2,429 matches
-
ale Marei Uniri din 1918�, �n volumul Civiliza?ie medieval? ?i modern? rom�neasc?, Editura Dacia, Cluj, 1985, p. 294). �n a doua jum?țațe a secolului al XIX-lea s-au conturat c�teva orient?ri ce au cristalizat op?iunile fundamentale existente �n societatea rom�neasc?: ��poporanismul av�nd �ntre reprezentan?i pe Constantin Stere (1864-1936) cel care consideră prioritar? pentru societatea rom�neasc? �problemă agrar?� deoarece ??r?nimea era clasa majoritar?, sau pe Solomon Katz � alias Constantin Dobrogeanu-Gherea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
rilor, declinul U.R.S.S., c?derea zidului Berlinului etc. Toate aceste fapte ?i fenomene au marcat sociologia rom�neasc?. Dup? instalarea comunismului, sociologii care s?au afirmat �ntre cele dou? r?zboaie mondiale au fost obligă?i s?-?i precizeze op?iunile ideologice. O parte a acceptat apropierea de �marxism-leninism�, nutrind speran?a c? astfel vor putea s? continue s? fac? sociologie. Treptat sociologii au fost �excomunica?i� din via?a sociocultural? a ??rîi, dar sociologia n-a disp?rut, totu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
s? dep??easc? concep?ia rousseauist? a libert??îi fondate pe participarea colectiv? a cet??enilor la via?a cet??îi � că �n Antichitate � �n numele independen?ei necesare a indivizilor fă?? de �voin?a general?� � �n societatea modern?; de unde op?iunea lor pentru un sistem politic reprezentativ. G�ndirea reac?ionar? Argumentul pe care �l vor folosi sus?în?torii �?colii retrograde� � pentru a relua expresia lui Auguste Comte, c?rora nu a uitat, de altfel, s? le aduc? omagiu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
plin? de ideile Cercului de la Viena, fondeaz? foarte repede BASR pe care �l conduce cu succes la Columbia �ncep�nd cu 1941. El va �ntreprinde numeroase ?i celebre anchete asupra mijloacelor de comunicare �n mas? (1944, 1948), asupra form?rîi op?iunilor electorale (1943-1948, 1954) ?i a atitudinilor politice (1958) sau asupra deciziilor de consum (1955). Aceast? nou? genera?ie se distinge de precedentă total individualist?, cantitativ? ?i nominalist?. Ra?iunile ei s�nt acum predominant economice (cei care dau fonduri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Redactor: Mihai Baltag Tehnoredactor: Petronela Vlăgea Grafician : George Romeo Hurdubai Bun de tipar: 2009 • Apărut: 2009 • Format 11,00 x 18,00 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 OP 1 C.P. 161 • cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • euroedit@hotmail.com http: //www.euroinst.ro 1 Demodat (în limba engleză în original, n. t.) 1 Vechi restaurant din centrul Stockholmului (n. t.) 1 Aeroport care deservește
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
un ce relații cu multe dintre personalitățile cultură cât și din restul țării. „Eram supravegheați pe data de 17 iulie 1986, la un ordin al m Stamatoiu, Întreaga familie Tăcu, mă refer la la U.M. 0544225 pentru a fi «lucrați op Venus”. Mai tarziu s-a aflat că operați canalizare a Întregii familii pentru a putea fi permanent, fiind cu toții considerați peri regimului. Din acel moment până În dat Alexandru Tăcu a fost obligat să se prezint zece În zece zile. În
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mai mulți și valoroși colaboratori, s-a redactat și publicat, chiar în primul număr, un apel cvătre autorii români. Printre prevederile acestui apel citim: „Orice manuscris românesc a cărui oportunitate se va fi constatat de un comitet ales pentru fiecare op dintre membrii competenți ai Junimei, se va imprima cu cheltuiala Societăței. [...]Ortografia cu care se imprimă cărțile românești ale Societăței este cea publicată în cartea d-lui Maiorescu <<Despre scrierea limbei române>>[...] În privința priorității la punerea sub presă vor fi
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
V., Sgier, L. (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000, pp. 72-82. 15 Laura Bereni et al., op.cit., p. 147. 16 Georgiana Waylen, "Le genre, le feminism et l'Etat: un survol", în Ballmer-Cao et al., op cit., pp. 216-221. 17 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 90. 18 Otilia Dragomir; Mihaela Miroiu, (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 25. 19 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
întîlnește mai puțin în pictură decît în sculptură (cu Dubuffet sau cu austriacul Josef Erhardy). De cincisprezece ani încoace asistăm la o adevărată explozie de tendințe și curente care în marea lor majoritate se inspiră din sursele de dincolo de Atlantic. "Op Art", arta cine-tică, "arta săracă", Body Art, Land Art, Happening etc, găsesc în țările cele mai bogate din lume suportul financiar și publicitar de care au nevoie într-o epocă în care piața artei este supusă mai mult ca niciodată
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
bine. După ce-a fost altceva decît președinte, ramolit, în ultimii săi ani de... siestă, Hrușciov se apucase de pictură. Pictură modernă! Cartea mea era ceva. Și, prin grija diverselor "direcții", va fi altceva. Îți vine să mori într-un op de estetică a strănutului. Sigur, nu Gabriela Negreanu et compania poartă vina. "Bine de noi, rău de concernul Lockhead". Ai avut o vară grea?! (ravagiile securitistice n. red.) O să-mi spui tu într-o zi. Mie nu mi-e teamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ban de argint pentru paguba pe care ți-au făcut-o. Doar ești și tu un amărât. Du te la Curtea stăpânului din Molsheim și cere să vorbești cu starețul Otto. Spune-le slugilor că te trimite cavalerul Eglord din Op fingen. Închină te cuviincios În fața lui și spune-i că totul a rămas așa cum am vorbit, să facă ceea ce crede de cuviință. Acolo vei mai primi un ban de argint“, a rânjit el. Bineînțeles că m-am Înfiorat. Toată lumea a
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de cărți. „În luncă” este intitulată lucrarea cea mai nouă a Carmen Syilvei, M.S. Regina Elisabeta a României, scrie ziarul. Noul volum de nuvele este dedicat artistului favorit al M.S., lui Enescu. Presa străină se pronunță entuziastă despre noua lucrare. Opul e împodobit cu tablouri colorate după originalele renumitului pictor Grigorescu. Un distins critic german salută această operă prin cuvintele următoare: „De mulți ani n-a mai scris Carmen Sylva nici un roman sau nuvelă și aproape se părea că ar fi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pînă la saturație în toată presa scrisă și audio-vizuală, opera informatorilor, a slujbașilor cooperativei "ochiul și timpanul", iat-o în sfîrșit materializată într-un prim volum, format mare, cu peste 500 de pagini. Avînd ca autor Serviciul Român de Informații, opul se intitulează Cartea albă a securității. Istorii literare și artistice, 1969-1989 și apare în toamna acestui an la Editura Presa Românească. Trecem peste amănuntul că prin lege accesul la dosarul personal de la Securitate este permis peste 40 de ani cînd
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care editurile socialiste se întreceau să le publice cît mai grandios și unde mai toți scriitorii patriei erau prezenți. Unii mai fără voia lor, cu texte pe care acum le regretau, dar binevenite pentru politrucii redactori, alcătuitorii de astfel de opuri. Un răspuns de nesfîrșit bun-simț, dar nu mai puțin substanțial, aflăm în Dimpotrivă la o Scrisoare către intelectualul din Occident, publicată în "Viața Românească" de Constantin Noica, în 1986. O scrisoare (în fond, neavenită, pentru noi, cei tineri atunci), din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
mării cu ocazia unui colocviu literar. Iar În tot acest răstimp, s-au lăfăit pe primele pagini și, in extenso, În interiorul revistei, În ample sinteze și colocvii pe cele mai interesante teme, autori care, nu-i așa, chiar dacă nu semnaseră opuri de o cât de mică Însemnătate În ochii criticii și ai publicului, răspundeau Însă, se pare, noilor exigențe ale noii dogme „estetice” care stipula că, În afara și chiar Înaintea așa-zisei valori literare, trebuia să fi dovedit ca om și
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
orice chip și fel. Și, oricum, fiind eliberat de fantoma ratării, cea care m-a opresat, aproape sufocat, În „lunga călătorie a tinereții”, infernul meu personal! De care, da, sunt la fel de mândru ca și de cele mai bune, mai „rezistente” opuri ale mele! Sigur, nu totul este spus „acum”: urmează vama, „justiția” definitivă a postumității, și eu sunt primul care o invoc și-mi curbez gâtul meu orgolios sub această „spadă a timpului” care mă așteaptă, pe mine ca și pe
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
veleitarii momentului, ci scriitorii de talent! (Pentru o simplă comparație, În aceeași perioadă, stalinistă, În Polonia, Iwaszkiewicz, un Sadoveanu polonez, scrie Maica Ioana a Îngerilor!Ă. Și În cazul „celor doi”, Titus Popovici și P. Dumitriu - acesta din urmă, În opurile sale penibile, Drum fără pulbere și Vânătoare de lupi, atacă și oferă „mâniei poporului” elementele cele mai curajoase și mai nobile ale națiunii: elita politică, bisericească și culturală supusă unui regim de exterminare la Canalul Dunărea-Marea Neagră și rezistenții În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
falsei pudori și, În fapt, a ceea ce noi numim moarte?! Până a fi descoperit acest ascuns și teribil Prezent și parcurgând toate bolgiile suferințelor multiple pentru a ajunge la „el” - recunoscându-mi, apoi, chinuitorul și deconcertantul traseu sau rătăcire În opul citat mai sus al mult mai dăruitului autor ce a fost Proust! -, Dionysos a fost ani lungi chipul, figura care-mi ascundea Prezentul pe care, Încă o dată, ca și Proust, Îl căutam fără s-o știu! Dionysos a fost pentru
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pentru prima oară În istoria romanului modern pulsiunile „negative” cu cele „pozitive” În „cutia caracterială a unui singur individ”, distrugând pentru totdeauna acel „maniheism tipologic” ce făcuse carieră amplă Începând din medievalitate - și care face și azi, În nu puțin opuri epice ce apar mai peste tot! - și propunând acel „personaj amoral”, de fapt insul uman posedat și copleșit adeseori de o insuportabilă povară morală, nod al unor deșirante și agresive pulsiuni contrarii, surse de fapt nu numai ale „viului tipologic
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sens, revoluția care ne-a adus atâtea daruri și libertăți ne-a și luat ceva: credința și tenacitatea de a-și continua vocația a unor tineri care reușiseră, printr-o voință și ambiție admirate de toată lumea, de a publlica câteva opuri de valoare. Să fie oare tirania mai generoasă cu talentele ce se nasc, in statu nascendi, cu tinerii debutanți În artele majore, precum romanul sau filosofia?! A, nu, bineînțeles că nu, și cu toții am urât-o tocmai pentru că Înăbușea orice
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Rebreanu. Dar „abaterile” mele de la acel interesant, original și „necesar” naturalism al prozei române, ilustrat mai ales prin cele patru romane citate mai sus, nu au fost acceptate de criticii de vârf ai generației mele și ai momentului; fiecăruia dintre opurile citate i s-au adus critici negative, radicale - evident, se sublinia mereu „talentul” autorului sau capacitatea sa de a creiona personaje memorabile! -, iar până la urmă, autorul, confuz, parțial nedumerit, dar și, Încă o dată, singur În brațe cu „noile” sale idei
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
bucuros în fața unui „tribunal al literelor și al istoriei!”. E, de altfel, tipic, în cazul unor „literați” care, deși aflați în libertate și în țări unde cultura este sprijinită, cum este Franța bunăoară, nu au publicat decenii la rând nici un op, mulțumindu-se cu un salariu la un post de radio pentru străinătate, însă frustrarea lor - deoarece, mi se pare evident că acuzele brutale ca să nu zic injuriile pe care dl Ierunca le aruncă în fața statuilor de bronz ce poartă numele
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
proastele-i prestații civice la întoarcerea din sejurul californian: "Ouă niște murături/ De le zice scriituri:/ Drept care I.C. Drăgan/ Îi mai varsă câte-un ban". Glumea, firește, așa că tot eu trebuie să mă înham la travaliul răspunsului explicativ, măcar că majoritatea opurilor mele vor fi ieșit de sub teasc în colecții siglate "Eseu", "Eseuri de ieri și de azi", "Totem", "Texte de frontieră". E adevărat însă că, în "Eseuri de ieri și de azi", la Institutul European, Sorin Pârvu, colegul și sicofantul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
considerat politruc atunci, însă mereu om de treabă, deferent și cu simțul umorului. Trucul neocomuniștilor actuali: interpretează dezuniversitarea mea de-atunci drept efectul unui conflict intercolegial, ca pentru a camufla presiunea Organelor Subventrale ale Partidului Hunic, foarte clar zugrăvită în opul scriitorilor Măgureanu și Pelin. Cine se învinge pre sine e mai tare decât o cetate", zice textul fondator al creștinismului. Mi-am reprimat ispita de a-i bate. Nu și pe aceea de a-i spune, de a-i povesti
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Sandu Mușina, Ion Mureșan, Aurel Dumitrașcu, Stoiciu. Dar... mă dădeam la ei ocazional, și din perspectivă înalt universitară, riguros teoreticiană, fiindcă vocația mi-o simțeam nelirică, neepică, nedramatică, iar critica literară, nobilă activitate (când e căutare a diferenței specifice a opului și/ sau auctorelui), nu îmi convenea deloc. Aveam scuza de a nu ști, atunci, că iaste critică literară de esență patafizică, de vreme ce se screme să se constituie în știință a particularului textual, umblând eu după general, universal, tipuri, procedee, reguli
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]