23,968 matches
-
naibii copilul În brațe și fă-l sa tacă că, de nu, vă dau afară pe amândoi. Dacă mai aud un singur zgomot te calc În picioare ca pe o “zdreanță” să te Învăț minte să-mi respecți orele de odihnă de acum Încolo. Acest avertisment avea să fie pus În practică mult prea curând. Refuzând de multe ori să ia copilul În brațe și să părăsească În miez de noapte casa, Maria era crunt bătută, cu pumnii, cu picioarele, până
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
era ca o arsură, ca o rană deschisă. Trebuia să fiu În formă bună pentru a doua zi. Am ținut picioarele Într-un lighean cu apă rece apoi am folosit o cremă de levănțică pentru masaj. După câteva ore de odihnă, eram pregătită s-o iau de la capăt. „Cu ce mă Îmbrac?” Mereu a fost o problemă găsirea celor mai adecvate ținute. Am răscolit garderoba și am scos mai multe cămăși, sacouri, fuste. Totul depindea și de vremea anunțată pentru ziua
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
amfiteatrul școlii nr. 10 ”D. Sturza” a găzduit un frumos spectacol oferit de grupul ”Satricon” de la această școală, condus cu multă migală și cu un desosebit profesionalism de profesoara Eleonora Stamate, grup premiat la recentul concurs ”Gala Teatrului Școlar”. Fără odihnă, iat-o, din nou, dăruită unui frumos proiect cultural În care sunt implicați cei tineri dornici de a presăra pe drumul existenței lor flori nemuritoare, crescute din noblețea trăirilor și spiritului lor creator. “Când ziua-și pierde mantia albă // Iar
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
spre ea și intră în cabinetul de vizavi. Se aud râsete, cineva spune bancuri. Femeile așteaptă cu ochii stinși, cu mâinile atârnate, par statui dezolate peste care a trecut o viață de câine. Un loc cu verdeață, un loc de odihnă, de unde a fugit durerea și întristarea...", popa tămâiază sicriul, babele bocesc înfundat în năframă. Se gândește la bunica ei nu ca la o moartă, ci așa cum stătea ea în fața casei pe o lespede de piatră cu mâinile în poală, fără
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
plecă în sălașul ei de după dealul Godăeștilor. Focurile potolite afară aprindeau în corturi scenele de dragoste ale tinerilor care topeau dorurile consoartelor doritoare de dezmierdări și îmbrățișări. Copiii șatrei dormeau demult. După un timp toată șatra dormea, punând pe perna odihnei truda zilei care se săvârșise, pentru că nu după mult timp avea să înceapă o altă zi, cu alte încercări, sub un cer luminat sau umbrit de multele vicisitudini ale vieții hărăzite acestor nomazi ai pământului. * Vișinel mai zăbovi în preajma corturilor
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
acele gânduri nespuse, făcându-le nevăzute în tainițele cortului. Se culcară cu toții. Intrară în dunele de pene, se cocoloșiră cum putură mai bine, dar nici căldura acestora și nici luna care lumina spornic întreaga șatră, nu reușiră să le aducă odihnă în trupurile și gândurile ostenite de griji. A doua zi, pentru a nu răscoli tristețile alungate o dată cu noaptea care trecuse, nimeni nu mai pomeni despre fata lui Vijelie ce ar fi putut sau nu să devină mireasa lui Vișinel. Alte
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Unii, ca să uite de foame, începură să cânte, să-și poarte pașii așa, fără țintă, prin jur, dar nu prea departe de locul unde abureau oalele și soarele acela din ceaun care fierbea în draci. Și câinii părăsiră locurile de odihnă de sub căruțe, apropiindu-se cât putură de mult de focurile la care licărea și pentru ei speranța unei bucăți de mămăligă. Așteptarea face ca uneori timpul să dobândească dimensiuni greu de imaginat. Răsturnarea mămăligii și punerea în străchini a mâncării
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
șatrei, doborâți de oboseala drumului, căutară culcușurile pentru a se lăsa în voia somnului. Nu se știa dacă mai era timp de visare. Hurducăturile căruțelor pe drumurile cu atâtea hârtoape, le spulberaseră orice gând în afară de cel care însemna mâncare și odihnă. Cum nu se simțea îmbiat de mâncare, bulibașa trecu printre corturile așezate deja, cu luleaua stinsă. Se vedea cât de colo că era preocupat de ceva. Nu-și putea explica de ce trebuia să și alerge el oamenii și animalele în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
sau să o așeze cuminte pe un jar încins ce se afla în fața corturilor. În seara aceea însă, pe drumul tăiat de șatră în goana nebună a telegarilor, fasolea se aflase la mare cinste. În timp ce oamenii șatrei se pregăteau de odihnă, sosi un călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa și, lăsând calul slobod, a alergat cu sufletul la gură să se înfățișeze stăpânului. Bulibașa reușise
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ea catârii, dădu semnalul și coloana se puse în mișcare. Ea strunea cu pricepere telegarii, forțându-i să o țină într-un trap continuu, măsurat, pentru a nu-i obosi, fiindcă animalele ca și oamenii șatrei nu avuseseră timp de odihnă. Toate căruțele, în alai, intrară în adâncimile nopții, ocolind drumul de piatră prin locuri dosite, pentru a fi cât mai departe de ochii stăpânirii. La o răscruce, bulibașa hotărî să o ia pe un drumeag lateral, pe lângă o lizieră de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
nu mai sunt decât vreo câteva ore! Alex spusese toate acestea, deși în forul lui intim nu era nici el convins că mai putea vreunul din ei să doarmă. Amândoi întâmpinară zorii noii zile fără a fi găsit calea spre odihna atât de necesară. Când copiii se treziră, Ina sări din pat gata să le pregătească micul dejun. Mihăiță își urmă programul știut: mai întâi îndeplinirea igienei de dimineață, apoi așezarea la masa din sufragerie unde îl așteptau părinții. Vișinel însă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
cele pustiuri. Se trezi țintuit de ochii stăpânului care îi aruncă furios mustrări pline de obidă: - Lisandre, eu cu tine vorbesc, să fii cuminte! Nu e bine să te năzdrăvănești. Și eu, de când am aflat vestea cea tristă, am avut odihna vântului și toate nopțile mi-au fost văruite de nesomn, n-am putut să-mi pun nici o clipă tihnă în gânduri, dar am chibzuit că din toate relele, răul cel pe care l-am ales și vreau să-l afli
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
unt, ori deliciosul cremșnit, specialitatea casei. Tare mult mai ținea bona la plimbările regulate pe aleile parcului vecin din stațiune, în compania veverițelor blânde și jucăușe, a ciocănitorilor preocupate de igiena copacilor, a măiestrelor păsări cântătoare, a turiștilor veniți la odihnă sau tratament. Păcat că la trei ani a trebuit să mă despart de Gertrude și de parcul primelor zghihuieli nevinovate, cu multe și mari regrete printre hohotele de plâns, presimțind că pe Trudy nu aveam s-o mai revăd niciodată
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
zicând că va reface traseul banilor prăpădiți, precum munteanca Vitoria Lipan din Baltagul lui Sadoveanu. Era o noapte de sfârșit de martie cu lună plină, așa că se vedeau urmele pașilor nesiguri ai chefliului în colbul drumului, oamenii cumsecade fiind la odihna somnului. Se spune că norocul sorții îi ajută pe cei îndrăzneți, judecată confirmată în acea noapte de Sile, care găsi fâșicul cu banii căzuți din sân în mijlocul drumului, căci omul beat o ține tot pe centru să nu ajungă în
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
timpul însă, atât Olga cât și Ina se obișnuiră. Nu erau toate zilele la fel de încărcate, dar prima lor zi de activitate nu aveau s-o uite niciodată nici una dintre ele. * Seara, Olga își ținu promisiunea și, după câteva ore de odihnă, bătu la ușa prietenei sale cu sacul încărcat de veștile ce o împovăraseră în ultimele zile. îi povesti Inei câtă durere îi pricinuise lipsa ei de maturitate, cum putuse să se iluzioneze în privința lui Marcel, și cât pot fi de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
lor au generat multe conflicte dintre cele enumerate anterior, care se pot referi la : modul de repartizare a cheltuielilor pe părțile comune; dispute între proprietari care vizează spațiile comune; lucrări zgomotoase în apartamente care nu numai că deranjează liniștea și odihna vecinilor, dar induc chiar și unele suspiciuni asupra faptului că prin acestea ar fi afectată structura de rezistență a blocului; inundații repetate a apartamentelor vecine din cauza folosirii incorecte a instalațiilor sanitare de către proprietarul apartamentului de unde a pornit inundația; dispute continui
Medierea un mod amiabil d e a pune capăt disputelor din cadrul Asociaţiilor de Proprietari by Mihaiu Şanţa () [Corola-publishinghouse/Administrative/1591_a_3106]
-
ei răvășit de toate cele întâmplate. Arăta ca o construcție pe punctul de a fi supusă unei implozii, fapt care o îndemnă pe mama ei să o roage, să o implore să se culce. Fiica ei avea multă nevoie de odihnă. - Uite, ți-am pregătit patul! Culcă-te, fata mea, și alungă toate gândurile rele. Mâine dimineață, fiindcă e duminică, vom merge amândouă la piață, vom face târguieli... Te vei limpezi... Prea le pui la suflet pe toate. Cu ochii închiși
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
unor păsări migratoare care, plecând toamna, nu mai revin niciodată la vechile cuiburi, din varii motive. * În întâlnirile sporadice dintre Ina și Olga, aceasta din urmă îi mărturisi că nu se simte în apele ei și că un concediu de odihnă, chiar prelungit, poate la munte, i-ar aduce o restabilire a stării generale și i-ar readuce pofta de viață. Olga găsea ca soluție salvatoare să fugă, să se ascundă în ea ca nimeni să nu-i poată vedea fața
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
să vii la ora asta! Înseamnă că vom lua masa împreună, pară ea ad-hoc situația în care se putea desluși o oarecare stânjeneală, silindu-se să o acopere cu o voită dezinvoltură. - Mi-am îngăduit și eu o după-amiază de odihnă, te miră!? - Sigur că mă miră, căci tu ești mai însurat cu șantierul decât cu mine. - Cred că glumești, Ina, dar tu și când glumești pui uneori și câte un cui înroșit în vorbe. Ina confecționă un zâmbet de complezență
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
timp în urmă. Acasă, Alex se achită conștiincios de obligația asumată. Spălă vasele, le rostui pe un grătar la uscat, apoi se așeză pe pat cu gândul să fure o oră de somn. Ce bine i-ar fi prins puțină odihnă! Dar... când puse capul pe pernă și voi să o așeze pentru a se simți confortabil, dădu de un obiect dur. Căută. Scoase la lumină un caiet voluminos pe care tronau scrise cu majuscule cuvintele: JURNAL DE SUFLET. Avu pentru
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
școlarității. Cântărindu-l în mână, foiletând la repezeală paginile scrise, nu se putu abține să nu exclame: Măi să fie! soția mea a scris aici un adevărat roman. Curiozitatea de a-l lectura îi alungă total dorința de somn, de odihnă. Citi la întâmplare mai multe însemnări: unele mai interesante, altele purtând amprenta unor întâmplări care nu-i erau străine, toate însă erau elaborate cu grijă. El știa, dar i se întări și mai mult convingerea, că Ina era deosebit de sensibilă
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mai privi o dată spre locul acela unde se afla înscrisă culpabilizarea lui. Avea impresia că vorbele acelea, care conțineau un adevăr incontestabil, ieșeau ca niște flăcări prin învelișul pernei, gata-gata de a o incendia. Recules, renunță la somn și la odihna proiectată. Plecă la lucru. Tot drumul până la șantier se gândi cum să soluționeze o situație care putea deveni o problemă, dacă el nu găsea o rezolvare rezonabilă. În fond, fata avea vina ei, toate avansurile acelea chemătoare îl făcuseră să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
că nu apucase să se așeze pe pat pentru că era imposibil ca răsucindu-și perna, cum o făcea de obicei, să nu facă cunoștință cu jurnalul ei. - Îmi pare rău pentru tine, nu ți-ar fi stricat o oră de odihnă. În compătimirea ei era de fapt un însemn al satisfacției sale de a nu fi fost deconspirată. Și, pentru a încheia capitolul, veni cu îndemnul: acum, hai să mâncăm ceva și să ne așezăm în pat mai devreme, poate recuperăm
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
ei era de fapt un însemn al satisfacției sale de a nu fi fost deconspirată. Și, pentru a încheia capitolul, veni cu îndemnul: acum, hai să mâncăm ceva și să ne așezăm în pat mai devreme, poate recuperăm timpul sortit odihnei. Mâine și eu am o zi grea. Alex fu de acord că propunerea Inei era într adevăr salutară. Intră cu toată ființa sub comanda tandrei sale soții, binevoitoare și purtătoare a unei discreții pusă grijuliu sub lespedea tăcerii. 36 Cursese
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
zâmbet palid, ce adunase toate vorbele Inei într-un buchet, nemeritat, se prefiră pe buzele Olgăi arse de boală. - Nu, nu pleca! N-am vorbit îndeajuns. - Ți-am spus motivul pentru care mă grăbesc. Și tu Olga ai nevoie de odihnă. - Mai stai o clipă, o clipă doar, numai o clipă, te implor... N-am reușit să-ți spun ceea ce este mai important și pentru care te-am chemat. Tăcu iar. - Ai obosit Olga, ai nevoie de multă odihnă! - Nu-ți
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]