede în sinceritatea elanului patriotic, fără a neglija procentul de premeditare disperată în miza pe cartea reabilitării față de tron. Sub zidurile Griviței muriseră câteva mii de oșteni ruși, iar Batalionul 2 de vânători, pe care Candiano l-a condus la atac, a pierdut în sângeroasa zi de 30 august 1877, 5 ofițeri (din 9) și 112 soldați (din 550). N-ar fi putut fi vorba, deci, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
decis dărâmarea a constituit temeiul unei piese ("Hardughia" ) la rândul ei demolată, fiind interzisă la scurt timp după premieră și la Teatrul Național din Iași (regia, Dan Nasta) și la Teatrul din Piatra Neamț (regia, Călin Florian). Cum am mai scris, oștean fiind, am fost dus cu plutonul să "executăm o demolare" în marginea Pieței Unirii. Pe vremea aceea, armata culegea porumbul, construia terasamente de cale ferată și, la nevoie, ataca la baionetă și simboluri capabile să evoce România de altă dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dobitoace: unii luau bărbații, alții femeile, alții copiii și-i vindeau unii la alții”. Istoricii consemnează pe bază de documente: „ Astfel fiecare război ruso-turc se sfârșește cu depopularea țărilor române”. Dealtfel, după cum s-a mai menționat, mulți slujbași și oșteni români erau Împroprietăriți În părțile Bugului pentru serviciile aduse Rusiei. Orașul Odessa a luat ființă pe o așezare tătaroturcească Hadji-Bei, În urma intervenției generalului De Ribas și a emigrantului francez de Richelien. Printre primii Împroprietăriți ai viitorului oraș a fost principele
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
astăzi de cultul reformat. Secolul al XV-lea Începe cu moartea voievodului Balc (1402) și pedepsirea fidelilor lui Bogdan de către regele Sigismund. Încet Își fac loc În Transilvania orânduielile feudalilor maghiari. La războaiele purtate de aceștia Împotriva turcilor se asociază oșteni moldoveni și munteni. Ioan de Hunedoara acordă luptătorilor moșii și titluri nobiliare. În acest secol se fac importante traduceri de cărți bisericești, folosite atât În Moldova, cât și În Țara Românească. În secolul următor, acapararea pământurilor de către nobilii maghiari
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Țepeș, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare - nume mari, cât coloana infinitului, numele unor adevărați patrioți, care au avut un rol important În istoria noastră. Ei au condus armata română În luptă, de multe ori foarte mică, dar formată din oșteni curajoși care au pus iubirea de patrie mai presus de viața lor. Eroi au fost, sunt și vor fi; vor rămâne veșnic În cartea nemuritoare a poporului românistoria. Nițianu Magda - cls. a IV-a D 149 "Creativitate - În ce scop
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
verbul copulativ este copula absolută a fi și alte verbe, când, prin mutații radicale în planul lor semantic, intră în aceeași categorie: a însemna, a se chema, a constitui, a reprezenta „Și în oaste trăiește omul bine, dacă este vrednic. Oștean a fost și Sfântul Gheorghe și Sfântul Dimitrie și alți sfinți mucenici.” (I. Creangă) Ce-nseamnă asta? „Vai, aprinde-v-ar focul, să vă aprindă, zise ea burzulită grozav; dar cum se cheamă asta?” (I. Creangă) Verbele copulative lexico-gramaticale participă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să binecuvânteze pe Dumnezeul cel de sus” - spune Grigore Ureche. Rugăciunea de mulțumire a avut loc în biserica „Sfântul Gheorghe”, ridicată înaintea Curții Domnești și la ca re, precum și la petrecerea pomenită, nu se poate să nu fi participat și oșteni ori căpetenii de la Cotnari. Că Hârlău l, unde s-a încheiat pacea cu leșii în ziua de 12 iulie 1499, avea mare importanță strategică ca și Cotnariul, situat pe drumul care duc e către Iași. De altfel, Dimitrie Cantemir, în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
primul pahar îl bea Domnitorul, primit din mâna paharnicul ui celui mare, care pahar se chema credința în l imba țării, turnând vinul întrudânsul dintr-un alt vas mai mare. În timpul cât Domnul bea credința, toți comesenii, Mitropolitul, Episcopul, boierii, oștenii se sculau în picioare și se aplecau. Acesta era momentul solemn al începerii ospățului. Și du pă ce au băut cu toții împregiur de vreo câteva ori și au început capetele a se înfierbânta, mai beau cu toții câte un pahar cu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
s-a născut Cezar Petrescu. Castelul - sediu S.C.Cotnari S.A. Dincolo însă de aceste puncte de desfătare sufletească, magnetul Cotnarilor, faima lui din veacuri, minunea pământului său ce l-a transformat într o ademenire de țăran și de domn, de oștean și barbar năvălitor a fost și a ră mas via cu roadele ei inimitabile, despre care Mihail Sa doveanu scria: „Bună potrivire de la oameni înțelepți și de la natură. Anume înălțime a locului, anume adăpost de vâ nturi și anume cumpănă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
soarelui în bobițele prinse în ciorchine. Șirurile de butuci trase parcă la sfoară de geometria pe care o impune folosirea rațională a pământului și spiritul gospodăresc, le revedeam acum din nou cu ochii copilăriei, asemuindu-le cu rânduri rânduri de oșteni, așteptând sosirea Voievodu lui Ștefan cel Mare, spre a i conduce la biruință în bătălia cu năvălitorii. Tot atunci mi-am reîmprospătat imaginea cu călătoriile pe care le făceam cu tata spre a ajunge la casa mică cu cerdac, unde
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
afla câte ceva din genealogia mea, locul de proveniență, ocupațiile Hătmănenilor, contopirea prin căsătorie și o dată cu aceasta, transformarea lor în agricultori și viticulto ri. în timpul acelei revederi, am promis să realizez două mari lucrări: la Scobinți - o frescă cu grupuri de oșteni din vremea lui Ștefan cel Mare, Mihai Viteazu, Alexandru Ioan Cuza, între ei figurând, la cererea sătenilor , și por tretul meu, ca dovadă a integrării Hătmănenilor în istoria Moldovei; la Cotnari - un muzeu într-o veche casă țărănească, cu picturi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vă, slăvită doamnă, Să dați gust acestui rod. Ea, pe rând, trei boabe apucă Aruncându le prinos... Și la buze a prins să ducă Altele cu miez mustos. Boieri mari și căpetenii Gustă-apoi, ca mai bătrâni, Și-ncep la cules oștenii Cu jungherele în mâni. Voia bună-n cupe toarnă De la unul la celălalt... „Foaie verde poamă coarnă” Cântă toți cu glas înalt. 169 Vesel joc s-a-ntins îndată Lâng-un plin butoi gălbui Și-a dat semn de horă-n
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Bahlui. Sunt descrise luptele din Zlodica : „Cum oștirile trustele ce veneau asupra Doamn ei Cea pe după Catelina, cu mulțime de arcari, Alta după Dealul Vodă, toți mergând în pasul goarnei, Apucară cu grăbire, să dea buzna în Cotnari. Luptele între oștenii lui Ștefan cel Mare și cei ai D oamnei din Cotnari, proveniți din țăranii locului de pe moși ile ei, se vor desfășura la Movili, la Mita, la Schitul Hodi ștei, în tre dealuri... Oștirea Doamnei iese învingătoare și în finalul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Marenne, după o clipă de șovăire. Într-adevăr n-avem de a face cu cee a ce vedem, primitiv, simplu și gol, ci cu o complicație întreagă în care intră și foamea, setea și truda. Pregătindu-și gustarea după metoda oșteanului, o înghiți și se miră: - Pâine, ceapă și filosofie: bun lucru! - Cu condiție să nu fie prea des, adause Ruse t. De Marenne gustă din nou vinul și-l aprobă cu desăvârșită îngăduință. Atunci, pășind cuviincios, se înfățișă oaspeților săi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
hodinește fără pace, Măria Ta! Mai bine ar veni înapoi văru’ Vlad, al lui Drăculea, că am ajuns cum au glăsuit voinicii tăi de la Podu Înalt, când ai vrut să ridici un monument după luptă și le-ai strigat “Obelisc, oștenii mei, obelisc!”... - Aferim! Boii lui Ciorbea Într-un grajd de peste un veac, Vasile Ciorbea, tatăl fostului premier Victor Ciorbea, îngrijește vreo opt vaci, un cal și doi boi roșii ca focul, țapoși, dar blânzi, de zici că au coborât dintr-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
deasupra Pârâului Alb, să se reculeagă. Coborâm și mergem spre Mânăstirea Războieni. Parcă te sfiești să calci ca să nu tulburi liniștea de piatră. Cu hramul „Sfinții Mihail și Gavriil”, biserica a fost ridicată de Măria Sa Ștefan la 1496, fiind închinată oștenilor care au căzut în războiul de la Valea Albă, din 1476. N-a avut răgaz până atunci. Trecuseră 20 de ani de la încleștare până când Domnul a găsit puțină tihnă pentru această ctitorie unică în lume. Au adunat oasele albite de zăpezi
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
atunci, adică după bătălia de la Vaslui, din gloată (expeditium) între viteji (in equitum), ori voinici” . Dlugusz susține că victoria de la Vaslui s-ar datora recrutărilor din lumea țără nească, scriind pe la 1479 că Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și sate, sunt în sfatul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și îmbrăcăminte boierilor și vitejilor și întregii oștiri”, iar tot așa procedează Ștefan cel Mare după victoria împotriva polonilor la Codrii Cosminului, dar când se vorbește despre Valea Albă se spune: „au căzut și oastea bună și vitează și husarii oșteni s-au topit atunci” . Mai mult decât voievozii și domnii anteriori, Ștefan cel Mare a resimțit acut nevoia unei „nobilimi” românești legată de o slujbă sau demnitate militară, din care și-a completat armata domnească și și-a format statul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]