967 matches
-
austriac la restaurarea bisericilor din Bucovina. Este vorba de acoperișul segmentat, realizat din plăci de țiglă roșie. Acestei restaurări i se datorează probabil și tencuiala cu ciment a fațadelor și decorul realizat din cărămidă nesmălțuită și smălțuită a firidelor și ocnițelor. După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica "Sfântul Ilie" din Sfânt Ilie avea o casă parohială de cărămidă, o sesie parohială de 12 ha, o sesie a cântărețului de 3 ha și o sesie a ponomarului
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
câte două care încadrează absidele laterale și un picior de contrafort la absida altarului. Absidele sunt decorate cu firide înalte: câte cinci pe absidele laterale și șapte pe absida altarului. Pe absida sudică, deasupra firidelor, se află două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari și sprijinindu-se pe cheia arcelor firidelor mari. Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
află două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari și sprijinindu-se pe cheia arcelor firidelor mari. Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
firidelor mari. Pereții de nord și de vest au fost acoperiți cu tencuială de ciment, pe peretele de nord mai păstrându-se două ocnițe sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
sub cornișă, iar pe peretele de vest întregul registru superior. Inițial și peretele de sud avea ocnițe sub cornișă, dar acestea au fost tencuite (mai puțin cele de pe absidă) pentru ca peretele să fie pictat. Picioarele firidelor și întreaga suprafață a ocnițelor de pe abside sunt acoperite de cărămizi roșii, nesmălțuite; la partea superioară a firidelor se află un brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
la partea superioară a firidelor se află un brâu de cărămizi smălțuite policrome (în verde, albastru de peruzea, galben și violet) cu dimensiunile de 28x13x5,5 cm. Un alt brâu de cărămizi smălțuite se află și la partea superioară a ocnițelor mici. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. Ușa de intrare în biserică este în arc frânt. Pronaosul este despărțit de naos printr-un perete în care se află o ușă cu chenar dreptunghiular. Altarul este semicircular
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
fost executată în timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1545) , dar zugrăveala care se vede în prezent datează din secolul al XVII-lea, din timpul mitropolitului Varlaam Moțoc (1632-1653), al cărui chip este pictat. Pereții exteriori au fost tencuiți, fiind astupate ocnițele de pe fațadă. Inițial a fost pictată o zugrăveală provizorie, pe care s-a adăugat fresca propriu-zisă. Urme de pictură mai pot fi văzute și astăzi pe peretele sudic: Scara Sf. Ioan și alte scene, precum și chipul unui ierarh în veșminte
Biserica Sfântul Ilie din Sfântu Ilie () [Corola-website/Science/317461_a_318790]
-
a afla anul erei noastre. În decursul timpului, biserica din Șerbești a fost reparată de mai multe ori, fiind păstrat totuși stilul original. Multă vreme s-a crezut că pridvorul cu turnul clopotniță reprezintă un adaos ulterior. Prezența într-o ocniță a pridvorului, deasupra ușii principale, a unei pietre sculptate datată 1848 a dus la concluzia că atunci s-a construit pridvorul cu turnul clopotniță de către boierii ctitori Alexandru Ilie și Elena Cantacuzino. Un alt adaos îl reprezintă Turlele cu acoperiș
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
1994 s-au început o nouă serie de lucrări de consolidare și restaurare, determinate de apariția unor fisuri în ziduri. Lucrările efectuate în acei ani au avut ca scop consolidarea edificiului: s-au reparat pereții și acoperișul, s-au descoperit ocnițele de pe peretele nordic care fuseseră zidite și s-au amplasat turle noi. Cu acest prilej s-au îndepărtat straturile succesive de tencuială din secolul al XIX-lea, descoperindu-se la partea superioară a monumentului o parte din fresca originară, fragmentul
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
din piatră este mărginit de un brâu din cărămidă în dinți de fierăstrău ce înconjoară biserica. De la acest brâu, pereții exteriori sunt văruiți în alb. Ferestrele au fost micșorate în timp. Deasupra ferestrelor, sub cornișă, se află două rânduri de ocnițe (cele de sus fiind mai mici decât cele de jos), care înconjoară monumentul în întregime, inclusiv pridvorul. Acoperișul este susținut de console sculptate. Pridvorul cu turnul-clopotniță se află în colțul sud-vestic al bisericii, având intrarea pe latura vestică. Deasupra intrării
Biserica Sfântul Gheorghe din Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/321870_a_323199]
-
persoanele care trebuiau să răspundă. Prezența la vot a fost de 65,5% sau 1.732.944 alegători. Cea mai mare prezență este la Basarabeasca, unde au votat 73% din alegători, fiind urmată de Dondușeni - 65,33 %, Chișinău - 64,92%, Ocnița - 62,58%, Rezina - 62,08%, Telenești - 62,05%, Ialoveni - 61,19%. Municipiul Bălți a înregistrat o prezență la vot de 58,7% din alegători, iar UTA Găgăuzia - 52,16%. Și peste hotarele republicii numărul celor care au votat prezintă un
Alegeri parlamentare în Republica Moldova, 2010 () [Corola-website/Science/321374_a_322703]
-
câte două contraforturi. Absidele laterale și absida altarului sunt semicirculare și au firide oarbe, prelungite până la soclu și cu o dublă arcatură în arc frânt la partea superioară, având deasupra lor mici nișe ogivale, iar deasupra lor un rând de ocnițe. În axul absidelor laterale este dispusă câte o fereastră dreptunghiulară, iar în axul absidei altarului este o fereastră terminată în unghi și având ancadrament dreptunghiular. Firida în care se află înscrisă această fereastră are la partea superioară un arc trilobat
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
mici turnulețe deasupra absidelor laterale. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, sprijinită pe două baze stelate. Ea are patru ferestre în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi fiind sprijinită de mici contraforturi. Deasupra ferestrelor, turla este înconjurată de ocnițe mici. Acoperișul ei are o formă piramidală, cu rupere în pantă. În interior, bolta pronaosului are formă de calotă ușor turtită, fiind așezată pe patru arcuri lipite de ziduri, iar turla din naos se sprijină pe arcuri încrucișate. Absidele au
Biserica Sfântul Dumitru din Hârlău () [Corola-website/Science/316327_a_317656]
-
formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare de cărămidă aparentă. În interior
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la soclu, terminate la partea superioară cu o dublă arcatură în arc frânt și separate între ele prin picioare de cărămidă aparentă. În interior, biserica este
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
stelate suprapuse. Turla are patru ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale, pe celelalte laturi aflându-se contraforți mici, în trepte. Pe cele două baze care susțin turla, dar și pe turlă (sub ferestre și deasupra lor) se află ocnițe. Catapeteasma datează din anul 1791, din timpul restaurărilor efectuate de spătarul Mihail Racoviță. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a avut pictură exterioară în frescă, realizată de un anume Gheorghe zugrav în timpul domniei lui Petru Rareș. Deoarece pe pereții pronaosului se
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
în exterior, acestea fiind străpunse de câte o fereastră în ax. Absida altarului era mai amplă decât absidele laterale. Absidele erau împodobite cu firide înalte (câte 5 la cele laterale și 7 la altar), având deasupra lor un rând de ocnițe mici. Deasupra naosului se afla o turlă cilindrică sprijinită pe o bază pătrată și având pereții decorați cu 16 firide și 16 ocnițe mici; turla era străpunsă de patru ferestre mici în cele patru puncte cardinale, deasupra cărora se aflau
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
firide înalte (câte 5 la cele laterale și 7 la altar), având deasupra lor un rând de ocnițe mici. Deasupra naosului se afla o turlă cilindrică sprijinită pe o bază pătrată și având pereții decorați cu 16 firide și 16 ocnițe mici; turla era străpunsă de patru ferestre mici în cele patru puncte cardinale, deasupra cărora se aflau discuri ceramice. Sub cornișă erau amplasate plăci și discuri ceramice policrom glazurate (în verde, galben și brun). Acoperișul bisericii era din șindrilă, având
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
sf. taină a cununiei Iraclie și Emilia Porumbescu, părinții nemuritorului Ciprian Porumbescu"". O altă serie de lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada 1935-1936, cu acest prilej fiind decapată tencuiala de pe porțiunea de zid de piatră din exterior, iar ocnițele din cărămidă au rămas tencuite. În cursul anului 2007, cu ocazia unor lucrări de curățare a pereților interiori ai bisericii, efectuate sub coordonarea prof.univ. dr Oliviu Boldura de la Universitatea București, s-a descoperit un fragment de pictură murală, demontându-se
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
câte trei contraforturi de factură gotică de-o parte și de alta a pronaosului și naosului, iar absida altarului este susținută de două contraforturi de dimensiuni mai mici. Biserica este înconjurată în registrul superior, sub streașină, de două rânduri de ocnițe - patru din rândul de sus corespund la trei din rândul de jos. Fereastra de la absida altarului este terminată în arc semicircular, toate celelalte ferestre au chenare în arc frânt. Spațiul bisericii este împărțit în pronaos, naos și altar. Intrarea în
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Volovăț () [Corola-website/Science/316964_a_318293]
-
Canonic Mitropolitan și a fost sfințită în ziua de 6 iunie 1936, sâmbăta, de către dr. Iuliu Hossu, episcopul greco-catolic al Clujului și Gherlei. La slujba sfințirii au luat parte 20 de preoți, printre care amintim pe preotul Aron Ignat din Ocnița, preotul Ioan Morariu din Pintic, preotul Emil Stanislav din Șopteriu, preotul Gavril Covăsan din Sfântu, preotul Teofil Hossu din Milaș, preotul Dionisiu Decei - protopop districtual. Între anii 1978-1982, biserica este reparată și pictată din nou, fiind resfințită în ziua de
Biserica de lemn din Orosfaia () [Corola-website/Science/326952_a_328281]
-
La ora 18:00 circa 45,78% din alegătorii (1 232 154 persoane)înscriși în listele de bază și-au exercitat dreptul de vot. Lideri la capitolul rată de participare la vot la această oră sunt Basarabeasca (participare de 56%) Ocnița (54,97%), Dondușeni (56,8%), Nisporeni (51,93%), Telenești (52,43%). Cei mai pasivi alegători sunt la Bălți (34,7%), Anenii Noi (40,5%), Cahul (41,46%) și în UTA Găgăuzia (41,85%) . Exit-poll-ul s-a efectuat doar în Chișinău
Alegeri locale în Republica Moldova, 2011 () [Corola-website/Science/322518_a_323847]
-
(n. 20 martie 1952, Ocnița) este o interpreta de muzică populară românească. S-a născut în satul Ocnița, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, fiind al treilea copil al lui Viluț Vasile Ardelean și a Violinăi Viorelia, din casă „de sub jii”. Și-a început cariera de profesionist
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
(n. 20 martie 1952, Ocnița) este o interpreta de muzică populară românească. S-a născut în satul Ocnița, comuna Teaca, județul Bistrița-Năsăud, fiind al treilea copil al lui Viluț Vasile Ardelean și a Violinăi Viorelia, din casă „de sub jii”. Și-a început cariera de profesionist la București, la Casa de Cultură a Sectorului 5, unde a și studiat
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]
-
de cântece ( muzică populară, cântece religioase și colinde din Zona de Câmpie a Transilvaniei. După mutarea în orașul Bistrița, s-a căsătorit cu Florentin Archiudean - militar de carieră, fost coleg de bancă în clasele I - IV la școala generală din Ocnița. La împlinirea frumoasei vârste de 50 de ani și odată cu sărbătorirea a 25 de ani de căsătorie, colegii de breaslă, din Bistrița i-au făcut o frumoasă surpriză, organizând o nuntă de argint minunată la cercul militar Bistrița, nânași fiind
Cornelia Ardelean Archiudean () [Corola-website/Science/329736_a_331065]