1,257 matches
-
după meșteșug face oarecare ecsepții (deosebire). Sămânța de crin încolțăște în curând și apoi fiind slobodă și fără de apărare în vremea brumelor de toamnă, lesne se poate strica, când din protivă, sămănându-se primăvara și urmând timp favorisitor, ar crește bine, odrasla ei pân la iarnă s-ar întări și așa mai lesne și mai sigur ar suferi asprimea timpului răce. Sămânța să se amestece pe giumătate cu ovăz și așa să se samene, deopotrivă, pe locurile săpate, apoi să se grebleze
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fiul nelegitim al lui Brumă nu reușește să-și facă o situație, preferând să-și consume timpul în reverii și în lecturi diverse. Continuă să primească bani de la Manole, până într-o zi când ultimul își dezvăluie identitatea, invitându-și odrasla să-l viziteze la conac. Acolo, Manole îi arată lui Nicolae un testament, prin care primul se angajează să-i plătească, post mortem, ultimului 600000 de lei: Această sumă se află cuprinsă în două pachete a câte trei sute de hârtii
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
avocatului, adevărata plagă a domeniului Kemény. Grație unui artificiu stilistic clasic (inserarea unei cronologii succinte, dar pedante, cuprinzând reperele biografice ale descendenților contelui Armin), naratorul acoperă intervalul 1860-1926. Contele Armin, mort în 1881, este descendentul unei ilustre familii feudale maghiare. Odrasla acestuia, Andor, este obsedat de spiritism (și face chiar cercetări în domeniu), mergând până într-acolo, încât să ia în căsătorie pe fiica unui țăran sibian, Ana Porumbacu, grație exclusiv calităților ei de medium. Mai mult, tânărul conte are viziuni
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a sumei de 100 de lei ce a fost „...acordată unui trecător (sic!)”, ori decontarea din fondurile comunității a unei sume de 500 de lei cu titlu de „...ajutor pentru un copil mușcat de o pisică sălbatică”. Acest copil era odrasla „D-lui B. Richter”. Potrivit unui alt document de plată, chiar și plecarea la armată a unor evrei era un bun motiv de a cere comunității niscaiva bani de buzunar, așa cum s-a întâmplat tot pe 14 martie 1930 când
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ibrăileanu) au susținut publicarea sonetelor în care Panait Cerna, el însuși poet, intuia valori străbătătoare ale timpului: "Băiatul dumitale e un talent remarcabil [...]. Trecutul nostru tot înviat în cîteva rînduri! O parte din puternicul d-tale talent a trecut în odrasla d-tale, luînd o formă proprie și făgăduind flori, care nu se scutură niciodată." Chiar dacă Mateiu e considerat un artist fără antecesori și fără urmași, martor, actor și regizor în propriile-i narațiuni, geneza și esența talentului său nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
îi permitea acestuia să-și cultive abilitățile profetice, în absența carcanelor viziunii simple. Primele versuri din Chapter 1 trădează atât egoismul lui Albion, cât și furia să, alimentată de gelozie, în raport cu propria Emanație, Jerusalem, sortită să devină Mireasă Mielului. Numeroasele odrasle, de ambele sexe, ale lui Albion reifica furia acestuia și subliniază ideea recurenta a lui Blake, anume că diviziunea creează conflict și disperare: "They war, to destroy the Furnaces, to desolate Golgonooza: / And to devour the Sleeping Humanity of Albion
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p. 177-178). Dialogul scoate la iveală adesea un contrast care există între starea socială a personajelor și limbajul pe care îl folosesc. Astfel, craiul din Povestea lui Harap Alb se adresează fiilor săi ca un bătrân țăran care își povățuiește odraslele: „ Iaca, ce-mi scrie frate-meu și moșul vostru. [...]” (p.225). același contrast reiese și din convorbirea celor doi bătrâni din Povestea porcului care discută despre împărăție ca despre ceva foarte apropiat. Ei „pomenesc de împărăție cu familiaritate, ca și când ea
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
fac decât defavoruri copiilor pe care îi cresc, căci aceștia vor deveni, la rândul lor, incapabili să clădească o civilizație bazată pe cinste și respect. Deși hazlie, coana Chirița, neuitatul personaj al bardului de la Mircești, nu reprezintă un model pentru odraslele ei, cărora le încurajează incultura și le insuflă parvenitismul. Cele trei doamne care se ocupă de educația lui Goe (mam-mare, mamita și tanti Mița) sau doamna Popescu, mama lui Ionel, dintr-o altă celebră schiță a lui Caragiale, sunt veritabile
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
austrieci Înainte de Primul Război Mondial undeva prin Munții Alpi. Avea un dar de a povesti rar Întâlnit. Povestea Întâmplări din armată pe care le ascultam cu sufletul la gură. Generos cu toți cei nevoiași, el a botezat și cununat toate odraslele zăpozenilor. Tuturor le era naș. Avea stupi mulți și când recolta mierea, dădea din ea la toți finii și finele. Tip jovial, găsea vorbe de duh pentru orice interlocutor. Nu a cunoscut sentimentul urii și era un bun creștin. Trăia
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
XIX-lea. Dar ceea ce este specific românesc o altă moștenire gravă a anilor Ceaușescu este corupția în școli, dimpreună cu statutul, disprețuit, al profesorului: prost plătit, adesea insuficient format, umilit odinioară de activiștii partidului comunist, astăzi de către noii îmbogățiți și odraslele lor, care își bat joc de starea sa materială precară, "proful" nu mai poate ține pasul cu lumea televiziunii globalizate și a internetului. Este imposibil, dacă nu chiar inutil, să vorbim despre tineri în bloc. Între doctorandul care are toate
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cazanului, în loc să scadă, dădea să se reverse afară, peste mine! Cred că am muncit din greu multe ore în șir, copii veneau mereu iar eu le umpleam mereu castroanele acelea mari cu cir. Când mam trezit, era duminică, cele două odrasle și soția mă priceau înveselite: - Ce-ai visat, că erai, totul numai zâmbet, m-a întrebat consoarta. Le-am povestit visul meu și tare s-au mai mirat că o cantitate așa de mare de cir ce încurgitasem putea să
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
i-au trecut prin mâini de-a lungul întregii vieți. Mai-marele, nu contează cine, se gândește (și nu vorbește) că, înspre binele clanului său și mai puțin a ciurdei de neamuri mai îndepărtate, n-ar fi rău să-și cocoațe odrasla pe un post gras, mult mai gras decât cel pe care-l deține dumnealui în prezent; și, fiind un om foarte precaut, cu orizont, care știe să privească în perspectivă, gândește, fără a spune cuiva, doamne ferește! că oricât de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
privească în perspectivă, gândește, fără a spune cuiva, doamne ferește! că oricât de îndepărtată ar fi pensia pentru loaza lui, aceasta tot va veni o dată, și atunci ea trebuie să fie aidoma postului pe care-și va cocoța minunea de odraslă. Opus acestui vierme uriaș de mai sus, să ne gândim la măruntul-cenușiu, care tremură pentru scăunașul pe care-l ocupă undeva, și care poate fi dat în șomaj oricând, chiar dacă are soția șomeră, mama bolnavă la pat și o droaie
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
apoi arhimandritul cu evanghelia, un preot cu crucea, patru diaconi țineau deasupra capetelor Sfântul Epitaf sub care pășea sprijinindu-se în cârjă mi-tropolitul Theodosie. La distanță de câțiva pași, solemn, îmbrăcat sobru, venea Constantin Voievod, în urma lui doamna Maria, apoi odraslele lor, fetițele primele, feciorii și apoi fetele. Așa au ocolit și în anul trecut biserica, de au dat de gândit celor doi unchi Cantacuzini că prea erau mulți Brâncovenii acum. Clopotele aduse de la Viena de vodă în urmă cu câțiva
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
cruce cu gesturi mari. Ei bine, da, noi și doamna Maria, la liturghia de a doua zi de Paști, vrem să înălțăm rugă de mulțumire și să înștiințăm tot norodul că feciorul nostru beizadea Ștefan se logodește cu... — Cu Bălașa, odrasla vistiernicului Ilie Cantacuzino din Moldova, îl scoase din încurcătură pe nerăsuflate doamna Marica. — La Mitropolie, după ce o să cânte mnogoeletie pe slavonește, pe românește și pe grecește pentru beizadeaua noastră Ștefan și pentru jupânița Bălașa Cantacuzino, să se mai cânte o dată
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bibliofil. Marcu Sidonia stă, desigur, lângă Cornea, care de zece ani nu s-a mai căsătorit din cauza ei. Femeie lunecoasă, îngustă, capabilă, cum s-a dovedit, a-și conserva și rolul de soție, și cel de mamă a două fericite odrasle. În spatele lor, retras, Tomski, stagiarul visând apartamentul, televizorul, mașina. Lucica Zaharia, grăsana, lângă doamna Veturia Voicu. Grupul de păsărele jumulite : Mica, Valy și Consuela, zisă Lala, zisă Cățelușa. În jurul protagonistului rămân, așadar, familia Manole și Ortansa Mitulescu. Lucian Vornicu stă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Iancu. Cea mai mare bucurie a avut-o doctorul în ziua când bătrânul protopop Groza i-a cununat fata cu avocatul Iosif Bologa. Din bucuria aceea i s-a tras și moartea, urmată la câteva luni după nunta unicei sale odrasle... Domnișoara Maria, de altfel, își binemeritase norocul. Fusese fată cuminte, așezată, fără fumuri și cu mare credință în Dumnezeu. Rămasă orfană de mamă, a crescut în internatul de fete din Sibiu. Acolo, în preajma examenului de clasa a șasea liceală, în
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
asupra lumii, îmbrățișat de o dragoste maternă idolatră. Lipsită de iubire, tânăra d-nă Bologa și-a găsit în copil o țintă de viață. Sufletul ei plin de credință în Dumnezeu a avut chiar momente de îndoială: oare nu-și iubește odrasla mai mult decât pe Atotputernicul? Ca să-și împace conștiința, și-a dat mare osteneală să sădească în inima micului Apostol adorarea Domnului. Astfel întîile amintiri ale copilului au fost stăpânite de un Dumnezeu bun, blând și iertător care, în schimbul rugăciunilor
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
făcea puțină curte, în speranța că îi va atrage atenția asupra domnișoarei Marta, o fetiță de vreo șaptesprezece ani, drăgălașă și isteață cum nu s-a mai pomenit pe valea Someșului, și care, pe deasupra, avea o zestre boierească, fiind singura odraslă a însuși domnului Domșa. Într-o bună zi, dorind să continue discuția, Apostol făcu o vizită avocatului. Nu-l găsi acasă, dar îl primi domnișoara Marta. Stătu o jumătate de oră, vorbind cu domnișoara numai despre nimicuri și crezând mereu
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
întoarcă acasă precum venise, cu mâinile goale, fără vreo speranță de împăcare. În realitate și Domșa observase și condamnase în sinea sa ușurințele Martei, dar niciodată n-a avut puterea să le reprime sau măcar să le puie frâu. Își iubea odrasla unică mai mult ca lumina ochilor, cu o iubire păcătos de îngăduitoare, a cărei țintă era una singură: Marta să se simtă fericită... Și tocmai fericirea ei să se zdruncine din temelii? Se sfătui acasă cu Marta cum să se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
fiarele pămîntului. 23. Căci vei face legămînt pînă și cu pietrele cîmpului și fiarele pămîntului vor fi în pace cu tine. 24. Vei avea fericire în cortul tău, îți vei găsi turmele întregi, 25. îți vei vedea sămînța crescînd și odraslele înmulțindu-se ca iarba de pe cîmp. 26. Vei intra în mormînt la bătrînețe, ca snopul strîns la vremea lui. 27. Iată ce am cercetat, și așa este! Ascultă, că sunt spre folosul tău!" $6 1. Iov a luat cuvîntul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
la gură. 6. Cînd mă gîndesc, mă înspăimînt, și un tremur îmi apucă tot trupul: 7. Pentru ce trăiesc cei răi? Pentru ce îi vezi îmbătrînind și sporind în putere? 8. Sămînța lor se întărește cu ei, și în fața lor odraslele lor propășesc sub ochii lor. 9. În casele lor domnește pacea, fără umbră de frică; nuiaua lui Dumnezeu nu vine să-i lovească. 10. Taurii lor sunt plini de vlagă și prășitori, juncanele lor zămislesc și nu leapădă. 11. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
sunteți de același gînd; pentru ce dar vorbiți așa de prostește? 13. Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moștenirea pe care o hotărăște Cel Atotputernic celui nelegiuit. 14. Dacă are mulți fii, îi are pentru sabie și odraslele lui duc lipsă de pîine. 15. Cei ce scapă din ai lui, sunt îngropați de ciumă și văduvele lor nu-i plîng. 16. Dacă strînge argint ca țărîna, dacă îngrămădește haine ca noroiul, 17. el le strînge, dar cel fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
mi va vedea neprihănirea. 7. De mi s-a abătut pasul de pe calea cea dreaptă, de mi-a urmat inima ochii, de s-a lipit vreo întinăciune de mîinile mele, 8. atunci eu să semăn și altul să secere și odraslele mele să fie dezrădăcinate! 9. Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pîndit la ușa aproapelui meu, 10. atunci nevastă-mea să macine pentru altul și s-o necinstească alții! 11. Căci aceasta ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
care sunt enunțate ca un laitmotiv. Ele îndemnând la supunere în fața destinului, la pioșenie și la slăvirea Celui de Sus. Copii acestei familii învață bine la școală șiși doresc o profesiune pe măsură talentului lor. Din rândurile ei se nasc odrasle cu talente artistice, fapt ce vorbește de la sine despre izvorul folclorului creat de poporul român, care a avut rapsozi legendari, creațiile lor umplând mii de pagini ale culegătorilor de folclor. Lucrarea face referiri la diferite nume de la Cursești, de la Armășoaia
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93049]