5,043 matches
-
lifte-i copleșit, Nu lăsa frate pe frate Să se lupte- Fă dreptate! Doamne, binecuvântează Buruiana-ndepărtează. Te rugăm, Maică Marie Strânge-n brațe astă glie, Ne alină, Maică Sfântă, Căci avem aripa frântă De cei care rău cuvântă, Cheamă oastea îngerească Dezbinarea să oprească Și-a Ta rugă ne-ncetată Fie calea adevărată, Ține sub acoperământ Pe-ai mei frați și-acest pământ. Amin. Referință Bibliografică: Rugă pentru România / Rodica Constantinescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2228, Anul VII, 05
RUGĂ PENTRU ROMÂNIA de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378732_a_380061]
-
bojdeucă, lampa-i stinsă, A plecat demult bădița, Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița. Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri, Aprind candela luminii Într-o lume de reziduuri. Sfărâmând în jur muțenii Plâns de clopote slăbite Cheamă oastea la vecernii, Of, ce vremuri răvășite... Tineri fără de canoane ... Citește mai mult Iașul meu, oraș romanticUnde teii-și varsă floareaîntr-un dans profund hieraticRăspândind în jur visarea.Luna-și scrie embargoul...Unde-o fi acum poetul?Enigmatic stă CopoulPare-a tăinui
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
-a tăinui ascetul.La bojdeucă, lampa-i stinsă,A plecat demult bădița,Tinda casei pare ninsă, Praful a tocit penița.Prin saloanele Junimii Spiritele ard în ziduri,Aprind candela luminiiîntr-o lume de reziduuri.Sfărâmând în jur muțeniiPlâns de clopote slăbiteCheamă oastea la vecernii,Of, ce vremuri răvășite...Tineri fără de canoane... XIV. GRĂUNTE DE LUMINĂ, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1902 din 16 martie 2016. Cine sunt eu... mă-ntreb adeseori, Grăunte de lumină încolțit Pe-un bulgăre de viață
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
se explică prin convergențele gotice. Astfel, biserica Sfîntul Nicolae din Rădăuți este o biserică de tip occidental adaptată cultului ortodox. Analiștii istoriei sociale românești, într-o tradiție începută de romanticul Bălcescu, au găsit momentul cheie al legăturilor dintre suveran și oastea sa. Victoria lui Ștefan din 1475 aparține doar moldovenilor. Victoriile lui Ștefan și intrarea acestora într-o memorie colectivă de moștenire bizantină, urmate de gloria timpurilor romantice sînt inseparabile de modalitățile înregistrării lor. Pentru a consemna această istorie au fost
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cele două teritorii. La est, reacția vine din partea unei ortodoxii reînnoite, la vest, aceasta este condusă de Contra-Reforma catolică. Expansiunea Reformei este concomitentă cu înaintarea otomanilor. Etapele sînt cunoscute: Belgradul este ocupat în 1521, regatul Ungariei este învins în 1526, oștile otomane intră în Austria și devastează Styria, Ungaria centrală este transformată în pașalîk în 1541. Frica de turci creează o apropiere între Habsburgi și Moldova, în vreme ce noul curent ideologic și religios progresează. Primele catehisme luterane în română sînt tipărite la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
totul, suverani în puterea cuvântului. Încheiau tratate de comerț, de alianță ofensivă și defensivă, dar simțeau, în modestia lor, că un titlu mare ar căta să corespunză cu mai multă putere, de aceea se intitulau modest: "voievozi" adecă "duci de oaste". E drept că în același timp Strațimir de la Vidin se-ntitula "......... ", adecă "împărat bulgarilor", ceea ce nu oprea ca voievozii noștri să fie politicește și îndealtmintrelea mai ceva decât împărăția bulgărească din ținutul Vidinului. {EminescuOpXI 93} Așadar evident că liberi sîntem de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar scandalurile Băncii Naționale s-a uitat? Persoane oficiale s-a servit de autoritatea lor pentru a smulge procure fictive de la subalterni, ba în "Binele public" se zice că o seamă de patrioți s-ar fi împrumutat din Casa Dotațiunii Oastei pentru a specula acții - și toate acestea se zic, se pot proba chiar unele cu toată evidența, iar "Monitorul" d-lui Brătianu tace ca peștele. O sumă de opt milioane se ia de la guvernul imperial al Rusiei și nu i
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
era de 150 000 de oameni, ceea ce amândouă Țările abia ar putea ridica astăzi. Cu toate acestea populația Țării Românești nu era mai mare de două milioane. Ei bine, în acel timp Imperiul germanic întreg n-ar fi putut ridica o oaste mai numeroasă; abia marea armie a Spaniei era egală prin număr. De aci înainte șirul e cu totul întrerupt. Domnia străină a început cu desființarea treptată a oștirii, în urmă a venit despoiarea tuturor claselor societății, scăderea repede a populației
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
stat, republicele Vrancii, Câmpulungului și Sorocii; atunci vor înțelege cum acea părintească inegalitate, întemeiată pe tradiții, lega om de om c-o vârtoșie morală atât de mare încît Țările noastre, atât de mici, puteau să pună sute de mii de oaste în câmpul de bătaie și, bineînțelegîndu-se sute de mii cari mergeau nu recrutați, ci de bunăvoie, de dragul țării și al libertății lor. Și dacă vor confrații să vază azi încă ce tare e un popor feudal cu totul, oricât de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
voluntarii români se numărau cu miile, alcătuind detașamente speciale. S-a observat cu îndreptățire că, în acel secol, „afirmarea dinamică a conștiinței naționale este însoțită de o puternică resurecție a spiritului militar sau, cu alte cuvinte, la intensificarea curentului către oaste [N. Iorga]. Totodată, constatăm încercări - uneori, pentru scurt timp, izbutite - de reconstituire a unei oști pământene”. Totuși, oamenii politici din Principate în secolul XVIII, spre deosebire de „epocile eroice”, nu sfidau primejdia, ci o evitau fie prin înduplecarea inamicului, fie prin trecerea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în acel secol, „afirmarea dinamică a conștiinței naționale este însoțită de o puternică resurecție a spiritului militar sau, cu alte cuvinte, la intensificarea curentului către oaste [N. Iorga]. Totodată, constatăm încercări - uneori, pentru scurt timp, izbutite - de reconstituire a unei oști pământene”. Totuși, oamenii politici din Principate în secolul XVIII, spre deosebire de „epocile eroice”, nu sfidau primejdia, ci o evitau fie prin înduplecarea inamicului, fie prin trecerea de partea „eliberatorilor” după dobândirea unor minime garanții pentru ei și ființa de stat pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe viață”. Comparând situația celor doi domnitori, un contemporan muntean nota: „iar lui Cantemir îi da mâna a-și descoperi a sa credință către împăratul Petru cel Mare și a împlini făgăduielile, căci că de grabă l-a năpădit ajutorul oștilor rusești și curînd după aceasta și însuși porusia (prezența) împăratului...”. Deși „om de curte”, sau poate de aceea, logofătul Radu Greceanu ni se pare a fi surprins cu exactitate „temeiurile” și reacțiile lui C. Brâncoveanu. La Urlați, „pravoslavnicul domn îngrijat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la concluziile lui Ștefan Ionescu și Panait I. Panait: domnitorul n-avea la granițe trupe aliate, ci, dimpotrivă, era înconjurat pe tot flancul dunărean de puternice concentrări inamice, adică otomane; cel mai inofensiv gest de trădare ar fi însemnat atragerea oștilor otomane și tătare; i s-a poruncit să meargă spre Tighina; a pornit pentru a ajunge la conacul său de la Gherghița și, în schimbul unor mari sume de bani, a smuls porunca de a se opri acolo; s-a mutat apoi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trupele ruse în drumul domnitorului spre sudul Moldovei, fie retragerea în Transilvania (alternativă pe care o negociase încă din ianuarie 1711); intră în rol de mediator, pentru ca, după Stănilești, să pedepsească pe cei compromiși cu rușii; atacul Brăilei, deci fărâmițarea oastei ruse, îi arătase că aceasta din urmă nu va putea rezista oastei otomane; în 1711, pentru Brâncoveanu „momentul dezlănțuirii propriilor puteri nu sosise și nu avea să sosească niciodată”. După opinia noastră, momentul 1711 a fost pentru Constantin Brâncoveanu un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alternativă pe care o negociase încă din ianuarie 1711); intră în rol de mediator, pentru ca, după Stănilești, să pedepsească pe cei compromiși cu rușii; atacul Brăilei, deci fărâmițarea oastei ruse, îi arătase că aceasta din urmă nu va putea rezista oastei otomane; în 1711, pentru Brâncoveanu „momentul dezlănțuirii propriilor puteri nu sosise și nu avea să sosească niciodată”. După opinia noastră, momentul 1711 a fost pentru Constantin Brâncoveanu un intermezzo nefast fără voia sa și împotriva simțămintelor sale. El va returna
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a țării, când „crai aveam români de neam”: Mircea, Mihai Vodă Viteazul; „că sântem din vechii romani”. Cantacuzinii (Pârvu, Mihai și Răducanu) s-au arătat către ruși „cu mare credință și ajutor”; au dat grâul de pe moșiile lor, cară de oaste cu vite, au format detașamente de voluntari și un regiment național de husari. Numai moldovenii au atins numărul de 12.000 de voluntari trimiși în armata rusă. Se cunoaște rolul pe care l-au jucat detașamentele de voluntari în cucerirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
acestor locuitori îndeobște și a fiecăruia în parte, ca a unor de aceeași lege creștină, asigurându-li cu multă milostenie toate privileghiurile și drepturile lor [...] a se bucura de ocrotirea și părtenirea schiptrului său împărătesc”. Cuvintele de ocrotire, apărare, privilegii, oaste pământeană, patrie învederează că, în concepția deputăției, supunerea se mărginea la autonomie. De altfel, acesta era atunci țelul imediat al luptei românilor și o abatere de la el se confunda cu o inserție din afara spiritului politic precumpănitor în epocă, cu un
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ședința din 1 septembrie, următoarea propunere a lui Panin: să se comunice lui Rumianțev ca să ceară marelui vizir reluarea convorbirilor de pace, în care scop să se mai aplice turcilor o lovitură, trecându-se peste Dunăre un mic corp de oaste; „dacă însă toate acestea nu vor duce la pace, și a început și războiul suedez, atunci e necesar să se recurgă la măsura extremă propusă de mine mai înainte, adică să se pustiască Moldova și Valahia, să fie duși de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a acceptat să-l primească pe N. Bălcescu numai ca pe o persoană particulară și nu ca reprezentant al partidei naționale române. „Când i-am spus că mă ofer pentru concilierea românilor - nota N. Bălcescu -, mi-a zis că are oaste și tunuri”. N. Bălcescu constata totuși că Bem dorea succesul misiunii românilor și că „sunt sigur că el ascunde mari proiecte”. Bem i-a trimis pe români să-și îndeplinească misiunea la Debrețin. Neîndoielnic că atitudinea lui Bem i-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
al Sfintei Alianțe, ceea ce nu excludea, dimpotrivă, ideea preponderenței exclusive ruse acolo unde îi dictau interesele. Agravarea crizei orientale în vara lui 1832 a prilejuit politicii externe ruse, după cum vom vedea, atingerea unui succes de apogeu. Atunci când, în iunie-august 1832, oștile egiptene ale lui Ali Pașa au ocupat Siria și au irumpt în Anatolia, sultanul a făcut apel la ajutorul Europei. Anglia și Austria l-au promis, Franța l-a încurajat pe Ali, Rusia însă, care nu putea suporta eventualitatea trecerii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alte cuvinte există o anume procesualitate și în sfera eternității. Sufletul omului lucrează cu Tatăl la aceste forme cerești 152. Creația are astfel scopul de a izbăvi de întuneric "salnitrul" stricat, pentru a naște iar în locus-ul stricat o nouă oaste de îngeri: oamenii. Crearea oamenilor are ca scop faptul că lui Dumnezeu să i se nască aici un nou trup, spre slavă sa153. Îngerii mai au și rolul de mesageri. În sistemul lui Blake solii din Beula (Beulah) dau de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
este plămădit în trupul omului sau al animalelor de către astre care iau puterea din cer263 (astfel, ele sînt ca niște zeități creatoare, ca în învățătură egipteană). Omul, în concepția lui Böhme, este un înger al lui Dumnezeu, omenirea este noua oaste cerească, el fiind făcut din cel mai bun miez al naturii. În sistemul lui Blake, crearea omului este astfel căderea entităților stelare din veșnicie în timp. Creația exterioară este oglindă lăuntrului omenesc. Los creează Lumea Generării din Lumea Morții, divizînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
tale mîini îl dau Pe al Iubirii prinț, cel ucigaș; sufletul său în mîinile-ți se áflă. Nu te-ndura de Vala, căci ea nu s-a-ndurat de Omul Veșnic, Și nici de strigătele lui Luváh să nu te-nduri. Iată, aceste oști stelare 320 Sînt slujitorii tăi dacă vei asculta de-ngrozitoarea-mi Lege". Astfel vorbi Prințul Luminii și se-așeză lîngă scaunul de domnie al lui Los. Pe nisiposul țărmur odihnea carul sau de foc. Los îi răspunse cu mînie: "Ești
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
va fi păzita, Căci mi-am pus străji la posturi 44; fiecare-al zecelea om 495 E cumpărat și e vîndut, și-n noapte neguroasa cuvîntul meu le va fi lege". Luváh răspunse: "Dictează Semenilor tăi; nu sînt eu Prințul oștilor de Oameni, și nici nu știu egal în Ceruri? De mă nălța-voi în Zenit, lăsîndu-te pe tine să păzești Pe Emanație și Fiii săi, Satan și-Anac45, 500 Sihon și Og, nu vei rămîne tu, rebel fiind legilor mele, În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că fulgerele 60 Merg nainte și se întorc la Albion pe așternutul sau de piatră: Gwendolen, Ragan, Sabrina, Gonorill, Mehetabel, Cordella. Boadicea, Conwenna, Estrild, Gwinefrid, Ignoge, Cambel 63, Punînd în lanțuri Pruncii Ierusalimului în temnițele Babilonului; Se joacă-n față Oștilor, în fața cîinilor de vînătoare ai lui Nimrod, 65 În timp ce al Luminii Prinț e pe cîmpia Salisbury printre Pietrele Druide. Zornăind, de diamant 64 lanțurile și cîrligele ridică minereul, În grămădiri ca niște munți care-s vîrîte în cuptoare, și-nchiseră
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]