994 matches
-
fundamental. Când se pune culisorul în contact cu acea coardă, sunetul obținut se modifică. Dacă el este plasat chiar în centrul monocordului, în contact cu mijlocul corzii, din partea fiecărei jumătăți a ei obținem aceeași notă: un ton cu exact o octavă mai ridicat decât tonul fundamental al corzii. Deplasând puțin culisorul, coarda poate fi împărțită în trei cincimi, respectiv două cincimi; în acest caz, Pitagora a observat că, prin ciupirea celor două segmente obține două note ce formează o cvintă perfectă
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a ciupit neglijent coarda, s-a auzit o notă clară: tonul cunoscut drept fundamental. Când și-a așezat ușor degetul pe mijlocul ei și a atins-o din nou, a obținut o nouă notă clară, de data aceasta cu o octavă desupra tonului fundamental. Iar mai jos pe coardă, la o treime din lungimea ei, a obținut un alt ton plăcut. Dar Pitagora și-a dat seama că nu toate notele sunt permise. Când și-a pus degetul la întâmplare pe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
această dramă că pe o tragedie epica" [Albérès, Istoria românului modern, 1968, p.75]. Lumea pe care o propune Zola pare să fie diferită de cea a personajelor flaubertiene și maupassantiene. În ea regăsim figurile cuceritorilor, cum sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celuia care intră în contact cu el" [v.Buuren, p.74]. Pariziana, la fel ca Parisul, se oferă bărbaților destul de puternici, cum ar fi Eugène Rougon, Saccard sau Octave Mouret. Femeia pariziana are, la rândul ei, trăsăturile orașului care a generat-o: "ba o amantă supusă, ba un monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celui care intră în contact cu el" [v.Buuren
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
monstru devorator, iar aparentă pe care el o ia depinde de perspectivă celui care intră în contact cu el" [v.Buuren, p.74]. Pariziana, la fel ca Parisul, se oferă bărbaților destul de puternici, cum ar fi Eugène Rougon, Saccard sau Octave Mouret. Parisul concurează cu Veneția că locuri care predispun la întâlnirea și trăirea oricărei iubiri. Tradiția pariziana a fost întotdeauna favorabilă întâlnirii iubirii; indulgent și provocator, Parisul a fost întotdeauna complicele îndrăgostiților. Cadrul urban este propice hazardului, fanteziei, promisiunilor, misterului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de Burne, Clorinde Balbi, Nana) sau, uneori, pe cel de marionetă (Renée, Clăire Fromont, doamna și domnișoara Walter). Importantă femeii pariziene depinde de rolul pe care îl joacă pe langă personajul principal masculin cel de adjuvant (Caroline Hédouin, Denise Boudu / Octave Mouret; Caroline Hamaline / Saccard), de opozant (Clorinde Balbi / Eugène Rougon) sau de rival (Madeleine Forestier/domnul Forestier, Georges Duroy), animozitatea permițând autorului de a face personajele mai complexe, mai dense și mai interesante din punct de vedere dramatic. Organizarea scenariului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
1883 TAINE, Hippolyte, Leș origines de la France contemporaine, 2 v., Robert Laffont, Paris, 1986 TAINE, Hippolyte, Vie et opinions de M. Frederic-Thomas Grainborge, Paris, 1867 TEXIER, Edmond, Paris-actrice, A.Taride, Paris, 1854 TEXIER, Edmond, Paris-bohême, A.Taride, Paris, 1854 UZANNE, Octave, La femme à Paris, nos contemporaines: notes successives sur leș Parisisennes de ce temps dans leurs divers milieux, états et conditions, 1894 UZANNE, Octave, Parisienne de ce temps. Etudes de sociologie féminine, Mercure de France, Paris, 1910 VIGNON, Claude, Une Parisienne. Etude
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Paris, 1867 TEXIER, Edmond, Paris-actrice, A.Taride, Paris, 1854 TEXIER, Edmond, Paris-bohême, A.Taride, Paris, 1854 UZANNE, Octave, La femme à Paris, nos contemporaines: notes successives sur leș Parisisennes de ce temps dans leurs divers milieux, états et conditions, 1894 UZANNE, Octave, Parisienne de ce temps. Etudes de sociologie féminine, Mercure de France, Paris, 1910 VIGNON, Claude, Une Parisienne. Etude de femme, Calmann Lévy, Paris, 1882 III. Studii de critică ABENSOUR, Miguel, Heroïsme et modernité, în Le magazine littéraire, Nr. 408 (IV. 2002
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
deoarece acesta seamănă prea mult cu viața. În același român, doamna Campardon plânge la lectură romanelor lui Dickens, iar pe masa de bucătărie a doamnei Josserand se descoperă un exemplar din Jocelin de Lamartine. "Căderea" doamnei Pichon în brațele lui Octave Mouret, care îi împrumuta române nu atât pentru a o seduce, cât pentru a-i face plăcere, are loc în bucătărie, între o farfurie cu ridichi și un român de George Sand, André, după ce ea este obosită de lectură. Astfel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
idei și principii care în Europa Occidentală sunt expuse și promovate mai calm și mai pragmatic, ajungând de la utopie - prin negocieri laborioase și nu fără momente de criză între partenerii sociali - la politica socială, sunt clamate în Statele Unite cu câteva octave mai sus. Sunt convins că dacă unele drepturi de bază - să zicem, pentru a nu lua decât un exemplu strigător la cer și a nu intra în dispute politico-ideologice, salariul egal la muncă egală, indiferent de „gen” și culoare - ar
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
îngr. Aurelia Bârlă, pref. Matei Călinescu, București, 1960; Scrieri, I-II, îngr. și introd. Virgiliu Ene, București, 1969; Jurnal, îngr. și pref. Al. Gh. Savu, București, 1970; Teatru, îngr. și pref. Nicolae Florescu, București, 1973. Traduceri: Marguerite Audoux, Maria-Clara, pref. Octave Mirbeau, București, 1912; Anatole France, Thaïs, București, 1916, Grădina lui Epicur, București, 1946; Sutton Vane, Călătoria cea mare, [București, 1946]; Will Durant, Voltaire, București, [1946], Spinoza, București, 1946; N. Ostrovski, Așa s-a călit oțelul, București, 1947; Jean Giraudoux, Amphitrion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
del mal di chi piș lor credette.587”588 Rimele nu au fost foarte apreciate, deoarece la Boccaccio identificăm un interes permanent pentru narațiune, chiar și în sonetele sale, pe care le-a făcut să se îndrepte mai mult spre octava epică, nedelimitând cele două catrene, făcând din ele o unitate distinctă de terțete. „Nu le-a reunit într-o colecție, așa cum a făcut Petrarca, și pe multe le-a ars în momentul convertirii sale. Aceste poezii au fost considerate, în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
acest poem este, în esență, o operă medievală. Epicul înfățișează o 198 poveste de dragoste. Toate aceste opere de început ale lui Boccaccio reflectă gusturile curții napolitane a vremii.”727 Teseida este un poem alcătuit din douăsprezece cărți, scrise în octave și având în introducere o dedicație în proză (către femeia iubită, Fiammetta) și un sonet (nel quale si contiene uno argomento generale a tutto il libro 728), iar în excipit două sonete (unul prin care o roagă pe muză să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
secolul al XIX-lea. Textul, care se structurează pe două axe istoria lacunară a lui Narcisse Pelletier, cu sincope tot mai numeroase pe măsură ce avansează în relațiile cu tribul gazdă, și lungile scrisori explicative și tot mai dubitative ale tînărului aristocrat Octave de Vallombrun, membru corespondent al puternicei Societăți de geografie din Franța, care îl ia sub aripa sa, mai întîi la Sydney, apoi în țara natală, pe cel numit "sălbaticul alb". Dincolo de dificultățile inerente ale regăsirii treptate, în adîncurile memoriei, a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în noul oraș Magdeburg, care, în ziua Înălțării Sfintei Cruci, a fost consacrată de domnul Albert, arhiepiscopul orașului. După ce a consacrat-o, arhiepiscopul, foarte generos, le-a lăsat fraților toate podoabele pentru altar. Fratele Iacob, într-una din zilele din octava de după consacrare, îndată ce a terminat liturghia pe care o celebra pentru frați, a început să-și piardă puterile, astfel că a trebuit să fie dus la spitalul pe care frații îl aveau pe atunci în orașul vechi, la Biserica Sfântul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
când vine vorba despre rezolvarea problemelor, o astfel de pasiune este esențială pentru a susține progresul În ciuda obstacolelor. Fervoarea celor doi frați a ieșit la iveală Într-o scrisoare pe care Wilbur i-a scris-o marelui pasionat de aviație Octave Chanute În mai 1900. „Gândul că omul poate zbura mă Îmbolnăvește”, scria Wright. „Boala mea (dorința de a zbura) s-a agravat și simt că, În curând, mă va costa foarte mulți bani, dacă nu chiar viața.” O astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Ion Ciocârlan, Nae D. Țăranu, Ioan P. Manolescu, G. Rigo (Gr. Grigoriu), D. Teleor ș.a. Apar scurte articole despre Henrik Ibsen, Lev Tolstoi, Émile Zola, Heinrich Heine și traduceri din A. P. Cehov, Alphonse Daudet, Henry de Forge, Henry Wadsworth Longfellow, Octave Mirbeau, Maxim Gorki, François Coppée, Edgar Allan Poe. Pe parcursul câtorva numere redacția polemizează cu „Sămănătorul”. Astfel, la rubrica „Revista revistelor”, un articol nesemnat afirmă că „Sămănătorul” „a venit în lumea aceasta cu năzuințe înalte, cu trâmbițări zgomotoase, cu gesturi și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288607_a_289936]
-
la sfârșitul clasei a X-a. Pentru această secție pot opta elevi de la liceele de muzică, secția teoretică sau instrumentală. SECȚIA TEORETICĂ Proba I a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și auz armonic: bicorduri până la octavă, trisonuri majore și minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
minore în poziție strânsă, toate stările. ... b) Solfegiu la prima vedere de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2,3 sau 4 timpi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). ... Probele a) și b) se apreciază cu o notă, care se calculează ca medie aritmetică, cu două zecimale, fără rotunjire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
rotunjire, din notele acordate separat. Proba a II-a Dicteu melodic de 12-16 măsuri, până la trei alterații constitutive, în măsurile de 2, 3 sau 4 pătrimi, cu inflexiuni modulatorii la tonalități înrudite de gradul I, cu salturi de maximum o octavă perfectă, cu maximum patru durate de timp, cu elemente ale conflictului metro-ritmic: sincopă, contratimp (conform programei ultimei clase de gimnaziu). Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) La un instrument studiat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
nr. 6. 8. Ultrasunetele Articolul 49 Limitele maxime admise pentru nivelul de presiune acustică la locurile de muncă cu instalații ce emit ultrasunete, pentru expuneri zilnice mai mari de 4 ore, sunt următoarele: ─────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecvență centrală a benzii de 1/3 octava ─────────────────────────────────────────────────────────────────── kHz 8 10 12,5 16 20 25 31,5 40 50 63 80 100 dB 80 80 80 80 90 105 110 110 110 110 110 110 Articolul 50 Limitele maxime admise pentru nivelul de presiune acustică la locurile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
în dB (A) ─────────────────────────────────────────────────────── 100 ...56 0 56 ...18 -5 18 ...6 -10 6 ...1,8 -15 1,8 ...0,6 -20 0,6 ...0,2 -25 sub 0,2 -30 Anexă 14 ZGOMOTUL Nivelurile de presiune acustică în benzi de octava corespunzătoare curbelor de zgomot Cz ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nivelul de presiune acustică în dB ──────────────────────────────────────────────────────────────── Cz Frecvențele medii în Hz ───────────────────────────────────────��────────────────────────────── 31,5 63 125 250 500 1.000 2.000 4.000 8.000 --------------------------------------------------------------------- 0 55,4 35,5 22,0 12,0 4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
Anexă 15 VIBRAȚIILE Limitele maxime admise pentru vibrații pe axa z (a(z)), pentru locuri de muncă obișnuite cu o solicitare neuropsihica și psihosenzoriala normală ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecvență Accelerația a (m/sec.^2) centrală a ────────────────────────────────────────────────────────────────── benzii de Timpul de expunere 1/3 octava ─────────────────────────────────────���──────────────────────────── (Hz) 24 h 16 h 8 h 4 h 2,5 h 1 h 25 min. 16 min. 1 min. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1,0 0,280 0,425 0,630 1,06 1,40 2,36 3,55 4,25 5,60
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
pentru vibrații pe axa x și pe axa y (a(x), a(y)), pentru locuri de muncă obișnuite cu o solicitare neuropsihica și psihosenzoriala normală ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecvență Accelerația a (m/sec.^2) centrală a ─────────────────────────────────────────────────────────────────── benzii de Timpul de expunere 1/3 octava ─────────────────────────────────────────────────────────────────── (Hz) 24 h 16 h 8 h 4 h 2,5 h 1 h 25 min. 16 min. 1 min. ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1,0 0,100 0,150 0,224 0,355 0,50 0,85 0,25 1,50 2,0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]
-
26. Anexă 17 VIBRAȚIILE Limitele maxime admise pentru vibrații pe axa z (a(z)), pentru locuri de muncă cu o solicitare neuropsihica și psihosenzoriala crescută ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Frecvență Accelerația a (m/sec.^2) centrală a ────────────────────────────────────────────────────────────────── benzii de Timpul de expunere 1/3 octava ────────────────────────────────────────────────────────────────── (Hz) 24 h 16 h 8 h 4 h 2,5 h 1 h 25 min. 16 min. 1 min. ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1,0 0,088 0,134 0,200 0,336 0,444 0,749 1,126 1,349 1,777
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198853_a_200182]