KorAP: Find »[drukola/base=obosit & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...37 38 39 ...271 >

6,770 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

că nici n-o să se întîmple asta. Cuprins de Marea Lene a Sătulului, Tano doarme, cu pîntecul mulțumit. Carnea i-a înfundat urechile cu dopuri. Abia înaintez pe șoseaua în beznă. E atîta liniște încît, spus cu o imagine destul de obosită, ca și mine, aud "foșnetul" zăpezii. Mica melodie "Pe fiecare clipă bubuie un fir de nisip" Cristian Simionescu, Frunza asta umană 3 martie, 2003 Înțep ușurel nervul hîrtiei cu buchiile mele și hîrtia mă îngăduie. Mi-am pregătit deja alte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

vertical către soare, în pragul cerului roșu, simțeam precum Icar nesăbuința îndrăznelii mele ca pe o flacără uriașă ce-mi mistuie toată ființa. Să ne întoarcem, îmi strigă Hipogriful, gândul tău a luat-o razna, iar eu sunt deja foarte obosit! Era atâta liniște acolo sus, nu se auzea decât din când în când nechezatul catartic al Hipogrifului, pe care îl receptam aproape vizual cum spărgea atmosfera ca un fulger. Coborârea pe verticală, mai rapidă decât schimbarea gândului a fost sublimă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
scăpat din grajdul lui și pesemne avea să distrugă grădina. Din gloată nu se mai distinge care sunt vilegiaturiști și care localnici sau stăpâni ai măgarului. Sunt îmbrăcați sumar, în pantaloni scurți, maieuri sau bluze de pijama. Au fețele umflate, obosite, roșii și ghiftuite și răcnesc din toți rărunchii la măgarul rătăcit și confuz, ce-o apucă în toate direcțiile. Măgarul își cască, din când în când, larg botul și-și arată gingiile în toată grosimea lor măgărească, deopotrivă cu dinții

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
între două cupe de ambrozie, pentru ca să adorm din nou. În băutură mi se strecoară somnifere, ca să pot adormi des și imediat, de aceea somnul meu nu este îndeajuns de profund, de durată scurtă și agitat. Prin urmare, mă trezesc foarte obosit, ceea ce nu mi se întâmpla înainte, gata să doresc să adorm din nou. Ei spun că oamenii se vindecă la atingerea mea, că le răspund la întrebări profețindu-le viitorul. Eu nu cred că lucrurile stau întocmai așa, dar ideea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
intereseze. E vorba de numele lui. Anunțul are tonalitatea lugubră a unui obituar. "Jorges A. Jorges a făcut ieri ultimele ieșiri somnambulice în prezența publicului. De altfel, de mult anunțase, mai spune articolul, că se simțea de la o vreme foarte obosit și că va mai da curs numai programărilor deja existente pentru a nu-i dezamăgi pe bolnavi. Dialogul cu bolnavii din timpul transelor somnambulice îl epuiza. Fapt fără precedent până atunci, Jorge i s-a adresat lui guru în timpul transei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
ne numim la fel. Asta ar fi fost într-adevăr o coincidență. Damiel și Amiel. D"-ul adăugat numelui meu înseamnă "dandy", "damnat", "deus" și "diabolo" deopotrivă, adică coincidentia oppositorum. Amicul tău Jorge este un înger veritabil, dar unul foarte obosit, existența lui printre oameni l-a epuizat foarte tare, umerii lui expandați în aripi de lumină nu au fluturat decât o singură dată. Și ea privea recunoscătoare la omoplatul său diform ce înțepa aerul ca o aripă, la îngerul ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
al sentimentelor. I-am invitat pe toți prietenii mei cunoscuți în această călătorie, deopotrivă bătrâni, copii și tineri, să închine un pahar pentru eternele, defunctele și istovitele noastre sentimente. Se închină pe rând câte o cupă pentru sentimentele vechi și obosite. Ele au rămas multe fără adresă, ca niște cordoane eterice de energie, desfăcute de obiectul lor. Se închină pentru sentimentele vagi și subțiate sau pentru cele neîmpărtășite sau repudiate. Dar mai ales, pentru cele noi, puternice și încrezătoare se închină

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792

roșie a toamnei, fagotul, șuierul violent pe sub streșini, printre ulucile gardului, prin hornurile casei, talgerele nu se aud, timpanul, cât este el de puternic, e acum slab, ceva, fie instrumentul e neacordat, fie o notă s-a dus la culcare obosită, o căuta pe podelele roase de pașii mei, ea zace strivită, reanimarea ei înseamnă amputarea drapelului ei, ceea ce înseamnă falset și El mă poartă și-mi arată un falset, rătăcind pe lângă noi, având vina de a fi falset, nu el

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
când iubești, pentru că eu nu am iubit pe nimeni, dar de când Mioara te desenează a început să îmi placă ideea de iubire, apoi mi-am zis: ce-ar fi dacă mi-aș dărui și sufletul, nu numai trupul, trupul acesta obosit, epuizat, ruginit? Da, cu siguranță e autoflagelare, mă denigrez pentru a crea negarea negației, eu sunt femeia visurilor tale, izvorul plăcerilor, satisfacerea dorințelor, mamă și amantă, prietenă și iubită și, în cele din urmă, soție definitivă, summum-ul tuturor femeilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
puține, smocuri de gazon și copaci triști, bălării utile pentru câini, rozătoare și trecători, deasupra tuturor stagnând un cer bolnav, răsfrânt în ochelarii de soare ai Poliției comunitare, bănci care mor de plictiseală și singurătate, alei roase de lepră, zidurile obosite ale unor clădiri, în care veacurile nu mai au istorie, pentru că moartea le-a ronțăit până la fundație, acum rânjind cu gingiile goale și acelea atinse de cancer maxilo-buco-facial, noaptea plutește ca un abur până la brâu, în rest ziua în putrefacție

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
foarfecele, cum să nu razi cu briciul asemenea gărgăuni! Ceea ce nu înțelegeau frizerii era faptul că exmatriculații aveau umerii aduși în față, parcă apăsați de rucsacul greu al cerului și Lună, ghiulea legată cu lanțul de ancoră de glezna piciorului. Obosiți ca de o dezlegare a celor mai încâlcite mistere decât ceilalți locuitori ai orașului veșnic, Brăila, comportamentul studenților plecați în grabă de unde au venit, așa cum cercetau panourile electronice pentru un tren în care o dată la o sută de ani se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
intersecția, pres. atm. 751 mm coloană de mercur. Revizui în gând dotările indispensabile întreprinderii sale: zbaturi, foreză, coardă elastică, parașutele de frânare, pernele de aer cu gonflare automată. Timpul se opri și odată cu el Mioara făcu primul popas. De pe terasamentul obosit privi în apusul straniu câmpul de oase umane. Pe tăblițe negre scria cu vopsea albă: Necropola nr. 1 M1 adâncime 165 cm, cap: fragment de calotă și bucăți din membrele superioare întinse pe lângă corp. Le stropi cu apă neîncepută și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
cu vântul să le spulbere transparentele mătăsuri, eșarfele zburau pe fereastră, mi se lipeau de față, cădeau moi la picioare, împiedicându-mă, amețit de parfumul îmbătător al zeițelor, să văd visul materializat, în sfârșit, defilând într-o somptuoasă frumusețe prin fața obositei mele existențe, reci, precum problemele de fizică, precum soluțiile chimice din mojarul tinereților uitate, parc-ar fi fost trăite de altcineva da, așa trebuie să fi și fost dacă eu mă țin minte doar bătrân, citind despre mine din scrierile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
ocupe locurile în bănci. Îi văzu pe toți bătrâni, înspăimântător de modificați, incredibil de tăcuți. Mioara Alimentară, îmbrăcată în nelipsita ei rochie de sacerdotesă a iubirii, teribil de dantelată și tulburător de albă, aștepta timidă în ușă. Mihai Dinu, în fața obosiților, declară susținerea cursului de matematică în limba latină ca urmare a decesului celui îndreptățit. Portretul lui Moș Eveniment, fixat pe perete, dădu afirmativ din cap. Din corpul diafan al Mioarei ieși trupul diafan al Mamei care făcea semne disperate către

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
la babalâc și spuse: Am să aflu imediat! Și se apropie de fiecare momâie privind-o îndeaproape în ochi, ca atunci când te uiți într-o casă prin ferestre, de afară. După ce zăbovi timp de un ceas pe la fiecare, se rezemă obosită de tocul ușii și, lăsându-și trupul înnobilat cu mătăsurile pure să se scurgă pe podea, spuse: N-am văzut nimic. Ăștia sunt morți, nu respiră! Sunt trupurile lor astrale, Mioara! Acum eu le predau ca să știe când vor fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268

trăiești. Speram că astfel scăpasem basma curată. Prezentasem chestiunea aceasta ca pe un argument de autoritate: nu eram mândru, însă nu vizam decât eficacitatea. Surprinsă, nu mai comentă. Comisesem o gafă, am conchis. -O să vă las, pesemne că sunteți obosită -Nu. Trebuie să terminați sticla asta cu mine. Doar n-ați vrea s-o golesc singură. Vorbiți-mi despre dumneavoastră, Olaf. Era pentru prima oară că eram numit - că ea mă numea - așa. Neliniștea prinse rădăcini în rotulele mele, urcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723

Se duse la baie și începu să se privească nemișcată în oglindă. Cu stilul ăsta de viață în curînd o să ajungi o cîrpă, începu să și spună, simțind cum amețește, cercetîndu-și fața centimetru cu centimetru. Funtea ridată, obrajii supți, pleoapele obosite, buzele deshidratate. Nătăfleațo, ce alte motive îți mai trebuie, ca să te hotărăști odată să pui capăt unei asemenea vieți? O să vezi că totul nu va depinde doar de tine, e doar nevoie să-ți dorești îndeajuns, situația asta nu mai

Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411

binișorul. În primele minute, a făcut o analiză a aspectelor care mă avantajau ca alergător. Mi-a mai dat și niște sfaturi privitoare la respirație și la poziția brațelor și a picioarelor. În mod surprinzător, nu m-am simțit deloc obosit, deși am alergat două ore și jumătate. Eram atît de mîndru de mine însumi, încît mi s-a părut chiar o plăcere. Din acel moment, am alergat în fiecare zi. Sînt patru ani de atunci, acum am 77 de kilograme

Calea spre independenţa financiară. Cum să faci primul milion de dolari în şapte ani by Bodo Schäfer [Corola-publishinghouse/Administrative/903_a_2411]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958

Pe când se perindau cu Încetinitorul stoluri de fluturi albi, roșii și albaștri, lanurile de grâu și lucernă din Lunca Siretului, coșuri cu pești și plase cu raci, căpșunele parfumate care miroseau și a „lămâie”, moșul iubitor de copii și oameni obosiți, În marea sa bunătate Îl prelua pe Va cu mare gingășie și-l odihnea În marele său imperiu În care oamenii Își petrec aproape jumătate din viața lor obositoare. În somn a fost legănat de lungile și frumoasele vise ale

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
frumos, că nu-i zăresc fața pe Întunericu’ ista? Îi frumos cum nici nu crezi și nu te mai mira atâta că știi cum deochi tu! Hai șterge-o și pregătește niște lapte, apă pentru picioarele mele că suntem tare obosiți! Au intrat În casă, unul mai curios ca celălalt: Voi vedea eu cum găsesc casa, ce prostii au făcut fetele acestea ale mele, că am avut două fete deștepte ca Solomon și frumoase ca două flori și mi le-o

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
peronul micuței gări din târgul Vasluiului și s-au Îndreptat spre sala de așteptare. Cu statura sa Înaltă, Victor i-a reperat imediat și a ieșit Înaintea lor, și-a pupat diamantul pe obraji, a privit cu Înțelegere În ochii obosiți și Îndurerați ai bunei sale soacre și a indicat o grădină de vară. Acolo au vorbit despre băiat, posibilități, perspective, ajutoare, au mâncat câțiva mici și au servit o sticlă de vin. La un moment dat, Va a fost Îndemnat

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Maricuței Buciuman și de unde au ei atâția bani. Bani nu erau aproape deloc, dar totuși devenise obișnuință ca o dată pe lună, părinții să plece, departe la târg. de unde veneau seara târziu Încărcați cu cele trebuitoare casei și familiei. Veneau veseli, obosiți și adesea „un pic făcuți” din cauza unei sticle de „Corniță”. Plecau dimineață tare, pe Întuneric-Întuneric pentru a ajunge cu rața, curca ori cocoșul la prima oră a dimineții, atunci când „jâdanii” plătesc mai bine. Într-o asemenea dimineață, Valerică a fost

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
motive adesea foarte diverse. Va și cu Maricuța adormeau unul cu picioarele la capul celuilalt, strânși lipiți și cu mijlocurile aproape unite, cu mîngâieri nereținute, iar părinții, urmăreau cu atenție momentul când amândoi copiii dormeau duși și continuau ... cu restul, obosiți și de una și de alta dar și mulțumiți de rezultatele de peste zi. Iarna, abia instalată, era una deosebit de geroasă, nămeții erau mari și la școală se ajungea cu greu. Acolo era cald, directorul se aprovizionase cu lemne, iar femeia

Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU (2011) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703

mulțimii în picioare se ridică - / Cine ieri în miez de noapte spărgea ușa cu toporul / Azi dă-n presă interviuri și-l aplaudă poporul.“ Tudor Arghezi (într-o carte a lui Ștefan Pârvu): „Înspăimântat de propria-i lumină / se lasă obosit - dar nu răpus - pe-o rână. / Disprețuise, până ieri, șederea, / odihna bună, chiar și mierea.“ Nichita Stănescu (într-o carte a lui Gabriel Otavă): „Doamne cu piciorul ridicat, / Doamne cu pene albe și cu fulgi pe tâmple / Fluturând, vă întreb

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
apărut în 2006 la Editura Călăuza din Hunedoara, abundă exprimările scabroase, care la început șochează și în cele din urmă plictisesc: „ca în fiecare dimineață / îmi trezesc din așternut diavolul /... / el mă piaptănă eu îl masturbez / îl sărut în cur“; „obosit scârbit / timpul nu mai vrea să continue / îi mai ard câte un șut în cur / dar degeaba“; „sub pași trotuarul devine de scârnă / în gură în loc de cuvinte am viermi /... / craniul îmi e un țucal puturos / inima cârpă îmbibată cu menstră

Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu (2009) [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]