1,497 matches
-
care stau acei operatori. Principiul corespondenței: orice va ajunge să prezică teoria cuantică despre particulele cuantice, trebuie să prezică și că particulele macroscopice se comportă în modul newtonian. Această cerință poate fi transformată într-o prescripție pentru calcularea comutatorilor operatorilor observabililor particulelor cuantice plecând de la relațiile matematice dintre proprietățile măsurabile corespondente ale teoriei clasice. Pe lângă aceste principii, mecanica cuantică în interpretarea ei standard mai are următoarele postulate: 1. (a) starea unei particule este reprezentată de un vector într-un spațiu Hilbert
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
principii, mecanica cuantică în interpretarea ei standard mai are următoarele postulate: 1. (a) starea unei particule este reprezentată de un vector într-un spațiu Hilbert; (b) starea unui sistem mecanic-cuantic este descrisă complet de funcția de undă ψ; 2. mărimile observabile sunt reprezentate prin operatori Hermitieni care sunt consistenți cu relația de comutare poziție-impuls [x,p] = iħ; 3. un sistem cuantic evoluează în conformitate cu ecuația lui Schrodinger (iħ d/dt │ψ(t)> = H │ψ(t)> ) atâta timp cât nu se efectuează nici o măsurătoare; 4
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care-i corespunde lui Ω va avea ca rezultat una dintre valorile proprii ω cu probabilitatea P(ω) ωψ2, i.e. în cazul unei măsurări, vectorul de stare al unui sistem se colapsează într-un vector propriu al operatorului observabil măsurat. Ca și celelalte interpretări ale teoriei cuantice, interpretarea standard încearcă evitarea anumitor paradoxuri care apar atunci când este luată în considerare lumea particulelor subatomice. Problema este că ea ne pune în brațe legi indeterministe, non-localitatea, instrumentalismul și subiectivismul. Astfel, cineva
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
oferi o interpretare realistă pentru mecanica cuantică și scăpăm de toate anomaliile pe care ni le puneau în brațe celelalte interpretări. Putem distinge următoarele trăsături ale interpretării logic-cuantice a mecanicii cuantice (în viziunea lui Putnam 1976): 1. măsurătoarea nu produce observabilul măsurat și nu determină ceva ce nu era deja cazul. Ea este o interacțiune fizică ca oricare alta. 2. probabilitatea intră în teoria cuantică așa cum intră în fizica clasică 3. spațiile Hilbert folosite în mecanica cuantică nu sunt decât reprezentări
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
poziției lui Russell reapare aici, deoarece "a reduce o teorie la propoziția ei Ramsey înseamnă a o reduce la consecințele sale empirice" (Ladyman 1998: 412) și astfel doctrina realismului structural colapsează într-o doctrina empirista (toate teoriile cu aceleași consecințe observabile vor fi luate ca adevărate). Altă problemă ar fi aceea că, folosind propoziția Ramsey, eliminăm din teoria noastră, într-un sens, prea puțin iar în alt sens prea mult. Eliminam prea puțin în sensul că variabilele de ordin superior care
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
globala între modele și lume, care poate susține succesul predictiv al teoriilor, dar care nu supervine pe succesul referinței termenilor teoretici la entitățile individuale, sau pe adevărul enunțurilor despre acestea." (Ladyman 1998: 422) În primul caz, i.e. i trecerea de la observabil la neobservabil, se proceda astfel: teoriile au succes predictiv ==> ceea ce spun ele despre partea observabila a lumii este adevărat; dacă ne folosim de inferența la cea mai buna explicație ajungem la concluzia că trebuie să fie adevărat și ceea ce spun
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
supervine pe succesul referinței termenilor teoretici la entitățile individuale, sau pe adevărul enunțurilor despre acestea." (Ladyman 1998: 422) În primul caz, i.e. i trecerea de la observabil la neobservabil, se proceda astfel: teoriile au succes predictiv ==> ceea ce spun ele despre partea observabila a lumii este adevărat; dacă ne folosim de inferența la cea mai buna explicație ajungem la concluzia că trebuie să fie adevărat și ceea ce spun ele despre entitățile și procesele care stau în spatele acestei părți observabile. Acesta strategie de a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
spun ele despre partea observabila a lumii este adevărat; dacă ne folosim de inferența la cea mai buna explicație ajungem la concluzia că trebuie să fie adevărat și ceea ce spun ele despre entitățile și procesele care stau în spatele acestei părți observabile. Acesta strategie de a susține o poziție realista se lovește de problema discontinuității ontologice care apară de-a lungul schimbărilor teoretice și de ambiguitatea ontologica prezenta în știință. În al doilea caz, i.e. în trecerea de la neobservabil la observabil se
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
părți observabile. Acesta strategie de a susține o poziție realista se lovește de problema discontinuității ontologice care apară de-a lungul schimbărilor teoretice și de ambiguitatea ontologica prezenta în știință. În al doilea caz, i.e. în trecerea de la neobservabil la observabil se procedează astfel: Ladyman 1998 și French și Ladyman 2003 încearcă menținerea unei forme ontologice de realism structural propunând adoptarea unei ontologii noi în care structura este primitiva, pentru ca apoi să susțină că teoriile noastre științifice vorbesc despre această structură
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
dezvoltăm. Să presupunem că avem două particule cuantice etichetate p1 și p2 și două stări cuantice pure an și at astfel încât p1 și p2 pot fi în oricare dintre aceste stări. an și at pot fi stări proprii ale unui observabil O cu valorile proprii r și s. Conform mecanicii clasice avem patru posibilități: Conform statisticii mecanicii clasice, aranjamentele (iii) și (iv) sunt considerate distincte și li se conferă aceeași greutate în atribuirea probabilităților. Pentru a obține, însă, statistica corecta în
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
O astfel de încercare pleacă de la ideea că nimic nu ne poate face să abandonăm geometria euclidiană ca și cadru pentru teoriile noastre fizice, in sprijinul acestei idei fiind suficientă observația că, din moment ce structura geometrică a spațiului nu este direct observabilă, ci avem nevoie de postulate care să pună în legătură comportamentul observabil al lucrurilor cu aceasta, noi putem păstra structura euclidiană a spațiului menținând aceleași postulate. Reichenbach atrage atenția că această menținere a geometriei euclidiene nu se face fără a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
face să abandonăm geometria euclidiană ca și cadru pentru teoriile noastre fizice, in sprijinul acestei idei fiind suficientă observația că, din moment ce structura geometrică a spațiului nu este direct observabilă, ci avem nevoie de postulate care să pună în legătură comportamentul observabil al lucrurilor cu aceasta, noi putem păstra structura euclidiană a spațiului menținând aceleași postulate. Reichenbach atrage atenția că această menținere a geometriei euclidiene nu se face fără a plăti un preț. Cele mai răspândite afirmații în legătură cu poziția lui Kant sunt
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
baza obiectivelor de referință, învățătorul trebuie să stabilească obiective specifice pentru fiecare lecție în parte, concretizate în performanțele finale pe care trebuie să le realizeze elevii la sfârșitul etapei respective de 23 învățare. Acestea trebuie să fie exprimate în termeni observabili și măsurabili, astfel încât pentru fiecare lecție, învățătorul să știe ce trebuie să realizeze elevii. Obiectivele fiecărei lecții sunt în strânsă corelație cu scopul ei, fiind condiționate de acesta. Obiectivele generale ale predării geografiei la clasa a IV-a pot fi
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
conduita și conștiința fiecărui copil. Aceste două direcții fiind convergente, urmăresc obținerea unor efecte pozitive prin însăși valorile oferite de conținuturile proiectate didactic. știm, de asemenea, că, cunoașterea este una empirică, perceptivă, în care învățarea se realizează prin metode directe, observabile, experimentale și una teoretică, rațională, în care empiricul este implicat intrateoretic, nivelul de cunoaștere fiind abstract, cu un înalt grad de generalitate. Relația interioară, în cadrul obiectului geografie, între predare, învățare și evaluare, pentru ca activitatea să urmeze un demers care să
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
o confirmare că descoperirile tale sunt coerente cu cele ale specialiștilor. Un scriitor citește semne ale vremii sale și le transportă uneori în scenarii apocaliptice. Jose Saramago în Eseu despre orbire face o cutremurătoare proiecție în posibil pornind de la comportamente observabile. Viața poate lua turnuri neașteptate dacă nu-i oferi suficientă grijă. Ori grija pentru viață (viața de lângă tine ar trebui să fie mai importantă decât propria ta viață căci răul este contagios, transferabil, cuceritor) se numește moralitate. Dar moralitatea presupune
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care pot apărea. Timectomia extinsă cervico-mediastinală Această tehnică a plecat de la principiul că prezența celei mai mici cantități de țesut timic menține condițiile ce au generat apariția afecțiunii autoimune numite MG. Ea presupune exereza în bloc a întregului țesut timic (observabil sau potențial) prin exereza întregii mase grăsoase dintre tiroidă și diafragm și dintre cei doi nervi frenici [12]. Tehnica presupune și o disecție agresivă a pericardului și exereza completă a pleurei mediastinale. Atenția și îndemânarea deosebită sunt necesare în disecția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
de tip cognitiv, afectiv sau comportamental la elevi, după ce au parcurs anumite secvențe de învățare. Obiectivele operaționale descriu ce va ști sau ce fi capabil elevul să facă la sfârșitul unei secvențe de instruire. Prin obiectivele operaționale se stabilesc termeni observabili și măsurabili, schimbările comportamentale ce se realizează pe parcursul unei activități didactice. Un obiectiv operațional descrie finalitățile fiecărei activități didactice, atât cognitive cât și afective sau psihomotorii. A operaționaliza un obiectiv înseamnă „a identifica o sarcină educativă și a o explicita
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
a identifica o sarcină educativă și a o explicita verbal în mod corespunzător „ Prin obiective operaționale profesorul indică ce trebuie să facă elevii în diferitele momente din lecție, ele pot fi definite drept enunțuri cu caracter intențional care descriu schimbările observabile la elevi ca urmare a participării acestora la o activitate de învățare. Formulând obiectivele operaționale, profesorul determină performanța la care trebuie să ajungă elevul, competențele pe care el trebuie să le probeze la finalul secvenței educaționale. Fixarea obiectivelor operaționale constituie
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
din 1989 ar fi putut fi structurală, aceasta nu s-a produs. Putem afirma fără echivoc: tranziția a Însemnat un proces de schimbare blocat sau frânat. Nu a afectat comunități semnificative, nu a fost structurală, nu a Însemnat o transformare observabilă și nici nu a fost durabilă, căpătând caracteristicile permanenței. A fost o simplă diversiune, pentru a lungi procesul schimbării și a oferi răgaz consolidării pozițiilor și averilor unor reprezentanți ai vechilor structuri. Cum să reformeze instituțiile reprezentanții acestui curent politic
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar nu realitatea. În societatea mediatică, el se autoalimentează și este utilizat ca un coagulant care marchează granițele propriului grup și/sau pentru a identifica țapi ispășitori. Cuvântul acesta este utilizat de către psihosociologi ca o formă explicativă a unor comportamente observabile În câmpul psihologiei colective, e cuvântul care mobilizează masele, comunitățile, publicurile, opinia unor colectivități bine structurate. A fost lansat În 1988 și dezvoltat apoi În 1994 de către Michel-Louis Rouquette, desemnând obiecte care angajează luări de poziții clare, atitudini ferme, fără
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
consecvent al acestei genera?îi. De la catedră să de economie creat? �n 1919 la K�ln, el promoveaz? o teorie a socialului că ansamblu al rela?iilor interindividuale a c?ror cristalizare produce �formele� esen?iale ale oric?rui fenomen observabil. Că ?i magistrul s?u, el refuz? o concep?ie realist? despre social: obiectul sociologiei este studiul proceselor care asociaz? sau disociaz? ?i opun indivizii ?i grupurile. Aceste procese pot fi analizate că produse ale unei atitudini individuale, ea �ns
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dec�ț dac? aser?iunile sale s�nt verificabile empiric). Or, numai datele cuantificabile pot face obiectul analizelor riguroase ?i a testelor de validare, gra?ie instrumentelor statistice. Singurele fapte care pot fi cuantificate ?i testate s�nt cele direct observabile ?i �n num?r mare. Individul este considerat o cale de acces privilegiat? spre �structurile sociale� care, pe de o parte, determin? conduitele indivizilor, iar pe de alta, rezult? din agregarea acestora din urm?. Explică?ia acestor conduite, ca ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Lazarsfeld a vrut s? demonstreze c? era posibil s? se confere cunoa?terii sociologice toate caracteristicile cunoa?terii ?tiin?ifice, c? demersul practicianului respect? anumite norme. Mai �nt�i, trece de la limbajul conceptelor la acela al �indicatorilor�, adic? al faptelor observabile ce pot permite �opera?ionalizarea� ipotezelor pe care le mobilizeaz? aceste concepte � condi?ie necesar? a valid?rîi lor empirice prin metode cantitative ?i calitative. Apoi, plec�nd de la indicatori, �ntotdeauna par?iali, trebuie construi?i fie �indicii� statistici, fie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
denun?at cu ț?rie. Modelul func?ionalist al antropologiei anglo-saxone (Malinowski, Raddiffe-Brown) i-a p?rut capabil � cu importante modific?ri � s? furnizeze o metod? de interpretare a fenomenelor sociale. Acesta constă �n punerea �n eviden?? a contribu?iilor observabile pe care anumite fenomene le aduc la men?inerea ?i la func?ionarea sistemelor sociale mai largi, �n cadrul c?rora s�nt �n interac?iune cu alte fenomene. Acest func?ionalism �relativizat� r?m�ne �ns? atent la caracterul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este tem? dominant? a cercet?rilor �n etnometodologie. Această analizeaz? activit??ile de fiecare zi că metode prin care membrii întreprind activit??i vizibil � ra?ionale � ?i � raportabile (�n sensul c? putem da seama de ele) � cu � scopuri � practice, adic? observabile ?i descriptibile [accountable], ca o organizare a activit??ilor obi?nuite ale vie?îi de zi cu zi. Reflexivitatea acestui fenomen este o activitate singular? a ac?iunilor practice, a circumstan?elor practice, a cunoa?terii comune [common sense knowledge
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]