1,677 matches
-
în altitudine cu posibilitățile lui noi, poate mai ceva chiar decât adâncul cu-al lui cântec temut. Nu e uimitor cât de mult a supraviețuit în fosa-i abisală coelacantul refuzând consecvent pariul schimbării - excluzând, adică, excluderea la fel de încăpățânat ca Olandezul zburător? Nu era el, în realitatea-i de fosilă vie, mai fantomatic decât orice fantomă și mai căpitan printre spectre? Un îndârjit al incluziunii, coelacantul ăsta, un mijlocaș neînduplecat, un anti-extremist exemplar. I-o fi fost, oare, frică de el
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
înjurătura rămâne un recurs de ultimă instanță la virtuțile expectorante ce au trezit-o din moarte clinică pe o Albă ca Zăpada, de pildă. Straniu, manevra evocă dublarea unui cap dificil în navigație - nu al Bunei Speranțe, ca în cazul Olandezului zburător, ci al Ultimei Speranțe, în care limbajul e singura formă de propulsie rămasă la dispoziția echipajului. Afundarea într-o groapă de potențial și neputința de a naviga dincolo de un promontoriu sunt similare. În înjurătură răzbate o formă rarefiată, spectrală
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
comportamentală a somaticului. De remarcat în special că, între a jura să perseverezi și a înjura apar conivențe clandestine. În apele deloc limpezi în care se scălda, se poate spune că Rică schiță același gest de încleștare cu adversitatea ca Olandezul zburător - desigur, într-o versiune caricaturală a lui, unită cu originalul doar printr-o vastă despărțitură; dar unită. Bântuit de-o confuzie între început și sfârșit proprie renașterii, băiatul se simți dintr-o dată atât de stingher în lumea lui eviscerată
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
în Rusia pînă la Londra și Bruges. Dar, în secolul al XV-lea, dominația lor se prăbușește: ei se lovesc mai întîi, pe piața engleză, de concurența negustorilor locali, care s-au organizat într-o companie, Merchant Adventurers, apoi de olandezi, care încep cu-rînd să-și manifeste ambițiile. Pînă la mijlocul secolului al XV-lea, în ciuda îngrămădirii de nisip din estuarul Zwynn, portul Bruges este cel ce adăpostește schimburile de produse provenite din traficul mediteranean contra celor din Europa de nord. Bruges
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
băncile și industria se dezvoltă de pe urma activităților comerciale; zona continentală delimitată de orașul Lyon și orașele Bavariei, placă turnantă între Mediterana și Europa de nord și centru al in-dustriei metalurgice; Baltica, unde declinul Hansei se accelerează și unde crește influența olandezilor și a statelor riverane, Suedia și regiunea Moscovei; în sfîrșit, mai ales coasta atlantică, care profită de comerțul cu Lumea Nouă, ceea ce îmbogățește orașul Anvers, capitala europeană a negustorilor. ■ Secolul al XVI-lea asistă la nașterea unui nou tip social
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Hansa este totuși în declin. Unele orașe, mai ales Lübeck, sînt implicate în conflicte care tulbură Danemarca. Curînd, liga hanseatică își pierde privilegiile în Suedia și se vede în imposibilitatea de a rezista în zona Balticei concurenței din ce în ce mai puternice a olandezilor. Cu atît mai mult cu cît statele riverane înceacă să iasă de sub controlul exercitat de Hansă asupra comerțului din regiune: Ivan al III-lea, țarul Moscovei, cucerește Novgorodul (1494) și închide stabilimentele comerciale ale Hansei; punînd mîna pe Narva în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ale schimburilor comerciale. Sistemul său, bazat pe un ansamblu de privilegii acordate de autoritățile locale și trecerea obligatorie a mărfurilor prin stabilimentele ei comerciale este atacat din toate părțile; negustorii din Augsburg și din Nurnberg acaparează comerțul cu blănuri în timp ce olandezii fac comerț în porturile Mării Baltice, mai ales la Gdansk, fără a avea pretenții la vreun privilegiu. În sfîrșit, hanseaticii suportă consecințele decăderii orașului Bruges, concurat de Anvers, noua placă turnantă a comerțului din nord și al celui din Atlantic, aflat
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în acest port cu taxe reduse și unde nu se aplică o legislație plină de amănunte neesențiale și supărătoare cu care Evul Mediu era foarte darnic. Aici ajunge piperul portughez, postavul englez și produsele din Marea Baltică, aduse mai întîi de olandezi, apoi de hanseatici, nevoiți să părăsească portul Bruges. Datorită comerțului și lipsei reglementărilor corporative, la Anvers se dezvoltă industriile manufacturiere în afară de braserie, sticlărie, tipografie și gravură, apare și o puternică industrie textilă și devine unul din marii poli economici ai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de deschiderile sale maritime și cunoaște o ruină totală. În schimb, coasta atlantică își accentuează dezvoltarea: porturile spaniole, portugheze, franceze și mai ales cele ale țărilor riverane din nord sau din Marea Baltică își continuă expansiunea din secolul al XVI-lea. Olandezii îi îndepărtează definitiv pe hanseatici din comerțul de tranzit al cărui centru vital devine Amsterdamul. Sărăcie și revolte Această schimbare totală a complexului de împrejurări înmulțește numărul celor săraci. Dacă în prima jumătate a secolului al XVI-lea sărăcia s-
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
neputința sa de a se face ascultat de propriile sale state. În zadar îl înlocuiește Filip pe ducele de Alba cu don Juan de Austria, gloriosul învingător de la Lepanto, el nu reușește să reinstaureze dominația spaniolă. Decît să o suparte, olandezii preferă să deschidă digurile, iar provinciile din sad, după jefuirea Anversului de către trupele spaniole (1576) se alătură lui Wilhelm de Orania pentru a-i alunga pe spanioli Pentru a evita pierderea în întregime a Țărilor de Jos, Alessandro Farnese, numit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dar regatul este lipsit de vlagă. Expulzarea arabilor a dat o lovitură de moarte dinamismului Spaniei. Emigrarea este continuă și depopularea se accentuează. Mai peste tot creșterea animalelor înlocuiește cultivarea pămîntului. Viața economică este sufocată de concurența englezilor și a olandezilor, în timp ce negustorii străini stabiliți în porturile spaniole dirijează în afara peninsulei profiturile comerciale. Spania nu reușește să-și păstreze nici integritatea teritoriilor pe care le moștenise Filip al II-lea. Olandezii au profitat de războiul de treizeci de ani pentru a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
pămîntului. Viața economică este sufocată de concurența englezilor și a olandezilor, în timp ce negustorii străini stabiliți în porturile spaniole dirijează în afara peninsulei profiturile comerciale. Spania nu reușește să-și păstreze nici integritatea teritoriilor pe care le moștenise Filip al II-lea. Olandezii au profitat de războiul de treizeci de ani pentru a pune mîni pe cea mai mare parte a imperiului colonial portughez: insulele Sonde cu bogății fabuloase. Mai ales, Spania pierde Portugalia. În 1640, o revoltă împotriva spaniolilor duce, după episoade
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
care duc la marile porturi și mai ales circulația pe calea apelor prin construirea de canale (canalul Orléans, canalul Deux-mers între Toulouse și Sète). Efortul cel mai important îl face totuși în domeniul marelui comerț pe distanțe mari, asigurat de olandezi. Pentru a-i determina pe francezi să pună ei mîna pe acest comerț profitabil, puterea regală creează Companii privilegiate de tipul celor pe care le-au înființat olandezii și englezii: Compania Indiilor orientale pentru comerțul cu mirodenii, Compania Indiilor occidentale
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
îl face totuși în domeniul marelui comerț pe distanțe mari, asigurat de olandezi. Pentru a-i determina pe francezi să pună ei mîna pe acest comerț profitabil, puterea regală creează Companii privilegiate de tipul celor pe care le-au înființat olandezii și englezii: Compania Indiilor orientale pentru comerțul cu mirodenii, Compania Indiilor occidentale care se ocupă cu comerțul cu zahărul din insulele din America, Compania Senegalului specializată în comerțul cu sclavi capturați pe coasta Africii și duși pe plantațiile din insule
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
orientale pentru comerțul cu mirodenii, Compania Indiilor occidentale care se ocupă cu comerțul cu zahărul din insulele din America, Compania Senegalului specializată în comerțul cu sclavi capturați pe coasta Africii și duși pe plantațiile din insule, Compania Nordului, concurentă a olandezilor în comerțul baltic sau Compania Levantului pentru Mediterana orientală. În ciuda acestor eforturi, rezultatele rămîn decepționante. Lipsa de capitaluri, frica de aventură, ostilitatea negustorilor din marile porturi și slaba experiență a organizatorilor explică acest relativ eșec. Toate acestea dau naștere, totuși
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
împărțirea regatului, deși Carlos al II-lea al Spaniei mai era încă în viață! Rezervîndu-și partea leului, împăratul nu lasă regelui Franței decît Neapole, Sicilia, Navarra, Franche-Comté și Țările de Jos. Departe de a rezolva problema, această împărțire mărește îngrijorarea olandezilor și, în ciuda simpatiei lor pentru Franța, suveranii englez și suedez, formînd "Tripla alianță de la Haga", încearcă să oprească expansiunea franceză. Învingător al spaniolilor în Franche-Comté, Ludovic al XIV-lea sfirșește prin a accepta să negocieze după ce s-a gîndit să
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de Jos un teritoriu francez, nici să pună mîna pe partea de moștenire spaniolă care i-a fost atribuită prin acordul cu Leopold. Pentru a-și atinge scopurile, el trebuie să-i înfrîngă pe "bunii, fidelii și vechii săi aliați, olandezi", care tocmai i-au zădărnicit ambițiile. Războiul cu Olanda Obstacole în calea intereselor franceze în succesiunea spaniolă, Provinciile Unite sînt, de asemenea, bețele în roate în eforturile de expansiune comercială susținute de Colbert. Acțiu-nea franceză rămîne împotmolită atîta timp cît
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
prinții de Orania, care se află în fruntea armatei. Prima parte a campaniei este fulgerătoare. După ce au trecut Rhinul prin vadul de la Tolhuys, trupele franceze se năpustesc în centrul Olandei, ocolind pozițiile lui Wilhelm de Orania. Pentru a opri invazia, olandezii iau hotărîrea eroică de a-și rupe digurile: inundînd polderele maritime, ei își distrug deliberat pămînturile cucerite cu atîta răbdare din mare. Ludovic al XIV-lea fiind oprit de ape, de Witt propune să negocieze și oferă regelui compensații financiare
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
solida alianță cu Franța, dar și de declinul Danemarcei, de slăbiciunea politică a Poloniei și a statului, încă rudimentar, al Moscovei. Din 1660 pînă în 1674, autoritatea regelui Suediei se consolidează datorită unei lungi perioade de pace. Dar războiul împotriva olandezilor, în care se angajează Ludovic al XIV-lea, se întinde repede în Europa și în țările din nord. Electorul de Brandenburg și regele Danemarcei se alătură coaliției împotriva regelui Franței și îi obligă și pe aliații săi suedezi să intervină
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
arhiva Daniel Focșa) Severinovka, august 1941. Scrisorile pentru cei de acasă sunt scrise pe profundorul unui avion sanitar RWD 13. Cel care stă cu spatele poartă cască model "Adrian", rămasă în dotarea aviației, în timp ce restul armatei române folosea căști model olandez, "1939", introduse pe vremea Regelui Carol al II-lea. (arhiva Daniel Focșa) Tighina, august-septembrie 1941. Virginia Duțescu (în prim plan) și Mariana Drăgescu (în avion) (arhiva Daniel Focșa) Băneasa, iulie 1942. O parte din personalul navigant al Escadrilei 108 Transport
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
de apropiate de gustul și priceperea mea, încât acei faimoși impresioniști mi s-au părut a fi cam prăfuiți, ceva cretos, artificial. Un olandez acest Jongkind. O pânză admirabilă de Van Gogh, un birt, o grădină de vară. Tot un olandez și acest Van Gogh. Orașul a fost, de la început, pe placul meu; se părea a fi ceva cunoscut, tot timpul cât am stat am avut impresia că odată, în trecut, poate în altă viață, eu mai umblasem pe acolo. Nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
percepție a apărut și s-a dezvoltat mai ales cu ocazia dezbaterilor pe marginea Tratatului Constituțional adică în anii 2002-2005 și este reafirmată și după consensul de la Lisabona pe noul Tratat de Reformă. Și primul tratat, respins de francezi și olandezi, și al doilea definesc, în mod indiscutabil, niște atribuții destul de largi ale principalelor instituții comunitare: Parlamentul, cu rol sporit, Comisia Europeană, Consiliul European, Președintele Uniunii, "Ministrul" de Externe, Comisarul pentru Securitate etc. Este clar că ne aflăm în fața unui proces
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
eminent îi revenea "ministrului afacerilor externe al Uniunii", ceea ce inducea ideea unui suprastat european (federal). Și alte prevederi, din alte capitole ale Tratatului, trimiteau la aceeași idee. Dezbaterile care au urmat au fost deosebit de aprinse, pentru ca, în 2005, francezii și olandezii să respingă Tratatul prin referendum. Cauza principală a fost tocmai această fantomă a unui superstat european care, considerau mulți, ar fi afectat într-un mod inacceptabil suveranitatea, și așa diminuată, a statelor membre. A urmat Tratatul de la Lisabona în vigoare
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
pasteurianul Charles Edouard Chamber land în 1882 a dus la descoperirea primului „agent filtrabil“ (citește virus). Este vorba de evidențierea în 1892 a virusului mozaicului tutunului, performanță semnată Dmitri Iosifovici Ivanovski (1864-1920), botanist din Sankt Petersburg. Aproape în același timp, olandezul Martinus Willem Beijerinck (1851-1931) descoperea și el un contagium fluidum care trecea prin filtrele bac teriologice cunoscute, astfel că filtratul putea fi testat pentru infectivitate. În Germania, Fr. Löffler, Frosch și Schütz descopereau prin aceeași metodologie a ultrafil trării primul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
limba literară unică a fost puternic legată de cea de națiune și de stat național, încît italienii, vorbitori ai unor dialecte numeroase și diferențiate în mod pronunțat, au acceptat aceeași formă a limbii literare, cu baza într-un subdialect, iar olandezii, ale căror dialecte sînt înrudite și reciproc inteligibile cu dialectele vecine ale germanei de jos, și-au format o limbă literară proprie, fiindcă s-au constituit într-o națiune distinctă și au alcătuit o altă entitate statală. În mod similar
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]