1,791 matches
-
data de 27 martie 1973, premiera la "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino, sub conducerea muzicală a lui Teodor Costin, soliști: Filimon Siminic, Eugenia Moraru, Valentina Mănescu, corul condus de Alexandru Racu. Stagiunea 1973-1974 s-a deschis cu premiera operetei "Bal la Savoy" de Paul Abraham, sub bagheta tânărului dirijor Marian Didu. Urmează "Răpirea din Serai" de W.A.Mozart (10 aprilie 1974), pusă în scenă de regizorul german Hermann Wedekind, corul dirijat de Teodor Costin. Începând cu anul 1974
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
decizia 264 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Dolj. Pe data de 23 septembrie 1996, prin hotărârea 2430 din 02/10/96 a Consiliului Județean Dolj se aprobă schimbarea denumirii "Teatrul Liric Craiova" în "Teatrul de Operă și Operetă Craiova". Ulterior, în perioada 1996-1997, teatrul ia numele Elenei Teodorini, iar din anul 2002, când se sărbătoresc 30 ani de activitate neîntreruptă, se revine la numele atestat documentar, Teatrul Liric "Elena Teodorini" Craiova.
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
și din Europa, America de Sud, America de Nord, Africa și Asia, publicând peste 5.000 de eseuri, studii, articole, recenzii etc. A participat la numeroase Simpozioane și Conferințe de muzicologie în Europa și SUA, susținând comunicări științifice, conferințe, referate. Este coautor al libretului operetei "Lăsați-mă să cânt" de Gherase Dendrino (1954), reprezentată în România, Germania, URSS Austria, Belgia, Olanda, Bulgaria, Cehoslovacia etc. Ca muzicolog a publicat peste 100 de volume (în limbile română, engleză, germană, rusă, bulgară, japoneză) cu caracter istoriografic, monografic, lexicografic
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
Paul Sava, Florin Vasiliu, Horia Căciulescu, Sorin Balaban, Dumitru Rucăreanu, Ion Lucian. Aceste spectacole au constituit o punte de lansare pentru mulți artiști deveniți, ulterior, celebri. Printre aceștia pot fi enumerați: arhitect Gabriel Gheorghiu (angajat ca bas la Teatrul de Operetă), Constantin Drăghici, Pompilia Stoian, Puica Igiroșanu, conductor-arhitect Aurelian Andreescu (descoperit de Ion Popescu - Lac la Școala Tehnică de Arhitectură și Construcția Orașelor, unde a fost profesor și director adjunct). În același timp, Ion Popescu - Lac și-a făcut loc și
Ion Popescu Lac () [Corola-website/Science/333918_a_335247]
-
mai mult în umbra marilor artiști. Pe 8 februarie 1987 participă la spectacolul aniversar Ioana Radu - 70 de ani desfășurat în studioul de concerte „Mihail Jora”. Acolo acesta s-a reîntâlnit cu mari glorii ale muzicii ușoare românești și ale operetei, printre care Alla Baianova, Nicolae Nițescu, Dorin Teodorescu sau Cleopatra Melidoneanu. A fost distins cu medalia "Ordinul „Meritul Cultural”" (1968). Moare în luna ianuarie a anului 1993 în București, fiind găsit mort în fotoliul din locuința sa din Vatra Luminoasă
Petre Gusti () [Corola-website/Science/324920_a_326249]
-
Vremurile nesigure ale anului 1914 l-au determinat pe Gheorghe Vasile să-și înscrie copilul în anul următor la o școală din Brăila. În prima parte a lunii septembrie 1914, Cristian a asistat la un spectacol al unei companii de operetă care l-a impresionat. Printre actori s-a numărat și faimosul Nae Leonard, pe care Cristian l-a urmărit cu mare atenție. L-a marcat vocea acestuia și eleganța costumației lui. Poate că nu degeaba peste ani a fost supranumit
Cristian Vasile (muzician) () [Corola-website/Science/302558_a_303887]
-
sunt de o cruzime grotescă în ceea ce privește efectele. Pentru a rupe cercul vicios al îmbunătățirii continue a armelor cu consecințe nefaste, Jules Verne propune un scop pacifist, ridicând în acest scop probleme legate de: Romanul a fost adaptat în 1875 în opereta "Le voyage dans la lune", cu o muzică semnată de Jacques Offenbach, care s-a jucat la Théâtre de la Gaîté, apoi la Théâtre du Châtelet. În "Primii oameni în Lună" (1901) a lui H. G. Wells (relatând tot despre prima călătorie
De la Pământ la Lună () [Corola-website/Science/321253_a_322582]
-
direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca", prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
Danețiu) s-a născut pe 6 iulie 1970 la București, într-o familie de dansatori și sportivi. În 1988 a absolvit secția coregrafie a "Liceului de Artă George Enescu" și a ajuns să danseze pe scena Operei Române și la Operetă. A plecat în Olanda, unde a trăit cinci ani la Amsterdam și, ulterior, s-a angajat în corpurile de balet de pe vasele de croazieră. Într-unul dintre voiaje l-a cunoscut pe cel care avea să-i devină soț, Sergio
Monica Ramirez () [Corola-website/Science/333633_a_334962]
-
școlii. În luna iunie a anului 1955, ziaristul Tudor Vornicu i-a luat un interviu tânărului Ioan Popa, în „Sportul popular”, anul XI, nr. 2639 din 22 iunie 1955. În anul 1953 și 1954 organizează și conduce partea muzicală a operetelor ,La Șezătoare” de Tiberiu Brediceanu și „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susține prima dată în Orăștie iar apoi județele învecinate. În anul 1957 pregătește din nou opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
anul 1953 și 1954 organizează și conduce partea muzicală a operetelor ,La Șezătoare” de Tiberiu Brediceanu și „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susține prima dată în Orăștie iar apoi județele învecinate. În anul 1957 pregătește din nou opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu, acordându-i-se premiul II la nivel național premiul I nefiind acordat. În perioada 1951-1961 a condus Corul și orchestra Casei de cultură din
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
La Șezătoare” de Tiberiu Brediceanu și „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu pe care le susține prima dată în Orăștie iar apoi județele învecinate. În anul 1957 pregătește din nou opereta „Crai Nou” de Ciprian Porumbescu, iar în 1960-1961 pe lângă aceasta opereta „Ana Lugojana” de Filaret Barbu, acordându-i-se premiul II la nivel național premiul I nefiind acordat. În perioada 1951-1961 a condus Corul și orchestra Casei de cultură din Orăștie, 1963-1965 Corul Sindicatelor din Cugir, 1965-1987 Corul Casei de Cultură
Ioan Popa (compozitor) () [Corola-website/Science/327272_a_328601]
-
intitulat "Constelația Alhambra". Experiența revuistică o va determina să revină pe scenă în anii următori - chiar dacă nu la „Alhambra”, ea va căuta să colaboreze din nou cu Ion Vasilescu. Prima dată când la „Alhambra” s-a montat un spectacol de operetă a fost în 1935, cu "Dunărea albastră" de Johann Strauss-fiul. Deși schimbarea de sediu din septembrie 1936 a implicat și reprofilarea „Alhambrei” ca teatru de revistă și operetă, prima nouă stagiune nu a cuprins niciun spectacol de operetă; abia la
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
Vasilescu. Prima dată când la „Alhambra” s-a montat un spectacol de operetă a fost în 1935, cu "Dunărea albastră" de Johann Strauss-fiul. Deși schimbarea de sediu din septembrie 1936 a implicat și reprofilarea „Alhambrei” ca teatru de revistă și operetă, prima nouă stagiune nu a cuprins niciun spectacol de operetă; abia la sfârșitul lui 1937 s-a pus în scenă "Trei valsuri", versiunea românească a unei producții franceze de mare succes, "Trois valses".
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
spectacol de operetă a fost în 1935, cu "Dunărea albastră" de Johann Strauss-fiul. Deși schimbarea de sediu din septembrie 1936 a implicat și reprofilarea „Alhambrei” ca teatru de revistă și operetă, prima nouă stagiune nu a cuprins niciun spectacol de operetă; abia la sfârșitul lui 1937 s-a pus în scenă "Trei valsuri", versiunea românească a unei producții franceze de mare succes, "Trois valses".
Teatrul de revistă „Alhambra” () [Corola-website/Science/334778_a_336107]
-
și pian - "Pavanne" pentru violoncel și pian - "Idylle" și "Tambourin" (Pe motivul "O du lieber Augustin") pentru cvartet de coarde - Liedul "Le Silence", pe versuri de CH. Batillot - "Orchesterstuck" (1923 - premiul al II-lea al Premiului de compoziție "George Enescu") - Opereta "Nina" - "Sonet" pentru pian - "Aubade" pentru pian - "Romanzetta" pentru pian - "Suită pentru vioară și pian: Aubade, Interlude, Sonet" (1922 - mențiune a Premiului de compoziție "George Enescu") - "Andantă" dintr-o proiectată " Sonată pentru violoncel și pian" - "Vieille Chanson" pentru două viori
Theodor Rogalski () [Corola-website/Science/311704_a_313033]
-
polonez după Varșovia. Printre teatre în Cracovia cu stagii permanente de multe ori în clădiri de importanță istorică sunt: Opera din Cracovia una dintre cele mai importante companii naționale de operă are 200 de spectacole în fiecare an, inclusiv balet, operete și musicaluri. Ea are în repertoriul său principal, opere clasice ale din opera universală și polonă. Opera s-a mutat în prima sa locație permanentă în toamna anului 2008. Opera organizează de asemenea "Festivalul de vară de operă și operetă
Cultura Cracoviei () [Corola-website/Science/329503_a_330832]
-
operete și musicaluri. Ea are în repertoriul său principal, opere clasice ale din opera universală și polonă. Opera s-a mutat în prima sa locație permanentă în toamna anului 2008. Opera organizează de asemenea "Festivalul de vară de operă și operetă". Cracovia este gazda pentru două festivaluri majore poloneze de muzică veche care prezintă oratorii și opere baroce uitate: "Opera Rara" și Misteria Pascalia Capella Cracoviensis organizează "Festivalul internațional de muzică veche din Cracovia". Academia de Muzică din Cracovia, fondată în
Cultura Cracoviei () [Corola-website/Science/329503_a_330832]
-
spectacole de operă, clădirea fiind cunoscută și sub numele de Teatrul de Operă. Pe scena teatrului au fost reprezentate pentru prima dată piesele lui Vasile Alecsandri având-o ca personaj principal pe Coana Chirița precum și, la 26 decembrie 1848, prima operetă românească, "Baba Hârca", libretul fiind scris de Matei Millo iar muzica compusă de Alexandru Flechtenmacher. Pe scena acestui teatru au fost jucate piese de teatru, opere și operete în limba română sau franceză de către trupele teatrale din Iași sau numeroasele
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
ca personaj principal pe Coana Chirița precum și, la 26 decembrie 1848, prima operetă românească, "Baba Hârca", libretul fiind scris de Matei Millo iar muzica compusă de Alexandru Flechtenmacher. Pe scena acestui teatru au fost jucate piese de teatru, opere și operete în limba română sau franceză de către trupele teatrale din Iași sau numeroasele trupe române sau străine în turneu aici. Clădirea a fost distrusă în noaptea de 17/18 februarie 1888 de un incendiu, după terminarea repetiției cu piesa "René" de
Teatrul din Copou () [Corola-website/Science/331801_a_333130]
-
Chișinău, Republica Moldova, unde albumul "Maniac" este difuzat și apreciat. Componența 2002: Zoltán András (voce, clape), Emil Viciu (ch.), Ionel Tănase (tobe), Paul Baciu (bas). În decembrie 2003, la aniversarea a 10 ani, trupa susține un mare concert cu invitați la Opereta Română. Înregistrările vor constitui materialul unui album de "greatest hits" live. Componența 2007: Zoltán András (voce), Emil Viciu (ch.), Lászlo Micea Horváth (clape), Vladimir Săteanu (bas), Gabriel Drăgan (tobe). În 14 august 2011 trupa a concertat pro bono (gratuit) la
Sarmalele Reci () [Corola-website/Science/309695_a_311024]
-
nouă luni. Se pare că la acea dată, de fapt el încă mai era în viață, și că a fost executat ceva mai târziu. În primii ani de după război a apărut din nou la Budapesta, mai ales în spectacole de operetă, și în unele teatre de provincie. Noul regim în curs de consolidare sub ocupație sovietică nu o vedea bine, considerând-o vedetă a epocii lui Horthy. Ultimul ei mare succes pe scena Teatrului de operetă a fost în creația lui
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
mai ales în spectacole de operetă, și în unele teatre de provincie. Noul regim în curs de consolidare sub ocupație sovietică nu o vedea bine, considerând-o vedetă a epocii lui Horthy. Ultimul ei mare succes pe scena Teatrului de operetă a fost în creația lui Paul Abraham, "Bal la Savoy" în anul 1948. Rareori a fost angajată în filme: un scurt metraj "Betlehemi királyok" („Magii de la Bethlehem”) și într-o producție după Móricz Zsigmond "Forró mezők", în care joacă pentru
Katalin Karády () [Corola-website/Science/327002_a_328331]
-
colaborator al Corului Madrigal, condus de Marin Constantin și în perioada 1976 -1992 - colaborator al RadioTeleviziunii Române, în concerte și înregistrări, ca membru al grupului vocal Studio B. Începând cu anul 1992, a fost membru al Ansamblului de Operă și Operetă Münchener Opernbühne, cu care a efectuat turnee artistice în Germania, Austria, Franța, Luxemburg, Elveția, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda, Belgia. Compania Münchener Opernbühne a abordat un vast repertoriu de operă și operetă, toate lucrările fiind susținute în limba germană. O mare
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]
-
1992, a fost membru al Ansamblului de Operă și Operetă Münchener Opernbühne, cu care a efectuat turnee artistice în Germania, Austria, Franța, Luxemburg, Elveția, Danemarca, Suedia, Norvegia, Olanda, Belgia. Compania Münchener Opernbühne a abordat un vast repertoriu de operă și operetă, toate lucrările fiind susținute în limba germană. O mare parte dintre spectacolele susținute au fost pregătite și dirijate de maestrul Paul Popescu, fost dirijor al Operei Române și al Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Române. Începând cu 1997 până în 2004, s-
Stelică Muscalu () [Corola-website/Science/311674_a_313003]