4,587 matches
-
fie, cu siguranță, un obiectiv central al atacurilor inamice. Castelul Yodo se afla în dreapta lui, iar Castelul Shoryuji, la stânga. Mitsuhide le dădu diviziilor desfășurate pe malurile Râului Yodo următorul ordin: — Retrăgeți-vă la Shoryuji și ocupați poziții defensive. Pregătiți-vă pentru ofensiva inamicului. Făcea toate pregătirile, dar, când calcula proporțiile armatei inamice, Mitsuhide nu-și pierdea complet percepția propriei lui slăbiciuni. Pe parcursul zilei, un număr mare de soldați se adunaseră din capitală și din zona înconjurătoare, punându-se sub comanda lui. Însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
înainte de a avansa spre Tennozan, Mitsuhide fusese distras de trei lucruri: trădarea lui Tsutsui Junkei; ordinul său de a întări Castelul Yodo - apreciind greșit repeziciunea atacului lui Hideyoshi; și un defect al propriului său caracter - era nehotărât. Să intre în ofensivă sau în defensivă? Până la înaintarea spre Onbozuka nu se decisese. Bătălia începuse aproape accidental. Ambele armate își petrecuseră dimineața printre trestii și stuf, înțepate de țânțari și tăuni. În tot acel timp, se priviseră față în față, așteptând ordinele generalilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
serie de rafale, una după alta. Ca răspuns, trupele lui Hideyoshi au tras și ele spre malul din miazănoapte, pentru a-i ajuta pe soldați, care se ascunseseră în păpuriș. Nu mai aveau timp să aștepte ordinele. — Atacați! Ordinul de ofensivă generală al lui Hideyoshi sosi abia după schimbul de focuri. În mod firesc, trupele clanului Akechi reacționară față de manevra inamicului, repezindu-se la rândul lor în râu. Locul întâlnirii dintre Râurile Enmyoji și Yodo era destul de larg, dar, nu departe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
grijă. Nu se vedea nici un semn de pregătiri pentru un atac-surpriză. Hideyoshi ghici planul inamicului. În două vorbe, Katsuie intenționa să-l țină imobilizat pe loc, pentru a le lăsa timp aliaților săi din Ise și Mino să pregătească o ofensivă combinată din față și spate. — Să ne întoarcem, spuse Hideyoshi, pornind în jos. Mai e și o altă cale de coborâre? — Da, stăpâne, răspunse mândru un paj. Ajunseră la o tabără aliată, între munții Tenjin și Ikenohara. După drapele, știură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Sakamoto în ziua a treisprezecea din Luna a Treia, ziua când Ieyasu stătea de vorbă cu Nobuo la Kiyosu. O asemenea lentoarea nu îi stătea în fire. Ieyasu intrase deja în acțiune, încheindu-și planurile și progresând constant spre anticipata ofensivă de la Hamamatsu la Okazaki și apoi Kiyosu; dar Hideyoshi, care șocase adeseori lumea cu iuțeala lui fulgerătoare, de data asta, întârzia să înceapă. Sau, cel puțin, așa se părea. — Să vină cineva aici! Pajii mei nu-s nicăieri? Era glasul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
muschete se auziră, de departe, din spatele taberei principale. Împușcăturile răsunaseră, ici și colo, din primele linii, încă de la ivirea zorilor și continuară până a doua zi. Chiar și în acel moment, se credea că era acțiunea de deschidere a unei ofensive generale din partea armatei apusene a lui Hideyoshi. Dar prima lovitură din ziua precedentă fusese un truc al lui Hideyoshi, în timp ce adevăratele manevre constaseră în pregătirile de la Inuyama pentru atacul prin surprindere al lui Shonyu asupra Castelului Okazaki. Strategia urmărea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
Hlincea, bogat înzestrată de el să devină metoc al Cetățuiei, iar în schimbul închinării Hlincei unei mănăstiri din Rumelia, a închinat mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust pe care a construit-o în 30 de zile în anul 1682. Ca să poată face față ofensivei catolice și calvine, ierarhii Bisericii Ortodoxe au fost nevoiți să treacă la contraofensivă folosind aceleași arme, adică tiparul de carte și educația enciclopedică. De aceea, în secolul al XVII-lea, nu numai în Constantinopol ci, și în alte centre ortodoxe
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vreme, în atelierul foto al Primadonei, fosta solistă, care nu l-a mai cedat și din al cărei sanctuar a decolat, cu ceva bani economisiți, așa zice lumea, direct la facultate... Acolo, la facultate, surpriză! Relația sa cu sexul în ofensivă a devenit, pentru toți cei cinci ani de studiu, timidă, evazivă, apatică. Atunci au și început, de altfel, spune lumea, bănuielile, bârfele. Evita intimitatea, apropierea. O incipientă incompatibilitate, poate, de care nici el nu era încă deplin conștient? Nu știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tramvai, alt tramvai, alt autobuz. Blocul cariat, cenușiu. Ușa întunecată, soneria. Inapoi, în realitatea numită vineri care încă există, îl găzduiește. Miercuri, gura mută a receptorului. Vineri, terenul rebus. Iar miercuri, iar vineri, balans somnolent. Nu mai are răbdare, revendică ofensiva. Până vineri mai e un secol. Nu se mai poate aștepta, trebuie învins leșinul numit realitate. Fie ce-o fi: Anatol Dominic Vancea Voinov amestecă zarurile, trișează. O imperceptibilă dereglare și, iată, în loc de joi, apare vineri. Joi rebotezat vineri. Azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ghemuise peste geanta pe care o strângea în brațe. Vezi, dumneata, domnule Vancea, fragilul Tavi, bolnavul, vicleanul, întortocheatul Tavi... Câinele Tavi nu mișcase, retras într-o patriciană somnolență, dar Venera Tereza nu se calmase, deloc nu se calmase, o nouă ofensivă părea iminentă, iminentă. Vocea slăbi, totuși, devenise șoaptă și suspin. — De când cu devastarea apartamentului, cu spaima aceea, pogromul acela... stau mai mult aici, cu Tavi. Tavi nu tresărise, deși stăpâna întinsese mâna să-l mângâie. Un gest aiurea, Tavi dormita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
rândul lui, toatè încrederea în nevastè, nebènuind lovitură de maestru a lui Matei, Atac organizat pe flancuri diferite, de data asta Matei joacè cu albele, albul accelerând viteza, nebunul din f1 sè punè stèpânire pe diagonală b1-h7 și sè dirijeze ofensiva, declarând în mutarea 20, cu turnul la f6, asediul regelui negru care va fi încercuit și atacat pânè la capitulare, dezastrul devenind vizibil în mutarea 24, cu damă la e5, cănd încercuirea regelui e completè, în mutarea 26, ca sè-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Maimuțele acelea lacome mâncau tot ce putea apuca și cu care puteau apoi fugi. Kulfi deveni îngrijorată în privința bucătăriei sale și începu să-și depoziteze lucrurile cu mai mare atenție. Iar Pinky, la rândul ei, fără să fie entuziasmată de ofensiva maimuțelor, își amintea de băiatul de la Kwality Hungry Hop de fiecare dată când le vedea și, prin urmare, de câteva ori pe zi, izbucnea într-un plâns isteric. De la întâlnirea cu băiatul de la Hungry Hop din bazar, când cu proteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
trezise cu dușmanca ei de moarte la celălalt capăt al firului de telefon. —Julia! Ce plăcere neașteptată, exclamase ea pe un ton măsurat. Desigur, fusese sarcastică, dar măcar nu începuse să urle și să spumege. Julia se lansase într-o ofensivă plină de șarm, spunând cât de minunată fusese Deborah în circumstanțele date, că trecuse mult timp de la momentul separării și cât de plăcut ar fi pentru James dacă ele două s-ar înțelege, ba poate dacă ar reuși chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mai multă metodă, adică trăgând asupra apărătorilor și ferestrelor de unde porniseră focurile de armă. Un fiu al lui Adam, lovit În frunte, a fost singura pierdere din tabăra noastră. Deja salvele tovarășilor săi reîncepuseră să secere primele rânduri ale asaltatorilor. Ofensiva Își pierdea elanul, atacatorii au dat Înapoi, s-au sfătuit zgomotos. Se regrupau pentru o nouă Încercare, când un bubuit zgudui cartierul. Un obuz tocmai aterizase În mijlocul răsculaților, provocând un măcel urmat de o debandadă. Apărătorii Își Înălțară atunci puștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
nord, celălalt dinspre Isfahan, de la sud. Ultimul, alcătuit, În principal, din membrii triburilor bakhtiare, cuceri orașul Kom pe 23 iunie. Câteva zile mai târziu, a fost difuzat un comunicat comun anglo-rus, care le cerea partizanilor Constituției să pună imediat capăt ofensivei lor pentru a Încheia o Înțelegere cu șahul. În caz contrar, cele două Puteri se vedeau nevoite să intervină. Dar Fazel și prietenii săi s-au prefăcut că nu Înțeleg și au grăbit pasul: pe 9 iulie, trupele lor făceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
făcuserăm o treabă bună. Dar cum mergeam singur pe stradă, mi-a pierit toată exaltarea. Acum, că rămĂsesem singur și toată agitația pierise, Îmi dădeam seama că fusesem prea departe și că orice prost putea să-și dea seama că ofensiva-i un eșec. Fusesem conștient de asta toată ziua, dar adesea sîntem păcĂliți de speranță și de optimism. Însă acum, cînd reluam totul, știam că asistasem doar la un alt măcel, comparabil cu cel de pe rîul Somme. Armata poporului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Fusesem conștient de asta toată ziua, dar adesea sîntem păcĂliți de speranță și de optimism. Însă acum, cînd reluam totul, știam că asistasem doar la un alt măcel, comparabil cu cel de pe rîul Somme. Armata poporului era, În sfîrșit, În ofensivă. Dar felul În care ataca nu putea duce decît la un singur lucru: autodistrugerea. Și, gîndindu-mă acum la ce văzusem și auzisem toată ziua, ajunsesem să mă simt destul de rău. În gălĂgia și fumul de la Chicote mi-a fost clar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
felul În care ataca nu putea duce decît la un singur lucru: autodistrugerea. Și, gîndindu-mă acum la ce văzusem și auzisem toată ziua, ajunsesem să mă simt destul de rău. În gălĂgia și fumul de la Chicote mi-a fost clar că ofensiva-i un eșec, și lucrul Ăsta mi-a devenit și mai clar după ce am băut primul pahar la bar. CÎnd lucrurile stau bine și ești doar tu deprimat, o băutură te poate face să te simți mai bine. Dar cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
ataci inamicul din față. La strategie Îl ataci din părți“. Nu-i așa că-i tare? — Cred că mai bine ți-ai vedea de drum, tovarășe. Prea te-ai descurajat. — Da’ scăpĂm noi de Largo Caballero, spuse micul tovarăș. Chiar după ofensivă o să scăpĂm de el. TÎmpenia asta pe care-a făcut-o acum Îi va fi sfîrșitul. — OK, tovarășe. Dar eu am de dus un atac dimineață. — A, o să continuați atacul? — Ascultă, tovarășe. Poți să-mi povestești tu ce tîmpenii vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
masă. A cerut voie, niște soldați i-au făcut loc și l-am văzut cum Începe să vorbească. Toți Îl ascultau cu interes. — Ce zici de micuțu’ Ăla? mă-ntreabă Al. — Nu știu ce să zic. — Nici eu. Da’ chiar că avea ofensiva asta-n buzunar. Luă o gură și-mi arătĂ mîinile. — Vezi? Nu-mi mai tremură. Și nu-s vreun bețiv. Niciodată nu beau Înainte de un atac. Cum a fost azi? PĂi ai văzut și tu. Cum părea să fie? — Groaznic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vrei și cît vrei. Cine crezi c-o fi fost piticu’ Ăla care vorbea de parcă le știa pe toate? Nu știu. Da’ o să aflu. — M-a deprimat. Hai, să mergem. Chelnerul cel bătrîn și chelios ne descuie ușa. Cum merge ofensiva, tovarăși? ne-ntrebă. — Bine, tovarășe. Totu-i În ordine. — MĂ bucur. Am un băiat În brigada 145. Îi știți cumva? — Eu sînt tanchist, spuse Al. Tovarășu’ face un film. I-ai văzut tu cumva pe 145? — Nu, răspunsei. — Luptă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
comisar pe line politică la compania mitraliorilor. E cel mai mic dintre băieții mei. Are douăzeci de ani. — Din ce partid faci parte, tovarășe? Îl Întrebă Al. — Din nici unu’. Da’ băiatu’ meu e comunist. — Și eu, spuse Al. Tovarășe, ofensiva e Încă indecisă. E foarte greu. Fasciștii se țin tare pe poziții. Voi, cei din ariergardă, trebuie să rămÎneți la fel de fermi pe cît vom fi noi pe front. S-ar putea să nu cucerim chiar acum pozițiile dorite, dar le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
țin tare pe poziții. Voi, cei din ariergardă, trebuie să rămÎneți la fel de fermi pe cît vom fi noi pe front. S-ar putea să nu cucerim chiar acum pozițiile dorite, dar le-am demonstrat că avem o armată capabilă de ofensivă și-o să vadă ei ce-o să le facem. — Și cum e pe Extremadura? Întrebă bătrînul chelner ținîndu-ne Încă ușa. E periculos acolo? Nu, Îi spuse Al. Acolo e-n regulă. N-ai de ce să-ți faci griji pentru el. — Fiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
bucățile de cărĂmidă și de fier proaspăt desprinse din clădiri și admirînd demnitatea cu care merge omu’ cu cască de oțel care tocmai fusese exclus din Club. — Ce nu-mi vine să fac relatarea, spusei. N-o să fie prea ușor. Ofensiva asta e distrusă. Nu ți-e bine, băiete? spuse Johnny. — Scrie și tu ce se poate scrie, spuse celălalt pe un ton blînd. Trebuie să-ți vină ceva după o zi atît de Încărcată. CÎnd o să-i culeagă pe răniți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
vraiște un asamblaj de circuite imprimate, Ripley așeză țeava armei acolo și trase. Strânsoarea ex-ofițerului științific părea să slăbească ușor. Ea mută arma și mai trimise un jet de electricitate. Ciotul fu cuprins de fulgere albastre. Ripley își continua neabătută ofensiva. De această dată se produse, o flacără strălucitoare urmată de un miros de metal ars, Ash se prăbuși. Pieptul se ridica și cobora cu dificultate și Parker se răsturnă într-o parte, încercând să ia o gură de aer. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]