3,917 matches
-
latură "artistică", pe care o vom discuta, de asemenea. Caracterul documentar al acestei lucrări este dat, în primul rând, de adevărul faptelor prezentate și de informațiile riguroase. Soljenițîn face câte un scurt istoric al problemei pe care o abordează: exilul, ocna, deportările etc. De multe ori, el furnizează date statistice, care conturează dimensiunile monstruoase ale exterminării prin muncă. Aceste date au rolul unor dovezi pentru cruzimea regimului în politica de exterminare. Statistica nu rămâne un argument în sine, ci este susținută
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
sovietic și a societății sovietice înseși) și una tematică (arată pas cu pas procesul prin care trece omul prin "mașina de tocat" sovietică). Soljenițîn urmărește cronologia pe care o presupun momentele arestare anchetă proces etapă lagăr de exterminare prin muncă ocna exilul ulterior, iar pe acest traseu propria biografie funcționează ca un fir roșu. În partea întâi a lucrării ("Industria penitenciară"), el discută problema arestării, cu tot ce presupune ea, devenită parcă adevărată știință pentru organele partidului "arestologia". Este povestită scena
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
în detenție ("elevație sau depravare?"), Soljenițîn afirmă că această transformare este strâns legată de apropierea omului de Dumnezeu și de predispoziția lui, care se putea manifesta și în libertate, dar pe care lagărul o scoate la lumină. Partea a cincea, "Ocna", reia problema discutată în partea a treia, dar surprinde lagărele într-o nouă etapă de dezvoltare, și anume Lagărele Speciale, întemeiate după război și destinate "dușmanilor poporului". Dacă în alte secvențe ale cărții erau privilegiate informațiile istorice, aici predomină impresiile
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
veacului XX, proporțiile unui nou Stalingrad. Insuccesele trupelor germane și române au fost rapide și tulburătoare. Între 20 și 22 august 1944, Mareșalul însuși s-a deplasat în zona frontului, la Bacău, la Comandamentul Armatei 4 române, și la Tg. Ocna, la Statul Major al lui Friessner. Pericolul profilat asupra României era imens: tăvălugul sovietic amenința însăși inima României, cu zona petroliferă, de însemnătate vitală pentru Axă în continuarea războiului. Este adevărat că Mareșalul Antonescu mai dispunea de câțiva ași în
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Tecuci presa nu apăruse, iar atunci când a apărut, ele s-au tipărit la Bârlad, care a făcut servicii de tipografie și pentru alte orașe: Breslașul de la Dorohoi, Vasluiul de la 1886, Gazeta Fălciulu i, de la 1905 a dr. I. Munteanu, Vocea Tg.Ocna (1905), Freamătul literar, după un an de activitate la Tecuci a fost preluat tot de Bâr lad. Apoi să nu uităm de salba ziarelor și gazetel or d e la sate, care tot cu ochii către Bârlad au căutat: Răz
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
făcut unele ca acelea, și cum va fi și cel suduit și ocăr ât vor socoti, deci au îl vor goni și l vor scoate din moșia lui, și-i vor lua toate bucatele domnești, sau îl vor trimite la ocnă, sau va rămâne fără de cinste, care lucru iaste mai rău de toate că nu-l creade nimenile ce grăiaște, nici se creade nicăirea mărturi a lui, nici iaste volnic să dea ce are cui va vrea, nici să facă zapis
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
de pe uscat: 71°C; OAZĂ insulă cu viață umană și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană de dimensiuni mai mari decât așezările rurale, în care activitatea predominantă a locuitorilor este neagricolă (servicii și industrii); are anumite dotări
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
cele patru direcții cardinale (nord, est, sud, vest) și cele patru direcții intercardinale (nord-est, sud-est, sudvest și nord-vest). SAHARA cel mai mare deșert al Terrei: ~ 8 milioane km2; SAHEL fâșia de pe marginea sudică a Saharei, cu climat semiarid. SALINĂ vezi OCNĂ. SANTAL arbore originar din India, cu lemnul frumos mirositor; din el se extrage o substanță folosită în industriile farmaceutică și cosmetică. SAT localitate de tip rural, cu populație redusă ca nu măr, care desfășoară activități predominant agricole. SAVANĂ formațiune vegetală
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
unui asemenea patrimoniu muzeal a fost posibilă prin aportul specialiștilor băcăuani, aport cunoscut și recunoscut în mediile științifice și culturale naționale. În sprijinul acestor informații vin piesele descoperite în stațiunile arheologice paleolitice de la Buda și Lespezi, cele neo-eneolitice de la Podei-Tg. Ocna, Găiceana, Aldești-Onișcani, Poduri sau, cele mai recente, de la Fulgeriș Pîncești. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparținând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Oncești, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în discuție și descoperirile datând din epoca fierului, efectuate la
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Fulgeriș Pîncești. De asemenea, pot fi amintite descoperirile aparținând epocii bronzului de la Răcătău, Răcăciuni, Oncești, Bărboasa sau Valea Seacă. Pot fi aduse în discuție și descoperirile datând din epoca fierului, efectuate la Căbești, Găiceana, Slobozia 5 Oncești, Brad-Negri, Gioseni, Tg. Ocna sau Moinești. Un loc aparte îl ocupă cercetările arheologice având drept obiectiv perioada clasică a civilizației dacice, aceasta cu atât mai mult cu cât pe teritoriul județului sunt plasate două stațiuni arheologice de o importanță deosebită: davele de la Răcătău-Tamasidava și
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
sunt mărturiile ce atestă prezența omului neo eneolitic în acest spațiu geografic. Prin săpături sistematice și prin cercetări de suprafață au fost descoperite peste 40 de așezări din diferite etape ale epocii neo-eneolitice, dintre care amintim: Leontinești-Ardeoani, Trebeș Mărgineni, Podei-Tg. Ocna, Poduri, Aldești, Fântânele-Hemeiuși, Brad-Negri, Fulgeriș Pîncești etc. Civilizația Cucuteni, una dintre cele mai strălucite civilizații eneolitice din zona centrală și sud-est europeană, celebră prin ceramica sa pictată înainte de ardere, ocupă un loc special în cadrul expoziției. O pondere deosebită o are
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
Anul dobândirii titlului de doctor Nume, Prenume (Localitate de proveniență) Total 1875 Botez, Gheorghe (Iași); Cerchez, Gheorghe (Focșani); Iurașcu, Gheorghe (Bacău). 3 1876 Benișache, Constantin (Huși); Ivașcu, Ioan (Iași); Millo, Andrei (Iași); Sordony, Constantin (București); Ulea, Eduard (Huși); Vidrașcu, Pascal (Ocna). 6 1877 Băișoiu, Firache (Caracal). 1 1878 Vidrașcu, Constantin (Tecuci). 1 1879 Panu, Gheorghe (Iași). 1 1880 Nicoleanu, Ioan (Botoșani); Robescu, Gheorghe (Focșani). 2 1881 Mândru, Theodor (Dorohoi); Porfiriad, Gheorghe (București); Schwartzfeld, Elias (Iași). 3 1884 Mihail, Nicolae (Iași); Mille
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Iași). 2 După cum se poate observa, cei mai multi doctori în drept aveau că reședința orașe precum Iași (16), București (nouă), Focșani (cinci), Bacău (trei), Botoșani (doi), Huși (doi), Ploiești (doi), restul fiind originari sau trăitori în Caracal, Craiova, Dorohoi, Galați, Neamț, Ocna, Ozolești și Tecuci. Patru dintre cei 47 de români, anume Grigore Ioan Petroni (1863), Vasile Lazu (1874), Constantin Sordony (1874), Theodor Mândru (1881), erau și titulari ai unui doctorat în științe politice și administrative. Dintre cei 1066 de doctori în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
drept), Câmpulung Muscel (științe politice și administrative), Cerneți (drept), Crevenic (drept), Crompoia (drept), Dersca (științe politice și administrative), Făcăeni (filosofie și litere), Fălticeni (drept), Furculești (științe politice și administrative), Giurgiu (drept), Goștile (științe politice și administrative), Motoșeni (filosofie și litere), Ocna (drept), Ozolești (drept), Pitești (filosofie și litere), Puțeni (drept), Râmnicu Sărat (medicină), Roșcani (drept), Roșiori de Vede (științe), Scradă (drept), Târgu Frumos (medicină); și, în plus, cei șase români din teritoriile ocupate, si anume: Basarabia (drept, medicina), Transilvania (Brașov / științe
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
inginer la secțiunea geniu civil a intrat în corpul tehnic al Minsterului Lucrărilor Publice, fiind cel ce a proiectat și sub coordonarea căruia s-au construit peste 600 de km de cale ferată (dintre care amintim Pitești Curtea de Argeș sau Tg. Ocna Comănești ori Galați Bârlad). De numele lui se leaga și prima alimentare cu apă a Bucureștilor (sistemul Bragadiru, 1901). A mai proiectat gări (Comănești, Curtea de Argeș, Galați), ca și edificii publice (Ministerul Lucrărilor Publice, azi Primăria Capitalei), fiind totodată profesor la
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pretinsului poet, prilej cu care Heliade ironizează snobismul lingvistic de a rosti cuvinte românești după sonorități franceze. De asemenea, pline de verva sarcasmului sunt observațiile privitoare la exacerbarea artificială a suferințelor datorate iubirii, neapărat neîmplinite: "Pieptul dumnealui zice că este ocnă de dureri" cauzate de vreun "fel de Dulcinee, un fel de leliță." Rândurile prin care este înfierată maniera de a transpune poetic peisajele acumulează, în fapt, deosebirile esențiale între viziunea clasică și cea romantică: "Apoi de este să descrie natura
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
de judecată al lui Hristos și vor fi cercetate cu de amănuntul toate faptele noastre! Iar dacă cineva nu crede în judecata viitoare, să se uite la cele ce se petrec pe pământ, la cei din închisoare, la cei din ocne, la cei ce dorm pe băligar, la cei îndrăciți, la cei nebuni, la cei ce se luptă cu boli de nevindecat, la cei ce se zbat necontenit în sărăcie, la cei ce trăiesc flămânzi, la cei zdrobiți de dureri fără
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Basarabiei românești", cu vulnerabilitatea de a bea "până la fund paharul umilinței", de a fi trimis la eșafod, sfâșiat în bucăți, "fiindcă prin mine grăiau toate generațiile stinse în robie și nemângâiere, memoria fraților de luptă pieriți în furci și în ocnele uitate ale Siberiei."194 A rămas să-și ducă blestemul și sub ocupația germană din București, ziarul Lumina având drept scop să-i convingă pe nemți că nu pot fi atât de orbi, încât să admită proiectul rusesc de nimicire
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
și au pierit Iuliu Maniu, Constantin Argetoianu, Mihail Manoilescu, Grigore Georgescu, Henri Cihoski, Gheorghe Brătianu, Anton Durcovici, Ioan Suciu. Milițienii au început să umple temnițele săpate în Grădina Maicii Domnului cu mărturisitorii lui Hristos. La Aiud, Pitești, Sighet, Gherla, Târgu Ocna și în alte locuri de prin țară, s-au deschis porțile gheenei pe unde au intrat, învăluiți în lumină, martirii națiunii. În celule sordide, bătuți și batjocoriți, și-au aflat sfârșitul sfinți ai neamului românesc (Vasile Aftenie, Valeriu Gafencu, Vladimir
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a fost trimis la Pitești (19 aprilie 1949), unde avea să Înceapă În 6 decembrie 1949 cel mai odios capitol al istoriei spațiului concentraționar românesc - experimentul Pitești. Dezvoltat și În alte locuri de detenție de pe harta Gulagului românesc (Târgu-Ocna, Peninsula, Ocnele Mari, Brașov), experimentul reeducării de tip Pitești a cunoscut expresia completă a manifestării sale - dezumanizarea și exterminarea - În Închisoarea din localitatea omonimă și În aceea de la Gherla. În cazul celei de-a doua Închisori, perioada de vârf a practicării experimentului
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
4.561), Jilava (1951/5.000?); categoria II (penitenciare Închise): Arad, Caransebeș (1954/554), Cluj (Tribunal, Principal), Constanța (1952/700), Craiova (1954/765), Făgăraș (Central, 1951/950, 1954/669), Galați (1954/998), Mărgineni (1954/1.066), Mislea (femei, 1954/397), Ocnele Mari, Oradea (1954/533), Orașul Stalin (Brașov) (Tribunal, Cetate), Pitești (1950/1.200, 1954/856), Ploiești, Rahova, Suceava (1954/502), Târgșor (1954/660), Târgu-Ocna (penitenciar-spital TBC, 1950/150), Timișoara, Văcărești (penitenciar-spital, 1953/ 3.140); categoria III: Alba Iulia (1953/295
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Lugoj, Miercurea-Ciuc (femei), Odorhei, Oravița, Petroșani, Piatra-Neamț, Rădăuți, Râmnicu-Vâlcea, Roman, Sfântul Gheorghe, Sighișoara, Sighet (raional), Slatina, Târgoviște, Târgu-Jiu, Tecuci, Tulcea, Turda, Turnu-Măgurele, Turnu Severin, Vaslui, Zalău. Au fost desființate, Între 1959 și 1963, penitenciarele Făgăraș (1960), Cluj-minori (1959), Focșani (1959), Ocnele Mari (1959), Suceava, Bistrița, Constanța, Călărași, Caracal, Huși, Lugoj, Oravița, Râmnicul Sărat, Roman, Sighișoara, Slatina, Turda, Târgoviște, Brad, Zalău, Câmpulung Moldovenesc (1962), Giurgiu (1962). În afara acestor penitenciare, au mai fost folosite pentru perioada anchetelor spațiile din arestul clădirilor Securității (mare
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
1 kg; kilometru; lapte; lățime; lege; limita; linguriță; litră; litri; de litru; lung; lungimea; mamă; matematică; material; matrice; măsoară; membru; mereu; mijloc; cu minte; 1m; de 50 ml; morcov; mustrare; muzică; neînțeles; neutru; norma; note; nouă; obiect; obținere; cu ochii; ocnă; octavă; opțiuni; ordin; pahar gradat; pantof; pas; pămînt; păr; pătuc; pedeapsă; piatră; pipetă; pîine; pînă unde?; pondere; posibilități; a potrivi; potrivită; precaut; precauție; precizie; principiu; probleme; putere; rațiune; răbdare; recipient; regulă; responsabilitate; responsabilități; restricții; ritm; rochie; saci; scurtă; seriozitate; soare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înalt; înalță; se înalță; încruntare; îngrășa; înțepător; joacă; jos; de lămîie; liber; lider; limbrici; lingură; lipsă; marină; de masă; masă; mereu; merge; mesaj; mineral; minereu; în mîncare; la mîncare; multă; mulțumit; munte; murături; NaCl (chimic); neagră; necesar; nimeni; oaie; ocean; ocnă; oțet; ouă; pasiune; păsat; peste obstacol; peste rău; și piper; pîrăul; poveste; Praid; prăpastie; pufuleți; pușcă; puțin; puțină; rană; rău; recipient; ridică; rinichi; roșii; Salina; salt; saltă; sare; săltăreț; săra; sărați; sărăcie; sărut; scări; scîntei; scumpă; sfadă; soare; solnițe; sta
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Pentru mulți dintre deținuții politici închisoarea a fost însă o probă a rezistenței și a capacității de autodepășire. Un exemplu strălucit este Valeriu Gafencu, denumit de Nicolae Steinhardt, călugărul de la Rohia, “sfântul închisorilor”. Acesta era în spitalul închisoare de la Tg. Ocna, unde erau închiși deținuții bolnavi, în mare parte de TBC. Unul dintre bolnavii ce-l iubeau și-l admirau pe Valeriu Gafencu, Victor Stratan, obținuse printr-o intervenție specială, de la familie, un pachet cu streptomicină, pentru Valeriu. El le-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]