50,269 matches
-
P’acea plăcută vreme, în astă tristă vale, / Pe sgomot mai de lături eu totdeauna vin”. Până unde am ajuns, Istoria nu-i istorie a literaturii, ci a scriitorilor și a oamenilor din domeniu, completată cu citate din opere și observații - judicioase, e drept - asupra lor. Cu excepția lui Budai-Deleanu, nivelul autorilor justifică metoda. Ce rost ar fi avut să se afereze critic în legătură cu Hrisoverghi? Însă gheara leului se simte din loc în loc: „Monologul ce urmează, e somnoros, monoton ca un descântec
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2436_a_3761]
-
aminti aici doar traducerea greșită a ebr. anan, «vrăjitorie», care ajunge în Biblia ieronimică observatio somniorum, ‘observare a viselor’, o eroare ce a diabolizat pentru mai bine de un mileniu toată tradiția interpretării viselor. Greșeala Sf. Ieronim permite și o observație amuzantă. În Viața Sfântului Ieronim, atribuită lui Eusebius, există un episod în care episcopul traducător povestește un vis în care se făcea că a ajuns în cer. Aici, instanța divină nu pregetă să îl acuze pe eruditul teolog că este
Gluma lui Dürer by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2442_a_3767]
-
24 de ore și sfârșind cu mai recentul Oameni obosiți, a avut destule ocazii să constate că n-avem de-a face cu un autor cu aspirații „metafizice”. Cel puțin nu în ce privește corelativul obiectiv al versurilor sale. În sprijinul acestei observații, aș convoca remarcabilul accent pus de Caius Dobrescu pe scena Teatrului Odeon (cu prilejul Galei Premiilor revistei „Observator cultural”): anume că Andrei Bodiu a ajuns cu mijloace proprii (adică fără a campa doctrinar în mistică) la o formă, neobișnuită azi
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
de mai mare amploare. Înclin să cred că la rădăcina acestui poem stă mai degrabă un eseu al lui Nicolae Manolescu (publicat într-una din Teme) și care se intitulează . El începe cu o serie de nuanțări pe marginea unor observații călinesciene și ajunge la o interesantă speculație pe marginea relației dintre tehnică și poezie. Rezum cât pot eu de bine argumentația: Manolescu tranșează diferența dintre atitudinea de tip european (încă sceptică față de revoluția obiectuală a postmodernismului) și cea de tip
Automobilul și căprioara by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2450_a_3775]
-
forma lor inițială, lăsând romanele amintite să-și ducă mai departe existența lor diferită, în calitate de „ficțiuni”. Cititorului i se prezintă deci substanța intimă a unei existențe dedicată scrisului și artei, gândită și reflectată în notele unui jurnal care îmbină franchețea observației cu meditația tânărului intelectual, apoi scriitor matur, asupra artei, scrisului și existenței sale în acest spațiu. Comparația cu Amiel mi se impune încă în timp ce scriu aceste rânduri pe hârtie, în pofida diferențelor considerabile dintre cei doi autori, născute în primul rând
Un jurnal care își scrie autorul by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2454_a_3779]
-
Grecu, de la Parchetul Local Târgu Jiu. „Procurorii și polițiștii care efectuează cercetări în cazul decesului Ralucăi Tulic au solicitat de la noi, de la Spitalul Județean Târgu Jiu, fișa posturilor anumitor medici și cadre medicale implicate în acest caz și foaia de observație a pacientei Tulic“, a declarat medicul Vasile Stănculete, directorul interimar al Spitalului Județean de Urgență Târgu Jiu. La sfârșitul săptămânii trecute, Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici“ din București a transmis anchetatorilor gorjeni din cazul adolescentei de 17 ani, care
Cercetaţi penal în cazul Tulic, patru medici candidează la şefia Colegiului Medicilor Gorj () [Corola-journal/Journalistic/24622_a_25947]
-
mai puțin de trei dense eseuri) și a dramei teatrale, limbajul dramatic și relația acestuia cu poezia, conceptul de scriitor clasic sau de literatură minoră, cultivarea limbii. Ideile sunt exprimate cu vigoare, probând o intensă atenție la fenomenul literar, iar observațiile critice sunt, cu evidență, cele ale unui devotat practician. Într-o avizată prefață, profesorul Ștefan Stoenescu discută posteritatea acestui modernist de marcă, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură al anului 1948, remarcând că ea persistă mai ales prin remanența unor
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
crezut! (Nu venise încă vremea, mi-a spus, fair play, N.M.). De altfel, încep să cad pe gânduri. Urmează textele de aproape, de unde literaritatea, din felul cum le povestește, ca și din biografii. Critica propriu-zisă deocamdată nu-i cine știe ce. Mici observații exacte. Dar când scrie despre Costache Conachi că e „un Petrarca ras în cap”, îți dai seama de ce ți-ai petrecut adolescența citindu-l și recitindu-l maniacal. N-ai suporta atâtea pagini despre nuvelele lui Asachi dacă, așa cum zic
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2464_a_3789]
-
numeroase zone care, pur și simplu, comunică și se potențează reciproc, sugerând un efort de construcție mai apropiat regimurilor ambidextre (tipice romancierilor care scriu cu o mână și revin cu cealaltă) decât, nu-i așa, spontaneității poetice. Legitime fiind, aceste observații descriptive nu mi se par totuși esențiale. Cum nici speculația livrescă n-o consider numaidecât necesară. Se poate, desigur, discuta și așa, intertextual: de pildă, poemul Din depărtare (de la pp. 15-16) poate fi urmărit ca o rescriere a cunoscutei Elegii
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
criticii lui Sebastian, adică nevoia de a încadra lectura textului într-o atmosferă coerentă („nici o operă nu e ruptă din timpul ei”, p.58), care ar fi trebuit pus la temelia întregului. Privilegierea unor mărturisiri adevărate în împrejurări dramatice sau observații cu caracter global, imposibil de gestionat în afara condițiilor care le-au generat („Cerebral și patetic, iudaismul oscilează între luciditatea și febra lui... amândouă prinse într-o luptă care nu le suprimă, nici nu le împacă. E un popor de critici
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
de zece ani de la primele articole din „Cuvântul” (textul era și aici cunoscut, pentru că autoarea citează undeva alt fragment din el). O mare cantitate de cronici oferă material pentru a stabili empiric tipul/tipurile de roman preferate, pentru a structura observațiile sale referitoare la noutatea și, în general, construcția romanului, consolidând mai logic și mai bogat afirmația din final (care mi se pare irefutabilă) că, în pofida modernismului său, „tânărul critic va pune accentul pe continuitate și nu pe ruptură”, căutând „noua
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
capitol important să beneficieze de o serie de lecturi și de schițe critice care apar în legătură cu romanul, și cu romanul românesc mai ales, într-un capitol final, compozit și foarte amplu (o jumătate din carte) care prezintă aplicări analitice cu observații și citate revelatoare tocmai pentru „teoria” romanului. Acest capitol, intitulat Adeziuni/ aversiuni (p.139- 299), selectează și analizează un mare număr de citate din textele lui Sebastian nu doar pentru a contura profilul unor scriitori și a exprima adeziunea sau
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
autoarea și le aplică întâi și-ntâi, sieși. Exclamația de pe ultima copertă a Ioanei Pârvulescu („ce bine că există și Tania Radu în peisajul criticii literare românești”) se justifică fără rest. Cum iarăși mi se pare că se justifică o observație a Monicăi Lovinescu, făcută, pare-mise, într-unul din volumele Jurnalului său, conform căreia, paradoxal Tania Radu (și nu Dan C. Mihăilescu, așa cum se crede îndeobște) ar fi adevăratul cronicar literar. Esențială pentru această specificitate, este o iluzie a „distanței temporale
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
constați că în cei mai grei ani ai comunismului, pe când se răsfăța în „chefuri”, „chefulețe” și aventuri, Ninei Cassian nu îi păsa deloc de tragediile care se petreceau în jur. Era surdă și oarbă la ele. Înainte de a încheia, două observații. Poate surprinde, în primul rând, absența poeziei dintre preocupările (cronicărești) ale Taniei Radu. Din cele două mari secțiuni ale cărții, una, Preaplinul amintirilor, e rezervată memorialisticii, cealaltă, Literatura ca descărcare posttraumatică, vizează proza. Opțiunea nu e întru totul nouă și
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
așteptat) de poezie. Câți dintre autorii discutați de ea nu sunt, la origine, poeți ? Mai mult, câtora dintre prozatorii investigați nu li se relevă merite lirice (despre unul din romane aflăm chiar că e un „imens poem deghizat”). A doua observație continuă promisiunea pe care o făceam la începutul acestei cronici: aceea de a reveni asupra algoritmului în virtutea căruia Tania Radu și-a organizat materia Chenzinelor literare. Despre el, în chip misterios, autoarea nu ne spune decât că „ține de un
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
inima mea toată”, „Sub a soarelui lumină / Șoapte umblă prin grădină, / Fluturi zboară sub cais, / Bătrânețea e un vis”. „Sentimentul de realitate nu vine din conformitatea cu o natură tipică ci din surprinderea unei logici proprii nouei lumi.” O asemenea observație nu-i de colo, mai ales la un critic neînzestrat să aprecieze fenomenul modern. Crâncen: „Judecățile lui Anghel Demetriescu sunt ale unui cretin”. Nu trebuie să ne supărăm pe un poet de la 1880 care scrie despre „strugurii voioși”, având în
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2394_a_3719]
-
un singur gând, să nu fiu victima unei false morți și să fiu înmormântat de viu...” Teamă întărită două pagini mai departe: „Lucrul cel mai îngrozitor care i se poate întâmpla cuiva: să se trezească, viu, în sicriu, sub pământ.” Observația este cît se poate de... terestră. În aparență. Ce poate fi mai terifiant decît să fii îngropat de viu, într-un sicriu din care nu mai poți ieși? În planul fizic. Dar în cel metafizic? Cum ar fi să fii
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
mai cu seamă în cel de bună calitate, trăiești un tip incompetent în ale literaturii, competența lui e viața, la care raportează ce citește. De incompetența aceasta scriitorul are nevoie absolută, aproape tot ce construiește, construiește în funcție de ea.” Scrisul gratuit Observația de mai sus poate fi o consolare. Ea definește închiderea (totuși?) fericită a unui ciclu de existență, de creație în cele din urmă... Într-un început de septembrie, scriitorul încearcă să fie mai harnic, dar are sentimentul că „nu fac
Desprinderea de lume by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2391_a_3716]
-
își recâștigă soția, corectorul se întoarce la pasiunea sa inițială - scrisul, tipograful își împlinește datoria față de geamănul dispărut, editorul se desprinde și el, în sfârșit, de trecut. Îi rămâne cititorului să intre și el în joc, să se delecteze cu observații subtile despre scris și cărți, să descopere cum rama și cercul tind să se suprapună. Jocul cu litere de cerneală dovedește, cum doar ficțiunile borgesiene au mai probat-o, că în cerneală se pot amesteca, într-o combinație indescriptibilă, inteligență
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
Schiller, când a dovedit temeritatea de a afirma că importanța contribu- ției poetului german constă într-un aspect al operei nerelevat de nimeni înainte. Karl Gross, cunoscut pentru severitatea lui, i-a trecut cu vederea cutezanța, ceea ce poate însemna că observația lui Vianu era corectă. Arta prozatorilor iese complet din linia de preocupări de până atunci a lui Vianu, care încearcă prima apropiere de textul literar. Nici un altul dintre contemporanii lui critici nu se arătase interesat de stilistică. Vianu îl are
50 de ani de la moartea lui Tudor Vianu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2403_a_3728]
-
să consacre filme de un ceas și unor oameni excepționali, cu realizări importante într-un domeniu sau altul sau măcar oamenilor obișnuiți care, cel puțin, știu să se exprime corect în limba română? Despre raportul cu propriul trecut Reținem o observație a lui Daniel Cristea-Enache despre Andrei Pleșu: „Mai întâi, e vorba de a gestiona corect raportul cu propriul trecut de cobai al socialismului real și de a nu uita, sub nicio formă, experiențele umilitoare de control, ingerință, abuz, nivelare. Intelectualul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2402_a_3727]
-
textelor în limba franceză. Și parcă portic). Eu am citit-o la București, cu anticiparea cărții din 2003, purtând ocazia participării la Simpozionul titlul Buongiorno, Italia, de la Internațional Centenar „Pasărea aceeași editură „Europa Nova”. În Măiastră” (sept. 2010). consens cu observația noastră, se Autorul este absolvent al explică pertinentul și fermecătorul Facultății de Filologie din București, dialog avut cu acad. Eugen Simion în promoția 1963, devenind ulterior „Cotidianul”, 17 ianuarie 2000, diplomat de carieră și publicist. „imediat după atacul concertat lansat
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Uniunii Scriitorilor, dar a nu se crede că acest lucru a avut și urmări efective: forurile superioare au refuzat să confirme reprimirea, ceea ce însemna practic că scriitorul nu putea ocupa un post de conducere în redacția vreunei publicații. O ultimă observație privind recomandarea dată de Geo Dumitrescu. „Biata revistă de provincie”, pe care acesta evită să o numească, nu este alta decât revista „Tomis”, al cărei redactor șef îi fusese, la înființare, în 1966, însuși hoinarul poet și unde Cornel Regman
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
mult sau mai puțin contemporani ai poetului, precum Lamartine, Vigny, Lermontov sau Hugo, ci și cu urmași, contemporani cu noi, figuri comparabile, prin geniu și nefericire, cu Eminescu și cu eroul său tragic. La capătul acestui excurs analitic bogat în observații personale și sugestii, Gisèle Vanhese așează figura tragică a lui Paul Celan, așa cum apare el în romanul Malina al scriitoarei austriece Ingeborg Bachmann. Între scriitoarea austriacă și poetul originar din Bucovina, care s-a sinucis în 1970, a existat o
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
verbal al negocierilor, liderul Federației Sindicale a Siderurgiștilor Metarom, Besman Gheorghe, a sărit peste el și i-a smuls actele din mână. Besman ar fi fost ajutat și de un alt lider, Drăgan Marius. Tiber amenințase că se duce cu observațiile din procesul verbal la angajați și le va prezenta situația, moment în care toți participanții la ședință s-au proptit în ușă pentru a nu ieși afară să vorbească cu angajații de la Mittal de teama izbucnirii unui protest spontan. Au
Bătaie ca în filme la Mittal Galaţi: liderul Sindicatului Solidaritatea bătut ca să nu vorbească cu angajaţii () [Corola-journal/Journalistic/24120_a_25445]