110,211 matches
-
militantă, cîștigă teren o tendință hagiografică, de propulsări în mitologie. De la critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor, la elogiul nemăsurat, exclusiv, obositor al meritelor. Un entuziasm conformist riscă, însă, să compromită interesul pentru biografii și opere. Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica bazată pe "idei neconvenționale"". Adversarii revizuirilor ar putea medita cu folos asupra observațiilor de mai sus. În repetate rînduri, Constantin Călin revine asupra statutului profesional al criticului care întîmpină
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
prima ediție cum ar fi noțiuni destul de bine cunoscute mai de mult precum xenism, etnonim, fond, vocabularul fundamental, deraiere lexicală. Acest din urmă fenomen lingvistic a fost cercetat de Al. Graur și de I. Iordan și este prezent în unele opere literare. Dintre autorii de azi, Paul Goma excelează în formații lexicale bazate pe "deraiere"și nu numai. Nu știm cît se știe că P. Goma și-a adunat creațiile lingvistice proprii dintr-un Dicționar în mai multe volume (needitat). În
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea în același capitol este greu să ne lăsăm convinși că "patrulaterul roșu", "o asociație din anii '90, a patru partide politice românești de orientare de stînga", este un caz evident de
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
nu este deloc ușor de trasat, iar gradele de diferență sînt foarte subtile, degradeurile dintre ele extrem de transparente, reducerea la un numitor comun a echivalat, de fapt, cu eliminarea unor elemente absolut subiective care nu-și aveau loc într-o operă științifică de anvergura acestui D. Pentru a nu mai aminti și de ușurarea operațiunilor de tehnoredactare! D. este o lucrare de referință care îngemănează calitățile unui manual cu ale unei enciclopedii. Credem că după epeuizarea celei de a doua ediții
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Cer și Pămînt sau, poate, dintre Infern și Pămînt. Infernul și Paradisul par egale în această metaforă dumasiană. Ediția princeps, în volum, a primului roman al Muschetarilor se încheie cu un text - la fel de important pentru interpretarea ciclului, și chiar a operei dumasiene, în întregime - intitulat Histoire d'un mort racontée par lui-même, ulterior tot o Causerie, sub titlul Invraisemblance (Neverosimil). Este povestea, fantastică, dar relatată cu un fin umor, a unui mort scos de Satana din mormînt pentru a-l face
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
acel umor moldav foarte livresc și deosebit de enervant, așa încît această erudiție, atunci cînd e străvezie, face mai mult rău celor scrise și afirmate de el. Primul lucru care se spune întru demolarea lui Dan Petrescu e că "n-are operă", obsesia națională nemuritoare. Cu alte cuvinte avem o ștachetă ridicată pentru totdeauna la înălțimea amețitoare a istoriei călinesciene și onorabilitatea literatului român se măsoară în funcție de cît de aproape poate să sară de această ștachetă. De depășit nici că poate fi
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
e longeviv. Obsesia se vede și în literatură, Breban e încă considerat un mare scriitor din timiditatea criticii și a cititorilor în fața cantității romanelor sale. Jocul seamănă cu acela din toaleta unor adolescenți. E adevărat că în afară de prozele din tinerețe, opera lui Dan Petrescu mai numără doar două volume de eseuri, unul de dialoguri și cîteva traduceri. E adevărat și că volumele de eseuri (în răspăr, 2000 și cel de acum) sînt compuse din articole de ziar, e adevărat că nu
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
Nicolae Manolescu Aflat printre nominalizații la Premiul Prometheus, oferit de Fundația Anonomul, pentru Opera Omnia, poetul Geo Dumitrescu a refuzat, printr-o scrisoare publicată de ziarul Ziua din 7 iunie, această "strălucit-binefăcătoare inițiativă". Poetul a ridicat, cu acest prilej, mai multe obiecții împotriva sistemului ca atare, al nominalizărilor, caracterizat foarte plastic drept "un rodeo
Semnificația unui gest by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15101_a_16426]
-
Suflul acesta erudit vrea Mihaela Mudure să citim, cu noi grile de interpretare, literatura barocă engleză. Cu toate acestea opiniile nu frapează prin originalitate, repet, ar putea fi o carte de sinteză foarte bună, ocurte bazată pe cititul și recititul operelor și al criticii literare aferente spre a rezulta un instrument de lucru bun pentru studenții de la filologie. Aceștia au ocazia să citească o pertinentă analiză a unui text mult clamat de către feministele din toate timpurile, e vorba de A Vindication
Teme la liteatura engleză by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15107_a_16432]
-
liberă/ prin Manhattan privind prin vitrina magazinului Panasonic/ din Lexington sau nepăsarea prostituatei din Central Park/ cînd în spatele ei cei de la N.Y.P.D. își pregătesc brățările/ de inox, liber, liber, liber aud încă prin aer vocile/ celor de la Metropolitan Opera atingînd ferestrele Gemenilor,/ șiroind pe Wall Street, mai departe pe Broadway, venin de/ viperă roșie în auzul de peste ocean, din South Ferry/ pînă în St. George din Staten Island, pot, desigur, pot/ de aici vîna lei, fără prieteni care să
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
în NATO, sau mai știu eu unde. Ar fi fost validată din plin, din capul locului. N-a fost să fie, cum se spune. C.F.: Care ți se pare trăsătura (umană) cea mai puternică a lui I. D. Sârbu? Dar în opera sa, care consideri a fi linia de forță? V.N .: Umană, vezi, capacitatea asta a lui de a fi un om al Clujului, al Europei Centralei, cu privire spre Vest, dar totodată și modul în care, încetișor, a început să înțeleagă
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
în SUA, grăbită să-și continue lucrul la traducerea în limba engleză a celei mai importante cărți din literatura enescologică românească "Capodopere enesciene" de Pascal Bentoiu. Aceasta este o dublă imagine pe care dorește să o ofere mediilor universitare americane: opera marelui nostru compozitor - prea puțin cunoscut, pe de o parte, și înalta intelectualitate a scrisului românesc despre muzică în ceea ce are el mai valoros, pe de alta. Îi dorim mult spor în această muncă întreprinsă cu pasiunea pe care o
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
de el oameni "respectabili" - cum ar fi Cristian Tudor Popescu, un jurnalist de prestigiu care s-a arătat foarte nemulțumit de Jurnal. Și dacă tot "s-a dat liber la înjurături" au început să fie deconstruite rînd pe rînd toate operele. Să se găsească hibele unor opere trecute pe care mai toată lumea le-a primit cu entuziasm la vremea lor (și nu în scris, să ne înțelegem!, așa mai pe la colțuri). N-a mai fost chip să mulțumească pe nimeni. Cărtărescu
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
fi Cristian Tudor Popescu, un jurnalist de prestigiu care s-a arătat foarte nemulțumit de Jurnal. Și dacă tot "s-a dat liber la înjurături" au început să fie deconstruite rînd pe rînd toate operele. Să se găsească hibele unor opere trecute pe care mai toată lumea le-a primit cu entuziasm la vremea lor (și nu în scris, să ne înțelegem!, așa mai pe la colțuri). N-a mai fost chip să mulțumească pe nimeni. Cărtărescu s-a transformat într-un soi
Complexul "Mendebilul" by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15108_a_16433]
-
din nou!) preocupat, în Vorbele de șpriț pe care le tipărește lunar, de statutul politic și literar al directorului României literare. Ca modest colaborator al publicației cu pricina, Cronicarul ține să-i mulțumească dlui Pițu pentru atenția acordată vieții și operei dlui Manolescu. Se teme totodată de nașterea unui cult al personalității și-l invită cordial pe dl Pițu să se uite și prin biografiile altor eminenți intelectuali români de astăzi. În fine, citim în Familia și un interesant experiment făcut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
evidențele tot mai plurimorfe ale literelor actuale, cu toate că jurnalul are o vechime (literară!) respectabilă. I se dibuie originile în literaturile franceză și engleză ale veacului al XV-lea, iar după unii exegeți mai iscoditori chiar în antichitatea ce-a produs operele unor Seneca, Marc Aureliu, Epictet. Să luăm lucrurile așa cum sînt. Jurnalul reprezintă o excelentă rampă de lansare pentru mărturiile autorului său nu doar asupra sa însuși, ci și asupra lumii înconjurătoare, la o intersecție a lirismului cu epicul, îndrituind opinia
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
opinia numai aparent temerară a unui Eugène Ionesco, care îl consideră un "arhigen", un embrion adică, din care derivă toate celelalte forme literare. În maniera-i speculativă cu bătaie poetică, Roland Barthes înfățișează "literalitatea" jurnalului (id est caracterul său de "operă de artă"), în următoarele patru atribute: poetic, cel care oglindește stilul (ideolectul) autorului, istoric, cel care livrează informația istorică sub aspectul anecdotei, utopic, cel care face din autor obiectul dorinței, amoros, cel care produce fraze frumoase... Dar același R. Barthes
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
Grete Tartler Preocupările Editurii Humanitas pentru opera heideggeriană și interpretarea acesteia continuă prin editarea cursului "Parmenide și Heraclit", ținut de Heidegger la Universitatea Freiburg i.B. în semestrul de iarnă 1943/1944 și publicat abia postum în 1981, cu titlu redus - din cauză că volumul se referă de fapt
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
pentru toate; căutarea ideilor, formularea lor cu voce joasă, însăilarea textului de mână, introducerea lui în computer și apoi nenumăratele corecturi. Și trebuie să adaug că după prelucrarea textului, momentul corecturilor este o perioadă binecuvântată. M.P.M.: Câtă autobiografie există în opera dumneavoastră? F. Ch.: Orice text scris de mine e un amestec inconștient de ficțiune și autobiografie. Dar, nu-i așa, eroii suntem noi, ce-am fost, ce-am visat să fim, ce n-am reușit să fim sau ce n-
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
urmare, rămân cu certitudinea că lucrurile au fost trăite de mine! Este ceea ce mulți scriitori denumesc cu formula "minciună adevărată". De altfel, Roland Barthes spunea că fraza constituie adevăratul spațiu de libertate oferit scriitorului, iar Rémy de Gourmont afirma că "opera unui scriitor nu trebuie să fie doar reflectarea, ci o reflectare mărită a personalității sale. Scriitorul trebuie să-și creeze propria sa estetică." Ca să revenim acum la oile noastre, ca să existe literatură, e clar că realitatea trebuie să fie transcendentalizată
Françoise Choquard - "Apariția unei cărți e pentru autor un fel de miracol" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/15118_a_16443]
-
român dispărut cu gândul de a adăuga, cât de cât, o nuanță portretului său pe care destui confrați, recent, ori mai demult, i-l făcură. Este la mijloc și un interes de epocă... Ambele scrisori sunt prilejuite de un articol, Opera magna, destinat prozei sale și tipărit în România literară, în 1996. Trebuie să precizez că articolul meu apărea într-un moment în care majoritatea confraților îl denigrau pentru colaborarea din trecut. La aceasta se adaugă un pamflet, primul meu pamflet
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
bună prietenă din țară a lui Petru Dumitriu, - după ce apăruse în revistă articolul amintit. Prima scrisoare a fost trimisă din Metz la 2 iulie 1996: Dragă Constantin Țoiu, ți-am citit cu mult interes și cu plăcere remarcabilul articol intitulat "Opera magna". Îți mulțumesc pentru constatările literare extrem de pătrunzătoare, de amintirile relatate extrem de viu și regret amintirea contractului rupt în patru pe care ai păstrat-o despre mine... Eu nu-mi amintesc nimic, nimic, nimic în legătură cu asta - nici articolul de care
Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15134_a_16459]
-
literatură a unui singur poet... Evident, suntem o literatură vie nu fiindcă polemizăm, ci, mai ales, fiindcă sunt oameni care, dincolo de contestații (legitime, în fond, ale fiecărui cititor), se încăpățânează să o ia de la capăt, să facă din cuvântul vorbit operă, dacă au capacitatea de a da viață limbajului. Că pe urmă vine un editor și pune acel miracol care e literatura într-o carte, îl oferă unui librar care nu va avea spațiu ca să-l expună și, de aceea, va
Jaume Cabré - Despre cărți și polemici by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/15140_a_16465]
-
n-a văzut în asta un îndemn dezinteresat, ci o intrigă pentru stricarea imaginii României, înainte de strigarea catalogului de la Praga. Așa că s-a gîndit cineva să facă o strategie pentru contracararea încercărilor de stricare a acestei imagini. Ideea e vădit opera unor minți securistice care nu înțeleg nici cu ce se mănîncă democrația, nici cum e cu libertatea presei. Strategia asta putea fi făcută mai cu folos pentru a-l pondera pe dl Pașcu sau pentru a mai tăia din elanurile
Strategii securistice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15142_a_16467]
-
că în acest sens asistăm la un recul net în raport cu lucrările pionierilor psihanalizei, care nu ezitau să se aventureze în câmpul socio-cultural." Domeniile de care se simte atrasă Chasseguet-Smirgel i se revelează prin prisma câtorva teme importante: înțelegerea psihanalitică a operei de artă (și ambiția elaborării unei metodologii în sprijinul acestei înțelegeri), aplicarea experienței terapeutice la diferite domenii culturale, rolul sublimării în munca analistului - precum și prin psihobiografiile unor autori ca August Strindberg și Patrick Modiano, ori prin analiza unor domenii foarte
De ce psihanaliza aplicată? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15150_a_16475]