36,901 matches
-
judecățile ce constată realități materiale, psihologice sau sociologice. În acest grup, obiectul moralei se distinge de cel al dreptului căci ca să existe drept, trebuie ca activitatea reflectată atribuită unei persoane să fie exteriorizată prin acte materiale. 3. Dreptul În sens obiectiv și În sens subiectiv Cele două Înțelesuri diverse ale cuvântului drept sunt strâns legate Între ele. Dreptul este, În esență, o delimitare, o coordonare obiectivă a acțiunilor mai multor subiecți. O normă de conviețuire sau de coexistență. Efectul normei juridice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
activitatea reflectată atribuită unei persoane să fie exteriorizată prin acte materiale. 3. Dreptul În sens obiectiv și În sens subiectiv Cele două Înțelesuri diverse ale cuvântului drept sunt strâns legate Între ele. Dreptul este, În esență, o delimitare, o coordonare obiectivă a acțiunilor mai multor subiecți. O normă de conviețuire sau de coexistență. Efectul normei juridice constă În a atribui unui subiect o pretenție sau exigență față de un alt subiect, căruia Îi incumbă, prin aceasta, o obligație, adică o datorie juridică
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
exigență față de un alt subiect, căruia Îi incumbă, prin aceasta, o obligație, adică o datorie juridică. Pretenția pe care dreptul o atribuie cuiva se numește la rândul său „drept”. Drept, În primul sens, Înseamnă norma de coexistență („drept În sens obiectiv”); În al doilea sens, dimpotrivă, Înseamnă pretenția sau facultatea de a pretinde („drept În sensul subiectiv”). Romanii au observat acest dublu aspect În care se prezintă jus, deosebind norma agendi de facultas agendi. E de notat Însă că și morala
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
dacă am lua această formulă ca definiție a dreptului, ar fi insuficient. Același lucru se poate spune și despre formula facultas agendi: nu e greșită, ci incompletă (și forța fizică e o facultas agendi). Caracterele proprii ale dreptului În sens obiectiv, cu alte cuvinte, ale normei juridice, sunt bilateralitatea, generalitatea, imperativitatea și coercibilitatea, spune G. del Vecchio. Bilateralitatea a fost explicată mai sus, fiind vorba despre deosebirea dintre drept și morală. Al doilea caracter, generalitatea, nu e numaidecât esențial; de fapt
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ale unei evoluții sociale de fapt? Spre a Înțelege dreptul nu numai ca o așezare trecătoare a unor forțe sociale oarbe, dar ca un obiect de știință independentă, este necesar a se vedea dacă există o conștiință etică cu valoare obiectivă, conștiință ireductibilă prin natura ei la realitățile psihice și sociale care o exprimă. Este vorba a se ști, dacă mintea noastră poate Într-adevăr concepe adevăruri etice, adică activități „obligatorii” pentru noi, permise sau interzise, sau dacă, atunci când gândim că
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
generale, prin cugetare. Dacă, prin urmare, Într-un caz, zicem că putem ajunge - sau măcar tinde - spre adevăr, e necesar să zicem și În celălalt caz că putem ajunge sau tinde spre adevăr; aceasta Înseamnă că putem afirma un adevăr obiectiv În materie etică, cu aceeași legitimitate cu care-l putem afirma În cunoștința despre natură. Căci coerența cunoștințelor noastre sub formă de ordonare logică, constituie oriunde ceea ce numim adevărul obiectiv. Realitatea nu este altceva decât obiectul unei judecăți adevărate. Pretenția
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
tinde spre adevăr; aceasta Înseamnă că putem afirma un adevăr obiectiv În materie etică, cu aceeași legitimitate cu care-l putem afirma În cunoștința despre natură. Căci coerența cunoștințelor noastre sub formă de ordonare logică, constituie oriunde ceea ce numim adevărul obiectiv. Realitatea nu este altceva decât obiectul unei judecăți adevărate. Pretenția că afirmarea etică se reduce pur și simplu la o afirmație despre realitățile naturale, În special psihologice și sociale, nu e fundată, pentru că o obligație nu e, sub nici o formă
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
deosebite. Imposibilitatea de a afirma că aserțiunile etice se reduc la cele de fapt dovedește că cunoștința etică există sub formă autonomă; ea este paralelă cu cea a naturii, a se confunda cu ea și este la fel de justificată și de obiectivă. Pentru o deplină lămurire, să Încercăm acum, În fine, a relua aceste considerații cu prilejul unei norme oarecare din dreptul pozitiv, cum ar fi de exemplu prescripția legală că furtul este interzis. Această prescripție, așa cum stă scrisă În legile penale
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
acestei finalități prin prisma sistematizării sale logice, adică prin prisma adevărului, constituie tocmai punctul de vedere etic, acel al rațiunii practice kantiene, și, prin urmare, și acel juridic, spre deosebire de cel al rațiunii teoretice kantiene. Capitolul V Conceptul de drept. Dreptul obiectiv și dreptul pozitiv. Bilateralitate. Generalitate. Imperativitate. Coercibilitate 1. Dreptul obiectiv În maniera deschis neokantiană, normativistă și imperativistă, manieră care a consacrat numele unor Wilhelm Windelband, Heinrich Rickert, Ernst Cassirer etc, Giorgio del Vecchio asumă consecvent perspectiva axiologic: „Conceptul dreptului - scria
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
adevărului, constituie tocmai punctul de vedere etic, acel al rațiunii practice kantiene, și, prin urmare, și acel juridic, spre deosebire de cel al rațiunii teoretice kantiene. Capitolul V Conceptul de drept. Dreptul obiectiv și dreptul pozitiv. Bilateralitate. Generalitate. Imperativitate. Coercibilitate 1. Dreptul obiectiv În maniera deschis neokantiană, normativistă și imperativistă, manieră care a consacrat numele unor Wilhelm Windelband, Heinrich Rickert, Ernst Cassirer etc, Giorgio del Vecchio asumă consecvent perspectiva axiologic: „Conceptul dreptului - scria filosoful jurist - aparține categoriei valorilor; nu se confundă nici cu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
edificiului juridic”. Toma d’Aquino vorbea despre alteritatea dreptului În sensul că Dreptul se referă la alții, după cum spusese Însuși Aristotel. Dante formulase prin cuvintele: „hominis ad hominem”. Giorgio del Vecchio stabilește aici că: putem afirma că Dreptul reprezintă Etica obiectivă iar Morala, În schimb, reprezintă Etica subiectivă. Spre deosebire de Morală, care consideră elementul interior (psihic), Dreptul, dimpotrivă, tinde să stabilească o ordine obiectivă de coexistență, pornind de la aspectul exterior (fizic). Obiectul aprecierii rămâne, Însă, Întotdeauna același: „acțiunea umană În Întregimea ei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
formulase prin cuvintele: „hominis ad hominem”. Giorgio del Vecchio stabilește aici că: putem afirma că Dreptul reprezintă Etica obiectivă iar Morala, În schimb, reprezintă Etica subiectivă. Spre deosebire de Morală, care consideră elementul interior (psihic), Dreptul, dimpotrivă, tinde să stabilească o ordine obiectivă de coexistență, pornind de la aspectul exterior (fizic). Obiectul aprecierii rămâne, Însă, Întotdeauna același: „acțiunea umană În Întregimea ei”. Dreptul are deci atât aspecte obiective cât și aspecte subiective, Într-o dinamică reală unitară. B. Caracterul coercibilității este propriu numai dreptului
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Etica subiectivă. Spre deosebire de Morală, care consideră elementul interior (psihic), Dreptul, dimpotrivă, tinde să stabilească o ordine obiectivă de coexistență, pornind de la aspectul exterior (fizic). Obiectul aprecierii rămâne, Însă, Întotdeauna același: „acțiunea umană În Întregimea ei”. Dreptul are deci atât aspecte obiective cât și aspecte subiective, Într-o dinamică reală unitară. B. Caracterul coercibilității este propriu numai dreptului. „Coercibilitatea - scrie del Vecchio -, adică posibilitatea de a constrânge la Îndeplinire, derivă din faptul că Dreptul este o limită, o frontieră Între acțiunea mai
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
remușcare a conștiinței individuale. În Drept - ni se spune - „incertitudinile sunt inadmisibile”. El este un „minimum de etică”, adică are numai atâta Etică, cât este indispensabilă vieții sociale - Ubi societas, ibi jus (Ă) Ubi homo, ibi jus. Dreptul În sens obiectiv se precizează, prin distincții neokantiene indubitabile, la juristul italian. El ne vorbește, la această treaptă a Realității juridice despre: 1. Bilateralitate, 2. Generalitate, 3. Imperativitate și 4. Coercibilitate. Despre Bilateralitate am vorbit mai Înainte, ca despre Coercibilitate, asupra căreia ne
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de detaliu. Toate Îi servesc autorului de a contura teoretic (conceptual) ce este Știința Dreptului. 3. Dreptul Subiectiv În viziunea lui Giorgio Del Vecchio - fidel peste tot lui Immanuel Kant - dialectica obiectiv-subiectiv este axul interpretativ de bază, astfel Încât, dacă Dreptul obiectiv apare ca o negare aparentă a libertății, În fond el o și afirmă, o și o constituie. El spune cu claritate: „Înainte, sau În afară de Drept nu există adevărata Libertate, Adevărata libertate Începe numai atunci când posibilitatea naturală de acțiune e Însoțită
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un exemplu: tutela etc). Pe scurt și În esență: „Acolo unde Statul ar ajunge prea târziu și persoana privată are putința să Înlăture violența actuală și injustă, ea are dreptul să o facă”. Subliniind raportul real și organic dintre Dreptul obiectiv și Dreptul subiectiv, filosoful dreptului constată: „Dreptul ca facultate nu există decât În relație cu o normă; iar norma, la rândul ei, nu e decât o delimitare a facultăților. Astfel se Înlătură contradicția aparentă, prin care Dreptul, sub aspectul său
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
e decât o delimitare a facultăților. Astfel se Înlătură contradicția aparentă, prin care Dreptul, sub aspectul său imediat, se prezintă ca o impunere, ca un comandament, În timp ce În efectul său intrinsec, reprezintă o garanție a libertății. Cel dintâi e momentul obiectiv, al doilea e momentul subiectiv. Dar amândouă aceste momente se unesc În realitate și formează un singur lucru. După toate aceste considerațiuni, putem defini și mai pe scurt dreptul: coordonarea libertății sub formă imperativă”. În disputa cu opera altor mari
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Însuși sensul libertății; În schimb, Îi despovărează pe oameni de toate responsabilitățile personale”. Cu doisprezece ani mai Înainte, În anul 1934 Giorgio del Vecchio, Într-o conferință ținută la Zürich, În Elveția, intitulată Individ, Stat și Corporație, analiza contradicția, dialectica obiectivă a raportului dintre individ și puterea statului, dualitate care implică, necesar: „pe de o parte o putere de a comanda, iar pe de alta, o datorie de a se supune”. Antagonismul primar dintre puterea Statului și Individul, considerat ca cetățean
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă : uneori, stimabilă ; alteori, deplasată. Dă verdicte, Într-una : uneori, juste . CÎteodată, pătimașe. Crochiuri obiective - Nicki Atanasiu, Marcel Anghelescu, Marietta Sadova, Dina Cocea, Amza Pellea, securistul Institutului de Teatru (celebrul Manole), Florin Piersic, Vlad Mugur, frații Grunberg, Ana Pauker, Dej, Ramadan, Bălțățeanu, Petru Groza, Ceaușescu, Calboreanu, Vraca, madam Bulandra, Benedict Dabija, Mihai Popescu, Botta, Sică
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
februarie, 2004), pînă la scrierea aces tor rînduri ( noiembrie, 2006). De ce? Nu contează. Impor tant e că mi s-a luat o piatră de pe inimă! Cronica există, Ion Focșa există, deci, știu că Îi va face o bucurie această recenzie obiectivă, dar din interior. Volumul a fost pentru mine, În răstimpul lecturii, cap tivant de la prima, pînă la ultima sa pagină. El are tot ce-i trebuie unui op de-o asemenea relaxată ...ambiție : se lectare justă a evenimentelor, echilibru al
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
ieșene de teatru, trece-n revistă cîte va cărți despre teatru, comentează spectacolele Naționa lului văzute-n aceste două decenii sau matineele teatrului Luceafărul. E, deci, fără Îndoială, un tur de forță al teatrologului și o utilă mărturie, documentată și obiectivă, de care au egală nevoie cei citați (m-a bucurat să mă re găsesc, nu o dată, printre dînșii!) și cei care , din cauza tinereții, nu au fost martori ai evenimentelor artistice evo cate. Am mai spus-o, autoarea cărții de față
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
adevărat. De aceea eu consider această știință o simplă lăbăreală. Bani tocați pe de-a moaca. Pierdere de vreme. Liviu se aprinse fulgerător de repede, ca de obicei: Simple aberații.... Nu. Uite ce vrea Covi să spună - interveni economistulșef-Ce înseamnă obiectiv și subiectiv? Obiectivitate sută la sută, cred, n-a existat niciodată. A existat numai un grad mai mare sau mai mic de subiectivitate. Atât. Nici chiar așa - făcu Lara, profesoara de biologie - de exemplu... De exemplu - reluă Ghiță firul - vă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
general prin perturbarea la diverse niveluri și de variate incidente și cauze ale structurilor funcționale ale individului în perspectiva corporal- biologică și psihic-conștientă. Această perturbare indusă de boală, determină un minus și o dizarmonie a ansamblului unitar al persoanei, dificultăți obiective și subiective pentru adaptarea și eficiența în cadrul vieții sociale. Dacă în conflictul dintre ființă și mediu, individul reușește să învingă starea de tensiune care izvorăște din golul de Adaptare, pe care acesta îl reprezintă, atunci își va păstra sănătatea. În
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ea poate să aducă la suprafață mult mai multe secrete care învăluie misterul vieții. Spectaculos mi se pare în psihologie faptul că se ocupă de partea interioară a totului, acea parte care a fost considerată subiectivă, când de fapt este obiectivă și cauzală și am explicat ceva mai înainte. Sunt convinsă că psihologia este domeniul cu care ar trebui să începem educația noastră ca ființe, este cel mai interesant domeniu pentru că privește și analizează ființa umană cu toate sentimentele, suferințele trecute
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
încerca să te ajute să-ți creezi un plan personal, pentru a face schimbări pozitive în viața ta, te va ajuta să iei contactul cu conștiința ta, să vezi ce există în prezent și să evaluezi totul ca un observator obiectiv. Psihologul te va ajuta să înțelegi mai bine mecanismele care stau la baza manifestărilor de boală, pentru un psiholog, orice simptom are un sens și este strâns legat de partea sufletească și va încerca să descopere înțelegi că navigatorul tip
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]