1,791 matches
-
Din cronici către amplu viitor. De tulburele ape ne-am desprins Și navigăm pe unde de cleștar. Deși de-atâtea lupte este nins, Cârmaciul are ochiul tot mai clar!“ (Scînteia, 29 aprilie 1979) SĂCEANU Amza, teatrolog, director al Teatrului de Operetă „Ion Dacian“ „Teatrul constituie unul dintre elementele cu o mare forță de acțiune în procesul de transformare a conștiinței maselor, de formare și dezvoltare a omului societății noastre socialiste. De aceea, cunoașterea pârghiilor prin care el își realizează această menire
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lumea este foarte elegantă. Dar am fost foarte des la cinema și am văzut multe filme, care mi-au rămas în minte pentru toată viața, și, mai târziu, și la Operă. Mai ales operele lui Verdi și alte opere sau operete, precum și ecranizări ale unor romane din literatura universală erau atunci un izvor de cultură generală, și eram bucuroasă: în timpul liceului, când am învățat doi ani numai geografia URSS și istoria Partidului Comunist din URSS, cultura generală lăsa de dorit. În
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
diverse circumstanțe. De altfel, privite în adâncimea trecutului, lucrurile de care vreau să vorbesc nici nu se așează prea departe de cele pe care le-am evocat până aici. Ba chiar destul de aproape de ele. În iarna anului 1892, Compania de Operetă din Craiova a dat la Iași, în sala teatrului Sidoli (teatrul de la Copou arsese de patru ani), o lungă serie de reprezentațiuni. Cei care au cunoscut, la timpul ei, compania aceasta nu se poate să nu-și aducă aminte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
justificată, nimic de zis. Ce elemente alese și ce fericit selecționate și ordonate laolaltă! Toate au făcut carieră strălucită și toate sau aproape toate au continuat să se bucure de favoarea publicului ori pe unde au trecut, mult timp după ce "Opereta din Craiova" s-a dizolvat. Citez câteva nume; pe cele mai de seamă, firește: Iosefina Gălușcă, Irena Vlădaia, Eliza Odeseanu, Băjenaru, Poenaru, Anestin, Tănăsescu, Popescu. Stele apuse, glorii defuncte, figuri peste care uitarea se așează ca o umbră din ce în ce mai posomorâtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
odată cu schimbarea aceasta pusesem capăt vieții de internat. Ca și pentru colegii mei, teatrul forma una din atracțiile mele principale. Nimic mai natural de altfel, întrucât pe timpurile acele Iașul se bucura de spectacolele cele mai variate și mai alese. Opereta nu era genul nostru preferat; dar o apreciam îndeajuns, atât din cauza rezonanței pe care o avea în sufletele noastre de adolescenți neastâmpărați, cât și din cauza condițiunilor excepționale în care ne era dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
o avea în sufletele noastre de adolescenți neastâmpărați, cât și din cauza condițiunilor excepționale în care ne era dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili, scenele Iașului au adăpostit cele mai bune trupe și cei mai buni artiști de operetă, pe care ni i-a trimis vreodată Parisul și Viena. Și apoi câtă distanță de la vechea operetă, a lui Offenbach, Iohan Strauss și a contimporanilor săi, până la cea de azi, a lui Kalman, a lui Lehar și a altora încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
dat s-o cunoaștem, căci în anii aceia incomparabili, scenele Iașului au adăpostit cele mai bune trupe și cei mai buni artiști de operetă, pe care ni i-a trimis vreodată Parisul și Viena. Și apoi câtă distanță de la vechea operetă, a lui Offenbach, Iohan Strauss și a contimporanilor săi, până la cea de azi, a lui Kalman, a lui Lehar și a altora încă! Cât timp au durat spectacolele Operetei din Craiova, ne-am dus regulat, aproape în fiecare seară, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
trimis vreodată Parisul și Viena. Și apoi câtă distanță de la vechea operetă, a lui Offenbach, Iohan Strauss și a contimporanilor săi, până la cea de azi, a lui Kalman, a lui Lehar și a altora încă! Cât timp au durat spectacolele Operetei din Craiova, ne-am dus regulat, aproape în fiecare seară, la Sidoli, la "paradis", la "hulubărie", adică la galerie. Teatru-Circ Sidoli era pe atunci o clădire nouă, proprietatea lui Teodor Sidoli, iar după moartea acestuia, a fraților Cesar și Franzini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
peste relațiile noastre. La ele, de altfel, luau adesea parte și celelalte elemente ale galeriei, care aduceau, în felul acesta, nu numai un spor de bună dispoziție, dar o notă nouă, caldă, și de un farmec deosebit. * Unul din succesele operetei de la Craiova, în seria de care vorbesc, a fost "Vânzătorul de paseri" a lui Zeller, a cărui muzică ușoară și melodioasă și al cărui libret, vesel și vioi, încântă și azi. În "Vânzătorul de paseri", Vlădaia interpreta pe prințesa Marie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
chiar decât mi-aș fi închipuit... Sala e așa cum o știam de demult (cu mici și neînsemnate schimbări numai), împrejurare care mărește și mai mult vagul sentiment de solitudine și de înstrăinare pe care-l resimt. Orchestra execută selecțiuni din opereta "Vânzătorul de paseri", cu vechea romanță "Când sermanul tatăl meu...", cu insistentul ei refren "Mai stai... mai stai... nu zbura..." Nu cântă decât orchestra; cuvintele aceste nu le rostește nimeni; mi le evocă însă melodia, în care amintirea mea le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
emisiune a fost dată nu la Etno TV, ci la un canal care se dorește a fi cultural? Nu e cazul. Folclorul e cultură, el cristalizează spiritualitatea neamului nostru. Ce mai contează că oferim publicului o maimuțăreală, un produs de operetă creat de „specia liștii“ noștri, păpușele de plastic îmbrăcate în port popular și băgate în cilindri de plexiglas transparent? Facem cultură! La prima vedere, emisiunea Bucătăria lui Radu de la ProTV este total opusă celei cu tanti scoase la iarbă verde
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
în montările scenice sau în filmele făcute după scrierile lui Caragiale. O lume murdară, violentă, care se zbătea, la propriu, în noroi. Ulițele erau desfundate, așa cum ar fi trebuit să fie în orice mahala. Bătăile nu erau simple bastonade de operetă, ci se lăsau cu sânge. Limbajul era violent și nu ocolea înjurătura sau gestul obscen (îmi amintesc cum râdeau satisfăcuți toți spectatorii din sala de cinematograf când auzeau sau vedeau așa ceva). Mița și Didina erau două femei decăzute (semnificativă e
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cu evlavie la emisiunea în care Robert Turcescu îl va invita, ca de fiecare dată în preajma Sfintelor Sărbători, pe profetul neamului, Dan Puric, să ne împărtășească din lumina lui de om îmbunătățit. Îmi voi nota cuminte toate țuțismele lui de operetă, voi considera că fibra poporului român e nuntită cu Duhul Sfânt, voi fi vigilent la conspirațiile pe care cei străini de neam și patrie le urzesc împotriva țărișoarei și, din simpatie subită, voi căuta în garderobă o cămașă verde. Dar
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
al lui Tănase și Dinescu și promit că, măcar în zilele acestea binecuvântate, nu mă voi mai gândi niciodată la Lolek și Bolek. În cinstea domnului Grigore Leșe, rapsodul atât de drag intelectualilor bucolici, voi face o vizită la garderoba Operetei Române șimi voi închiria de acolo un costum folosit în spectacolul Ana Lugojana. Mă voi îmbrăca cu el și, transformat astfel întrun om de bizuială, voi hori de unul singur întro intersecție bucureșteană, pentru a le arăta tuturor care sunt
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
când horești?“ „Adică, ce vreți să spuneți?“ „Când te apucă pe tine dorul să cânți?“ „Aaaa, păi ziceți așa!...“) După ce lam văzut în emisiunea Înapoi la argument, mia fost clar că autenticul Grigore Leșe nu e decât un personaj de operetă. În plus, un personaj de o egolatrie incredibilă. Dacă nu știați, singurul în măsură să cânte un cântec popular este un om al satului. Dar nu orice om al satului, ci unul căruia părinții iau transmis acest har - așa cum este
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
că rolurile carierei sale au fost realizate la Iași și a revenit către ele... Acest actor îmbina eleganța scenică a lui Tony Bulandra cu calitățile vocale ce l-ar fi putut ajuta să devină un al doilea Leonard - „prinț al operetei,“, cum îl caracteriza Aurel Leon în tableta din 23 ianuarie 1995. Actorul Aurel Munteanu, deosebit de înzestrat, a evoluat repede, având posibilitatea de a aborda repertoriul romantic, precum și cel realist, cu egală îndemânare. Tirada, versul căpătau în rostirea sa o eleganță
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
în orice caz, deconcentrant. Bunele intenții (corectitudine politică, Mesaj etc.) se îneacă-n retorică liricoidă și stridență estetică ; cât despre inventivitatea dramatică, atunci când nu vedem nunți și botezuri (și înmormântări, căci sunt cele mai tragice !), personajele se strâng ca la operetă (opereta sfâșietoare, specialitatea lui Laurențiu Damian), făcând zid viu în spatele dramei care se consumă în prim-plan Plus Simbolurile. Cinematograful românesc a stat și mă tem că stă încă sub nefasta influență a cinematografului sovietic de tip Tarkovski, producând în
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
orice caz, deconcentrant. Bunele intenții (corectitudine politică, Mesaj etc.) se îneacă-n retorică liricoidă și stridență estetică ; cât despre inventivitatea dramatică, atunci când nu vedem nunți și botezuri (și înmormântări, căci sunt cele mai tragice !), personajele se strâng ca la operetă (opereta sfâșietoare, specialitatea lui Laurențiu Damian), făcând zid viu în spatele dramei care se consumă în prim-plan Plus Simbolurile. Cinematograful românesc a stat și mă tem că stă încă sub nefasta influență a cinematografului sovietic de tip Tarkovski, producând în serie
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
debutează cult, calofil și evocativ, virează spre trauma politico polițistă din Pe strada Mântuleasa, apoi se scămoșează erotic folcloric (cu Selim și mătrăgune ), grotesc fellinian (vezi, ca-n Faleze de nisip, bordelul) și, în fine, parabolic, într-un final de operetă metafizică în care veșnicul Adam bate fără răspuns la poarta pierdutei Eva. Profund. Probabil că Dan Pița ar fi foarte contrariat să afle că, în povestirile sale fantastice, Eliade este un prozator cam de mâna a doua Asta nu exclude
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
RAICU DELAHUȘI, George, scriitor; RĂDUCANU, Maria (1967), Cântăreața de jazz, nonconformista, îmbină folclorul românesc cu jazzul, bluesul. Lansează o serie de albume. RĂDULESCU, Constantin (n. 1914), fiul profesorului Al. Rădulescu de la Liceul „Cuza Vodă”, dirijor, artist emerit, directorul Teatrului de opereta din București; RĂILEANU, Grigore (1913-1966), geolog, profesor universitar doctor, autor. ROTARIU, Mihai, coordonator, alături de Costin Clit, al volumelor Un chestionar inedit despre bisericile din ținutul istoric al Vasluiului, Bârlad, Editura Sfera, 2004; Studii și articole privind istoria orașului Huși, vol
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Moșuc, astăzi solistă a Operei din Zürich, i-a fost elevă. George Popa a avut bucuria unei lungi cariere, de peste patru decenii și jumătate. Ultima sa reprezentație a avut loc cu trei luni înainte de a trece în lumea umbrelor: Vraja Operetei, în care a dansat step, interpretând un moment din opereta My Fair Lady de Frederick Loewe. George Popa a trecut în neființă în ziua de 2 noiembrie 2001 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -ZABORILĂ
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
elevă. George Popa a avut bucuria unei lungi cariere, de peste patru decenii și jumătate. Ultima sa reprezentație a avut loc cu trei luni înainte de a trece în lumea umbrelor: Vraja Operetei, în care a dansat step, interpretând un moment din opereta My Fair Lady de Frederick Loewe. George Popa a trecut în neființă în ziua de 2 noiembrie 2001 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -ZABORILĂ, MIHAI, Licăriri, Editura EROTA, Iași, 2002, p. 103-105. -VASILIU, ALEX
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
dar și armonicele sentimentaloide ale marșului Margareta fluierat mai puțin talentat de către Mișu. Oroa- rea și comicul se întâlnesc în acest hybris care este motorul spectacolului pe care farsa îl deghizează abil. Fluierarea unui marș face aluzie la ariile de operetă debitate de o întreagă pleiadă de innamorati, dar și la caracterul aven- turos și militar al înfruntării. Sadismul farsei este deliberat, cruzimea constituie sarea și piperul ei, iar consecințele nu sunt asumate decât prin insistența prefăcută a celui care relatează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cineva punctează sentimentul patriotic printr-un „Vive la France !”, iar duelul dintre cele două amante ale frizerului, Mița și Didina, debutează cu un „Allons enfants de la patrie”, semnal al declanșării păruielii. Chiar dacă în sensul speculării efectelor hilare ale patriotismului de operetă, existent din plin la Caragiale, Pintilie împinge deformarea până la ultimele consecințe. Ridicolul patriotard explodează în expresia unui burlesc enorm, pasiunile republicane sunt afirmate incontinent, unind latrina cu foliculina, belcanto-ul cu libidoul, păruiala cu drăcuiala, baia publică cu bodega răpănoasă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
restaurant am fost! Cunoscusem cu ani în urmă, în perioada mea de "exil la ONT", un evreu-român, proprietarul pizzeriei "La Operă", situat peste drum de Volksoper. Erau un tip foarte jovial și simpatic, în plus fusese solist la Teatrul de operetă din Galați. L-am sunat, a sărit în sus de bucurie la auzul prezenței lui Spiess în Viena și ne-a invitat, pe maestru, pe Dohotaru și pe mine, să trecem pe la el, în jur de 21,30 (după spectacol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]