9,574 matches
-
shangdi di liwu făcând scuba diving, printre peștii luminoși, cu fețe urâte, hi, hi, ce haios ar fi, te vezi pe tine întinsă pe plajă, cu ochelari de soare, în așteptarea unui bloody mary, cu care să sărbătorești apusul în ocean... ce frumos! nouă deasupra: cele treizeci de fetițe cu cap de crizantemă îți fac acum masaj, tu citești paginile cu excursii opționale, fantastic ar fi să mergi, de mână cu shangdi di liwu, pe ocean, cu trăsura trasă de căluți
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
care să sărbătorești apusul în ocean... ce frumos! nouă deasupra: cele treizeci de fetițe cu cap de crizantemă îți fac acum masaj, tu citești paginile cu excursii opționale, fantastic ar fi să mergi, de mână cu shangdi di liwu, pe ocean, cu trăsura trasă de căluți de mare, și în fața voastră să zburde delfini roz, să puteți vedea cum orificiul lor de respirație se închide exact când aceștia ating apa, căzând din salturile lor zvelte, cu grație, să puteți simți aroma
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
se dizolvă bucuriile voastre... 152 anxietatea - limitarea mea obsesia că tu te prefaci, că fericirea nu durează, că totul este o strategie că luna nu va mai fi luminată, prin creșterea uriașă a pământului și curbarea acestuia bruscă, din încheieturile oceanelor duplicitatea mea, te iubesc, apoi cad de pe marginea dragostei noastre de porțelan într-o prăpastie de lagăr cu puține versuri, devorate și acelea de viermi răzbunarea pentru existența oricărui lucru frumos apoi din nou pașii de lumină, curajul, florile îmbobocind
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
supuse influenței atmosferei marine."1 Dar nici importantă fluviilor nu este una minoră: s-a scurs mai bine de un secol de când Metchnikov analiza raporturile dintre "civilizație și marile fluvii istorice", al căror curs ajungea inevitabil la mare și la ocean, etape necesare ale progresului.2 Marile civilizații ale lumii și-au făcut apariția și s-au dezvoltat în locuri udate de apele unor fluvii sau în locuri ce aveau deschidere spre mare, fapt datorat atât posibilității de dezvoltare a agriculturii
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
GEOGRAFUL: Eu sunt geograf. MICUL PRINȚ: Ce este un geograf? GEOGRAFUL: E un savant care notează existența mărilor, fluviilor, orașelor, munților și pustiurilor. MICUL PRINȚ: I-auzi! În sfârșit, o meserie adevărată. E tare frumoasă planeta asta! Se găsesc și oceane pe aici? GEOGRAFUL: N-aș putea să știu. MICUL PRINȚ: Vai, ce rău îmi pare! Dar munți? De multă vreme vreau să văd niște munți adevărați. GEOGRAFUL: N-aș putea să știu dacă sunt și munți. MICUL PRINȚ: Dar orașe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
orașe, fluvii și pustiuri? GEOGRAFUL: Nici asta n-aș putea să știu. MICUL PRINȚ: Bine , dar spuneai că ești geograf. GEOGRAFUL: Întocmai, numai că nu sunt și explorator. Duc mare lipsă de exploratori. Nu geograful caută orașele, fluviile, munții, mările, oceanele și pustiurile. Geograful e o persoană prea importantă ca să umble hoinar. El nu-și părăsește biroul, ci vin exploratorii la dânsul. Le pune întrebări și-și face însemnări după amintirile lor. Pe urmă geograful pune să se facă cercetări cu privire la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pildă, e vorba despre descoperirea unui munte mare, i se cere să aducă niște pietre mari. Altfel nu contează ce spune. MICUL PRINȚ: Și dacă eu îți aduc un butoi cu apă sărată e o dovadă că am descoperit un ocean? GEOGRAFUL: Bineînțeles. Dar numai dacă e un butoi mare. Tu semeni foarte bine a explorator. Și pari a veni de departe. Perfect! Fă-mi o descriere a planetei tale. Eu notez. (deschide o condică) MICUL PRINȚ: La mine nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pentru prima oară. Se purta întocmai ca peștele care, cam la fel de neinteligent, înoată în permanență dintr-o parte în cealaltă într-un acvariu strâmt, dar, neavând nici el prea multă ținere de minte, chiar crede, cu toată tăria, că străbate oceane! Destul de multă vreme, recunosc, am făcut eforturi să-mi concentrez toate forțele mele spirituale, pentru a nu-l asculta, lăsând impresia că jignirile sale supărătoare și stângace nu-mi aduc atingere deloc. Să dai atenție unui prost este ca și cum ai
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
la buza Oceanului Pacific. Sunt de câteva zile în Sydney. Mă "vântur" prin marele oraș ca pe ulițele copilăriei, cu sentimentul că viața mea a înmugurit dogorâtă de soarele australian. Cu fața în nisip, cu mâinile căuș la urechi, ascult zbuciumul oceanului și mă afund tot mai adânc în amintiri. Mă plimb prin creierul meu ca printr-o mâzgă. Vreau să scriu o carte, dar nu știu de unde să o apuc. Personajele mă vizitează, dar nu le găsesc încă locul în poveste
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
la o singură persoană. Pensia sau ajutorul social sunt îndestulătoare pentru un trai decent, pentru câteva călătorii overseas pe an și pentru plata unui grădinar. Aici nu moare nimeni de foame, dar există cerșetori. În gări, în parcuri, pe plajele oceanului. Pensionarii australieni formează echipe de voluntari care lucrează pe lângă organizații neguvernamentale care îi asistă pe cei aflați în dificultate. Mașinile acestor organizații, amenajate cu spații frigorifice, adună la sfârșitul fiecărei zile, mâncare de la cele mai mari restaurante ale marilor metropole
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Cei care locuiesc în golfuri sunt de obicei oameni înstăriți, de-a lungul coastei vezi case foarte frumoase, vederea la Oceanul Pacific se plătește scump și este un motiv de fandoseală. Numai că vraja apei dispare după câteva săptămâni. Chiar dacă vezi oceanul doar din baie, te costă bani grei, spune Kati. Râdem amândouă. Spun: "I am hungry". Râde: "Just moment, please". "It's OK". Intrăm într-o pensiune. Bucătarii se mișcă nestingheriți în spațiul deschis, preparând tot felul de specialități. Miroase bine
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un pat și două scaune pliante din portbagaj. "Ce vrei cu astea?", o întreb. "Să ne așezăm". "Dar nu înotăm?" "Du-te liniștită, eu rămân aici. Să nu te grăbești". Înot în bazinul imens, și aici sunt valuri înalte. Apa oceanului spală bazinul ca pe o coajă de nucă. Dansez în valuri și mă gândesc la viața aborigenilor. Acum o săptămână am fost invitată la cină la Mihai, fostul soț al Silviei. Acesta părăsise țara în 1947 în suita regelui. Păstrează
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un om fără școală și nu avea habar de drepturile minorităților. 16 noiembrie 2009, Sydney,ora 14.00 Văd oameni zgribulind pe marginea bazinului, unii îmi fac semne disperate, de abia acum văd cât de tare s-a înnourat. Apa oceanului e caldă ca o mătase, mai fac un ocol, mă gândesc la aborigeni, i-am văzut cum înoată, ca niște pești, aud fluierături în urma mea, cei de pe marginea bazinului îmi fac semne să mă întorc. Când ajung aproape, îi întreb
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mă gândesc la aborigeni, i-am văzut cum înoată, ca niște pești, aud fluierături în urma mea, cei de pe marginea bazinului îmi fac semne să mă întorc. Când ajung aproape, îi întreb nedumerită din cap, ei arată spre cer și spre ocean, eu țip fericită: "it is OK, wonderful, it is OK, wonderful", spun cu voce joasă, pentru mine sună perfect. La mii de kilometri de casă mă simt liberă și fericită, cum nu m-am simțit decât în brațele bunicii. Mă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în mașină și ne întoarcem spre casă. E după-masă devreme. Mașina zboară prin suburbiile imense ale Sydney-ului, Kati îmi vorbește într-o franceză catifelată, poposim pe toate plajele de pe malul de est al metropolei, ne cocoțăm pe malurile abrupte ale oceanului de unde privim apele: "Ioana Maria, tu ești acum departe zile întregi la întâmplare și porturile în care se întorc seara pescuitorii de tu ai vrut întotdeauna să fii departe Ioana Maria. Tu ai iubit mările sudului pe care corăbii merg
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Mi s-a părut că nu vrea să aprofundeze aceste amănunte și nu am insistat. Fiecare om cu istoria lui. M-a dus la Bondai Beach, cea mai mare plajă din Sydney. Nu mi-a plăcut deloc. Aglomerație, bazinul de lângă ocean este închis. Bondai seamănă cu Mamaia noastră. La fel de aglomerată, de murdară și de pestriță. Suntem la începutul verii. Australienii spun că apa este prea rece și este prea frig pe plajă, dar eu mă simt minunat. Acolo, la Bondai Beach
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
cerului, cerul este atât de înalt că aproape nu-i văd mijlocul, mă cufund în nisip, un soare aborigen mă înfășoară în razele lui, aud cântecul gutural, îmi apăs urechea să-l aud mai bine, el vine din pământ, din ocean și din înaltul cerului, obosită de amintiri, de teamă să nu stârnesc rănile, murmur aproape numai pentru mine, spune Silvia, spune: "Ne plimbam pe faleză, ca doi îndrăgostiți, mă amăgeam eu în sinea mea, el se uită cumva galeș la
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
numai că nu am cu cine, toată ființa mea țipă după dragoste, după o dragoste aprigă, ca flăcările iadului, ca moartea, mă târăsc spre parcul din apropiere, acolo voi dormi până la sfârșitul vieții, aș vrea să mă dizolv în apa oceanului, în stâncile de pe maluri, aș vrea să mă scufund în pădurile de corali, voi dormi, voi dormi, simt cum sufletul mi se scurge din trup ca un vin vechi, aproape leșinată mă târăsc pe pajiște, în jurul meu fojgăiesc siluete vagi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
se uită la mine dinspre apus. Mă uit la ceas. E șase și treizeci de minute dimineața. De când am venit în Australia, mi se pare că lucrurile din jurul meu stau invers de cum eram obișnuită. Soarele răsare dinspre soare-apune. Doar lângă ocean mi se pare că soarele străbate aceeași traiectorie ca la mine acasă. Mă uit la discul roșiatic cum urcă printr-un fel de ceață, aburi ca la facerea lumii, fiecare dimineață este un miracol, mă bucur cu toată ființa de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
întoarcere întristat, de parcă pierduse ceva neprețuit. Știa bine că noaptea aceea, cu toate ale ei, nu mai putea fi niciodată reeditată. Era ca o poveste ruptă din multe alte povești ale lumii, care nu se sfârșesc niciodată, precum mările și oceanele, cerul și pământul și dorul nestăvilit al acestor oameni rătăcitori și rătăciți într-o istorie croită nedrept de timp și timpuri. După o noapte noroasă, fără lună și fără stele, soarele se arătă a fi zorit să spele ultimele pete
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
le-aș fi putut reproduce aici, dar consider infinit mai important să vă vorbesc despre Otilia. Așa o chema pe colega nou venită În liceul nostru, care-și făcu dintr-o dată apariția pe platou, luminând cu ochii ei de culoarea oceanului aerul de șofran care șerpuia buimac printre noi În dimineața aceea de septembrie. O priveam muți, cu gâturile lungite să se rupă, ca pe o apariție stranie, coborâtă din altă lume: blondă, cu părul curgător, În valuri, Otilia era suplă
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mari, foarte Înalte, așa cum ți-a povestit el la telefon, iar altele mai mici, un fel de apartamente, precum e al nostru. Da' America asta-i așa departe, cum spune tata, peste mări și țări și chiar și peste hocean? Ocean se spune, Îl corectă mama surâzând, Îndreptându-i gulerul la cămășuță. Și când termină cu vopsitul acela? Termină când... În martie, răspunse mama, când are să se Întoarcă la noi. Iar voi o să vă jucați Împreună din nou. Da' la telefon
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care el lucra Îl angajase ca simplu vopsitor, fapt care Îi conveni de minune, asta și datorită plăcerii de a vopsi, pe care și-o descoperise la noul loc de muncă. Pentru un turist ca el, venit În vizită peste ocean, la frate, această angajare temporară nu putea fi decât un noroc, având În vedere și perspectivele care se deschideau la Întoarcerea acasă. În ceasurile când lucra singur, vopsind la nesfârșit pereți albi și absurzi, deseori se cufunda În apele memoriei
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
luate de guvern. Se înșela pe sine și amâna propria hotărâre. Își imagina că urmează să plece în vacanță și îi era greu să se decidă ce agenție să aleagă. Asta doar până în momentul în care au început să reverse oceanele peste teritoriile ce dispăreau treptat sub ape. Răsuflă ușurat când auzi planul cel mare, elaborat de către Guvernele Aliate. Se va construi o arcă imensă, dar nu ca data trecută, ci doar pentru cei care își vor cumpăra din timp biletul
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
aproape. Ar fi fost suficient un simplu gest, un efort de voință pentru a respinge tentația asta, dar cercul de foc ce-mi încingea craniul se făcuse și mai strâmt, și mai arzător, încât m-am scufundai subit într-un ocean confuz unde pluteau oribile fantome. Era încă noapte când am fost trezit de gălăgia unei bande de gardieni beți, care trecea pe stradă. Se înjurau grosolan și cântau în cor: Hai să bem, Vinul orașului Rey să-l bem! Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]