56,980 matches
-
descurci și fără mine. Ajung cât de curând!” Și-nchide. Cris, partenera ei, nici nu apucase să spună mai nimic. Dar e o fată descurcăreață. Merge la duș. Un duș destul de rapid de data aceasta, că e în întârziere. De obicei, îl prelungește destul de mult. Îi place ca apa fierbinte să-i mângâie trupul plin de spumă și de alte loțiuni cu arome năucitoare. Cu părul încă ud se-ndreaptă spre bucătărie. Acolo o așteaptă o altă surpriză plăcută de la Vic
SURPRIZA... de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1455887728.html [Corola-blog/BlogPost/380459_a_381788]
-
toate acetea, am fost singurul popor european căruia i s-a contestat dreptul de-a stăpâni țara pe care a locuit-o moșii și strămoșii noștri”. 4 Lipsa unor izvoare istorice incontestabile care să aducă informații relevante privind originile limbii, obiceiurilor și civilizației multimilenare care au existat pe teritoriul românesc în afara unor dovezi materiale arheologice (obiecte de cult, podoabe, unete, arme) și a tăblițelor de la TARTARIA și SINAIA, care scot la iveală o scriere mult mai veche decât cea aparținând sumerienilor
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
mă vede sub polul acoperit de zăpadă” („EPISTOLAE EX PONTO” IV). Despre obștea teritorială la daci, LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
nu abundența de informații, care dovedea un studiu sistematizat și o bună memorie, ci faptul că datele nu erau disparate, ci formau un tot. Istoria și geografia diverselor provincii, arhitectura, pictura, toate erau prezentate nu fragmentat, ci în strânsă legătură. Obiceiurile și arta culinara depind de situația geografică, arhitectura e o urmare directă a istoriei, diversitatea e dată de factori care se întind de-a lungul a mii de ani. Înainte de a ajunge într-un oraș, ținea o mică prelegere despre
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
plural - zile bune. Încep cu un lucru important de știut, pe care vă rog să îl aveți în vedere pe toată durata excursiei - España es diferente. Veți vedea că sunt multe provincii, fiecare cu istoria ei, cu arta ei, cu obiceiurile ei, sunt multe tipuri de relief, multe influențe, multe limbi și dialecte”. Mi-am dat seama că semnificația pe care i-o acorda expresiei era de fapt “în fiecare provincie, Spania e altfel”. Și pe tot parcursul excursiei, mi-a
ESPAÑA ES DIFERENTE de DAN NOREA în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1401947855.html [Corola-blog/BlogPost/360982_a_362311]
-
nu te vezi! De-aia nu ne convin apele limpezi. Sunt mulți cărora nu le convine competitivitatea. ( ... ) Ei trăiesc tulbure, confuz." Grigore Leșe și-a construit cariera cu multă migală și atenție. A stat printre oameni, ca să le cunoască viața, obiceiurile, trăirile. "Folclorul, muzica din vatra satului pot înșela pe oricine din lume. Și ca să nu fii înșelat, trebuie să intri în pădure, nu să stai la marginea ei. Ciuperci sunt și la marginea pădurii, cum să nu! Da' poate mai
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
nu stă "liniștit în autobuz". Nu poate. "Nu am voie să mă izolez, să mă închid în "turnul de fildeș"și să privesc lumea de acolo. N-ai cum să vezi lumea dacă faci asta. N-ai cum să vezi obiceiurile oamenilor, n-ai cum să le simți stările sufletești, cum trăiesc, cum își cresc copiii. Eu mă duc printre ei, pe stradă, la metrou, de pildă, stăm de vorbă, mă-ntreabă de una, de alta. Și mă fac fericit, pentru că
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
la Dumnezeu. Ei de umblat la Biserică, umblă. Tinerii însă umblă mai puțin. Este adevărat ca nu ne putem raporta în anul 2011 numai la legende, superstiții și mitologii. Totdeauna religiosul s-a amestecat cu magicul. Sunt tot felul de obiceiuri la naștere, la nuntă și la înmormântare. Nu-i rău, dar nu poți trăi doar cu astea. Trebuie să ai o deschidere, să încerci să te compui altfel în lume. - Pe televizor tot apar oameni care spun că satul acela
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
În timpul facultății, că aveam sau nu aveam treabă, îmi făcusem un obicei să merg la interviuri de angajare. Poate că era stupid, dar mă amuzam gândindu-mă că am găsit o formă gratis de a-mi testa cunoștințele. Cu toate că nu-mi mai aduc aminte toate interviurile la care am fost, unul dintre
În facultate, am fost la un interviu de angajare, iar intervievatorul m-a întrebat, din senin, dacă aș vrea o carieră în SRI by https://republica.ro/in-facultate-am-fost-la-un-interviu-de-angajare-iar-intervievatorul-m-a-intrebat-din-senin-daca-as-vrea [Corola-blog/BlogPost/337984_a_339313]
-
vezi cu ochii minții personajul, să-l auzi parcă vorbind într-o limbă moldovenească neaoșă, specifică zonei Moldovei de mijloc, de la sat. Chiar dacă întâmplările povestite nu sunt din viața scriitorului, pentru cine cunoaște locurile sale natale e lesne a recunoaște obiceiuri și destine ce au făcut folclor acolo unde s-a născut și a crescut Simion Bogdănescu. În aproape toate cărțile de proză ale lui Bogdănescu vom întâlni aceleași cătune pierdute, la care se ajunge pe cărări colbuite ori înămolite, aceiași
„PE VREMEA CAILOR PĂGÂNI” DE SIMION BOGDĂNESCU EDITURA „CRONEDIT” 2015 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1443985089.html [Corola-blog/BlogPost/380555_a_381884]
-
pe care și le recunoaște au fost răbdarea (și a răbdat multe) și dragostea - a iubit fără de măsură. România, băgată cu de-a sila în hora "Europei", omul care își pierduse totul (începând cu părinții, cu trecutul, cu rădăcinile, cu obiceiurile, cu iubirea de sine și de aproapele) era și el aruncat de pe o zi pe alta. Și pentru că îi era greu, arunca în jur tot ceea ce-i prisosea lui, scârba, uitarea și mizeria...să zic? Și jegul! România, te iubesc
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1491821011.html [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]
-
VIDA” (Ed. Meridiane, București 1981): „Am mai avut șapte frați. Toți șapte au murit datorită condițiilor grele de viață. [...] Când m-am născut, frații mei nu mai trăiau. Și ca să rămân măcar eu în viață, al optulea fecior, după un obicei țărănesc din acele timpuri, s-a încercat o «solomonie»: s-a adunat tot neamul nostru și s-a hotărât să fiu «vândut» și «schimbat» în taină cu o păpușă, prin fereastră, ca să fie păcălită în acest chip ursita. Au căutat
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Centenar_gheza_vida_articol_d_al_florin_tene_1361717093.html [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
mine intra smerenia flux luminos în inima magicului pur. Mulți nu știu ce-i orgoliul și se lasă vânați de încredere pe ei, trebuie să-i atingem cu dâra subțire de pământ pe unde durerile trec. Un semn de lumină crește cu obiceiuri și datini veste și colind înălțând. Referință Bibliografică: Naștere magică / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 727, Anul II, 27 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NAŞTERE MAGICĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nastere_magica_llelu_nicolae_valareanu_1356642573.html [Corola-blog/BlogPost/341495_a_342824]
-
ca să o usuce, a așezat-o lângă sobă. Pielea de porc s-a încrețit nemaiputând fi utilizată ca ghiozdan, așa că Vasile s-a gândit să nu o arunce, ci să o folosească la cărat pachetul și sufertașul cu mâncare. De obicei, Vasile, când ajungea acasă, o arunca pe o firidă din tindă, apoi aștepta să i se pună masa și să se culce. Alteori, venind băut de la birt, mai avea chef de hârjoneală și cam de fiecare dată apăreau și urmările
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai posacă, nu-i plăcea să se încurce cu necunoscuții și nici să stea cu ei la sfat. Mormăia câte un salut plictisit ca răspuns, când aceștia îl salutau cum era obiceiul împământenit de când lumea printre oamenii muntelui. Aici toți se simțeau de parcă erau o familie. Dacă aveai nevoie de ceva și-i cereai ajutorul cuiva, nu se putea să fii refuzat. Stătea în mijlocul cărării într-o răscruce și nu știa încotro
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
baie? Intrau în apa răcoroasă în chiloții de toată ziua și apoi așteptau să se usuce sau se dădeau după câte un copac să-i stoarcă de apa râului. În loc de sutien foloseau maieul sau câte o bluză. Cum acestea de obicei erau chinăzării subțiri, dacă le priveai cu mai mult interes, descopereai lucruri noi și necunoscute țâncilor din gașcă. Numai că puii de munteni nu prea erau interesați pe la vârsta lor ce ascund fetițele sub chiloți și maieuri. La scăldat nu
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
sau confecționat din metal. În acele vremuri la țară se foloseau linguri metalice cositorite. Cum acestea mai și rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
rugineau, de atâta frecat cu cenușă să se curețe rugina, ajungeau să le repare rudarii prin cositorire, iar plata se făcea de obicei în natură, ceva de ale gurii, o pasăre, o felie de brânză etc. Ce era interesant în obiceiurile acestor rudari, erau focurile aprinse în serile de vară, când își luau chitarele și începeau să cânte tot felul de cântece țigănești, iar fetele și băieții dansau în jurul focului, peste care arunca din când în când câte o mână de
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
pe celălalt. Fiecare încearcă astfel să aibă controlul și să rămână deasupra întregii situații. Cînd controlezi o altă ființă îi iei energia, îți faci plinul pe socoteala altuia. Astfel devii vampir energetic. Ori de cîte ori cădem în acest prost obicei ne deconectăm de la sursă și intrăm în suferință. Răcirea relațiilor dintre doi parteneri se datorează creșterii nivelului de agresivitate interioară. Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/valeriu_popa_1464354964.html [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
față de un alt om. Orice ticăloșie ar comite un om împotriva noastră noi nu avem dreptul să respingem iubirea față de el. Bărbatul care disprețuiește femeia se degradează spiritual, începe să sufere de diferite boli și îmbătrânește mai repede ca de obicei. Trebuie să vă schimbați atitudinea față de femei și față de situațiile legate de ele. Trufia și disprețul față de oameni generează lipsa dorinței de a trăi, sentimentul pierderii sensului vieții. Ura este o forță care te leagă de persoana pe care o
SFATURI PENTRU SĂNĂTATEA SUFLETULUI de VALERIU POPA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/valeriu_popa_1464354964.html [Corola-blog/BlogPost/375093_a_376422]
-
pare că l-am moștenit din latinescul „creatione” - creație, naștere. Unii spun că e vorba de un cuvânt mult mai vechi, tracic, de înaintea venirii Romanilor, iar alții spun că ar veni din limba slavă, preluat odată cu creștinismul de la slavi. Obiceiurile moștenite pentru sărbătorire diferă de la o zonă la alta a Țării, dar pretutindeni au la bază sentimentul religios. În seara de Ajun, casele noastre sunt frumos decorate, cu nelipsitul Pom de Crăciun („O, brad frumos cu cetina tot verde/ Tu
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482542636.html [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
de Ajun, casele noastre sunt frumos decorate, cu nelipsitul Pom de Crăciun („O, brad frumos cu cetina tot verde/ Tu ești copacul credincios/ Ce frunza nu și-o pierde...”), cântat în atât de multe limbi de pe glob, își primesc colindătorii. Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun își trage originile de la popoarele germanice. Tradiția s-a răspândit în restul Europei și apoi în toată lumea după Primul Război Mondial. Între podoabele bradului bomboanele de pom, globurile și ghirlandele au devenit clasice. Colindatul este cea
CRĂCIUNUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1482542636.html [Corola-blog/BlogPost/344817_a_346146]
-
piciorului. Îmi cursă mult sânge, rupsei cearșaful să mă leg. Și acum mă zvâcâie și începu să mă doară rău... Fu căinată îndelung și pentru faptul că în gospodăria fiică-si erau multe treburi de făcut. Mâncă prânzul ca de obicei la bunică și, când să plece, aceasta îi spuse „că o să-l roage pe Dumitru lui Andrei” să-i ia la păscut vacile în după-amiaza acestei zile, că-s învățate cu ale lui. Pe urmă, om vedea! Nea Dumitru, cum
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1494597104.html [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
multe „corturi țigănești”, jegoase, care miros de departe a urină și vomă. Un post de televiziune din Federația Rusă le-a filmat iarna trecută, ca să comenteze într-o emisiune: „Țiganii și-au așezat corturile în centrul capitalei lor. Și întrucât obiceiul lor național nu îngăduie să aibă veceuri, tot centrul pute a urină”. În primăvară, l-am avut oaspete pe unul dintre cei mai mari sculptori și poeți ai lumii, Vincenzo Bianchi. După ce i-am arătat italianului câteva pădurici și niște
CEA MAI URÂTĂ CAPITALĂ DIN LUME de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1463138518.html [Corola-blog/BlogPost/380449_a_381778]
-
rezultatul magiei sale și dădu impresia că și-a abandonat încercările. Mai trebuia exersat, dar ca să nu dea de bănuit despre preocupările sale, se comportă ca și cum ar fi lăsat totul baltă. Într-una din zile când se reuniră ca de obicei în salon, lucrurile luară dintr-o dată o întorsătură neprevăzută. Tatăl îl lăudă că în sfârșit a devenit un om conștient de rolul său în societate și în familie și nu se mai ține de năzdrăvănii, dar nu termină bine fraza
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429680918.html [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]