2,747 matches
-
interpela într-un singur ecou. Leitmotiv, identitatea întreprinderii trimite la o voință de unitate și de unificare a salariaților, împinși spre același efort de reușită individuală și colectivă; edificarea unei structuri consensuale domină un astfel de peisaj care, în această optică, ar înlocui vechile diviziuni conflictuale, legate de obiceiuri de autoritate și de disciplină de acum inadecvate. Construirea unor "culturi de întreprindere" adaptate, în care actorii, uitând ierarhiile și stratificările dureroase, fuzionează activ, desemnează cu pertinență axiologiile cele mai novatoare ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
avansez câteva ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e nevoit să ia distanță față de aceste concepții diferite
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
al proceselor de producție a statutelor ierarhice ca atare, fără a le considera nici ca pe niște impuneri exterioare, nici ca pe "alegeri libere" după modelul liberalismului. Menținerea unei continuități esențiale cu problematicile antropologice și păstrarea, pe terenul întreprinderii, a opticii holistice care le caracterizează pe acestea sunt, în acest sens, printre cele dintâi obiective. Prin "holistic" termen pe care îl vom distinge de termenul "holist" asociat ideologiilor complementarității și ale "comunității" ne vom strădui să indicăm necesitatea de a ieși
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu privire la o etnologie a întreprinderii relativ îndepărtată de studiile despre calificări, posturi de lucru, efectele sociale restrânse ale tehnologiilor etc. pot părea abstracte, chiar "utopice" și fără posibilitate de aplicare empirică. În realitate, punerea în practică a unei astfel de optici de totalizare în fața întreprinderii pune probleme metodologice foarte concrete, dacă judecăm după experiențele relatate de etnologi până în prezent 60, dificultățile întâmpinate în a-și duce la bun sfârșit anchetele, temerile de a-și vedea lucrările însușite de unii în detrimentul altora
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
costurilor" pentru medicamente și un bun management al personalelor cu prime de merit par astăzi cele mai bune formule pentru asumarea trecerii spre întreprindere la care sunt invitate toate structurile de sănătate aflate în dificultate 65. Întreprinderea este în această optică un cod, un limbaj de unificare a unei modernități pe cât de căutate, pe atât de imposibil de atins, și tocmai acest caracter de nou sistem simbolic cu rezonanță universalizantă poate trezi interesul etnologilor obișnuiți să lucreze cu miturile și modurile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
decupajului epistemic postulat, care abandonează întreprinderea sociologilor, economiștilor și disciplinelor având ca finalitate gestionarea, a fost propusă doar de puțini antropologi, preocupați de a nu elimina această sferă dintr-un demers antropologic prin definiție "totalizant" privind prezentul societății. În această optică, problema validității unei abordări microsociale a universurilor relaționale interne întreprinderii și a complexității traiectoriilor și mizelor individuale din sânul ei s-ar putea pune în aceiași termeni ca și în cazul oricărei alte unități sociale a investigației antropologice. Aceasta ne-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
care se situează este astăzi puternică: ea își găsește cadrul generator în mișcarea de implantare a întreprinderilor occidentale în țările așa-zise din sud. Într-o măsură mai globală, expansiunea pieței capitaliste și delocalizările pe care le implică într-o optică de reducere a costului muncii constituie condițiile obiective ale unei reveniri a retoricilor culturale referitoare la o întreprindere pentru care depășirea se joacă de acum în cadrul pieței. O asemenea conjugare nu este decât în aparență paradoxală: de fapt, logicile culturaliste
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
în întreprinderi naționale "puternice" și cuceritoare; o "coloratură" sociologică ce menținea ideea permanentei amenințări a conflictului dintre superiori și inferiori. Expansiunea pieței capitaliste și mai ales formele pe care le capătă mediatizarea acesteia au condus la influențe importante din partea acestor optici culturale; în concordanță cu restructurările economice în curs, globalizarea ideologică a implicat într-o anumită măsură o mișcare de globalizare a obiectelor: astăzi reține atenția nu atât funcționarea internă a întreprinderii cât cei care, plasați la polul conducerii, ar deține
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a extins la cartierele muncitorești, așadar la lumea urbană. Tendința ei actuală este de a-și deplasa obiectele către periferiile și marginile sociale alogene. De la meseriile vechi, artizanale, a început să se intereseze de lumea muncii salariate, însă într-o optică de multe ori reductibilă. Așadar, focalizarea problematicilor asupra competențelor muncitorești, a transmiterii tehnicilor, a formelor culturale interne sau a unor aspecte de sociabilitate a muncii apare ca o cantonare a etnologilor în observarea și descrierea posturilor de lucru sau a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
conjugate și amalgamate prin alunecare semantică. Afirmația că alteritatea rezultă din procesele sociale și istorice de alterizare corespunzând fiecărei societăți tinde să fie dizolvată de o operație de substanțializare care presupune echivalența alterității și a diversității. Cea de-a doua optică este înainte de toate un efect de retorică: antropologia nu mai este știința "celorlalți", ci apare ca știința alterității. Pe această bază, ambiția antropologică devine cu atât mai specifică în activitatea ei speculativă și teoretică cu cât se asociază unui concept
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
un etnolog și analizele pe care le-ar putea produce el se referă în primul rând la ansamblul actorilor care și-au investit astfel eforturile. Este vorba de fapt de a privi sensul și implicațiile acestor eforturi, nu atât în optica unei evaluări, cât în ideea conform căreia, clarificând aspectele realului în care actorii sunt zilnic inserați, etnologul ca și sociologul poate contribui la apariția unor perspective noi, a unor interogații noi, a unei mai bune înțelegeri a situațiilor sociale, a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
legătură cu transformările operate în sfera economică. Numeroase linii de cercetare își fixează ca obiectiv analizarea efectelor transformărilor economice asupra vieții sociale, traducând o neliniște generală față de rapiditatea mutațiilor economice și tehnice. Această perspectivă duce însă la replierea asupra unei optici ce conferă sferei economice un statut determinant în raport cu celelalte domenii de activitate socială. Respingerea acestui economicism se manifestă foarte adesea sub forma refuzului de a lua în considerare schimbările economice în conceptualizarea problematicilor și a metodelor de cercetare. Această poziție
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de piață, a cărei pregnanță este în mod paradoxal în același timp respinsă și radical ignorată. Se dovedește deci necesară încercarea de depășire a acestor atitudini intelectuale pentru a considera corelările interne mutațiilor dintre diferitele câmpuri parțial autonome. În această optică, este de o importanță majoră să se urmărească reconstituirea manierelor în care actorii se învestesc, se retrag sau se proiectează în pluralitatea raporturilor sociale, trimițând la o multitudine de locuri concrete sau imaginate, elaborate într-o logică de aprofundare a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
comercial. Exprimată în forme și criterii inevitabil eterogene, căutarea rentabilității, a performanței, a productivității constituie însă un limbaj comun acestora. Astfel, de exemplu, măsura performanței se insinuează în domenii foarte diverse în calitate de criteriu de control și evaluare 111, într-o optică hegemonică față de tipurile de activitate pe care le situează într-o relație de subordonare sau prezentată ca o alternativă de salvare în raport cu logicile de comercializare. Impunerea ficțiunii eficienței piețelor ca mod de reglare a schimburilor și producției care însoțește de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
unul din siturile privilegiate în care aceste fenomene globale pot fi surprinse, prin prisma ocurențelor lor locale și singularizate. Articularea lor cu raporturile de muncă stricto sensu devine astfel o primă axă de observație și de analiză. Dacă, în această optică, spațiul specific al întreprinderii oferă în același timp un punct de plecare și o coerență metodologică, este necesară o descentrare a anchetei pentru a urmări parcursurile salariaților și a surprinde locul special al muncii în pluralitatea modurilor de inserție socială
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
actori. Examinarea condițiilor de inserție pe o piață a muncii din ce în ce mai segmentată și selectivă, modurile de constituire a veniturilor individuale sau familiale (patrimonii, salarii, asistență și protecție socială...) se dovedesc a fi un prealabil imposibil de ocolit. Totuși, depășirea unei optici descriptive cere ca schimbările să fie înlocuite în cadrul transformărilor economice, politice și ideologice care sunt operate, nu fără tensiuni și contradicții, la scări macrosociale (regională, națională, internațională...). Aceste mutații, departe de a produce efecte de uniformizare, se manifestă diferențiat în funcție de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de natura însăși a economiei monetare. Nu putem accepta continuitatea implicită stabilită de nenumărați observatori cu privire la evoluția satelor între autosubzistență și economia monetară, cea de-a doua fiind percepută ca un progres cantitativ și limitată la domeniul economic. În această optică restrictivă se situează responsabilii administrativi și politici, care văd în injectarea banilor singurul factor de evoluție. Există, de fapt, o ruptură calitativă care pune în cauză nu numai realitatea economică a satului, ci totalitatea structurii lui. Să luăm ca exemplu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
oarecare. De exemplu, o afacere de adulter este în mod esențial un conflict între două familii; ne uluiește inexistența unui conflict individual între soț și amant sau între soț și soție; banii vărsați șterg în totalitate evenimentul. Înțeleși în această optică, banii au un dublu caracter: ei sunt într-un anumit fel topiți în grupul familial; circulația lor este legată de raporturile dintre două persoane. O sărbătoare este o luptă de prestigiu între familii: cheltuielile familiei care primește afirmă acest lucru
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
cu capacitatea lui de a da. Sistem revelator: toate aceste colecte și distribuiri monetare duc la întocmirea unor liste scrise pe marginea cărora sunt angajate discuții interminabile. De aceea citadinii întorși în sat cu ceva economii au tendința, în această optică, să controleze grupul familial, să exercite o putere asupra membrilor lui: astfel, 90 de procente din economiile citadinilor au fost cheltuite în cadrul acestor prestații familiale. Rolul acestor bani are drept consecință denaturarea grupului familial care se construiește pe bogăție. Mai
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
fundamental de autoactualizare, ea este și un cadru propice autocunoașterii. Astfel, capacitățile omului de a se dezvolta și de a crește sunt condiționate în mod esențial de ceea ce specialiștii au denumit drept competență interpersonală (iar H. Gardner, inteligență interpersonală). În optica psihologiei umaniste, dezvoltarea personală este concepută nu pe seama subdezvoltării celorlalți, a compromiterii trebuinței lor de creștere, ci prin crearea condițiilor favorabile, stimulative creșterii și afirmării tuturor membrilor grupului. A. Maslow preia de la antropologul american Ruth Benedict ideea unei societăți sinergetice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
probe de tărie sau de slăbiciune [...]. Pentru a defini lucrurile, trebuie probe. Este real ceea ce rezistă la probă". Se pot diferenția două abordări ale probelor: una privilegiază observația a ceea ce este mobilizat de ele: colective, rațiuni, valori, procedee, corpuri. Este optica urmată aici; cealaltă încearcă să arate jocul parametrilor care le definesc: timpul (frecvența lor), spațiul (localizarea), numărul (mărimea și densitatea colectivelor) și forma (deschisă sau închisă). O probă poate să fie foarte puțin frecventă, căpătând astfel un caracter excepțional (expoziții
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Ei arată că argumentele (rațiunile) sau/și valorile constituie fundamentele pe care lucrurile și oamenii se pot acorda. • Rațiunile În domeniul cultural, rațiunea este în mod deosebit căutată, căci ordinea simbolică implică mobilizarea cunoștințelor pentru a exista ca atare. Această optică este expusă de Leveratto (2000), care dezvoltă "o sociologie a calității artistice" ale cărei instrumente de măsură sunt "cunoștințele intelectuale". Acest autor trimite la toate cunoștințele mobilizate sau mobilizabile, precum și la experții însărcinați să le aplice (se gândește la principalele
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le considerăm doar din punctul de vedere al proceselor de calificare: ele dezvoltă plecând de aici efecte sociale, care le marchează specificitatea și explică de ce sunt depuse atâtea eforturi pentru a le orienta în prealabil spre această "natură". În această optică, orice bun este potențial cultural, cu condiția să poată mobiliza colective preocupate de calificarea lui și să producă efectele așteptate. Relativismul nu este demonstrat, ci semnalat, în măsura în care se insistă pe necesitățile procedurale, care nu au nimic de-a face cu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
este un bun a cărui disponibilitate nu este diminuată de prezența unui consumator suplimentar (se vorbește de "non-rivalitatea" consumatorilor) [...]. Prin natură, bunurile colective nu se supun logicii pieței: ele sunt externalități pozitive. Justifică deci intervenția statului (chiar și într-o optică liberală), deoarece colectivitatea trebuie să decidă ce bunuri colective vrea să producă (cantitate, calitate) și să le finanțeze". Jean-Paul Piriou, Lexique de sciences économiques et sociales, La Découverte, Paris, 1997. p. 13. Fără îndoială, prin intermediul cererii trebuie căutată definiția cea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în fine, universitarii, fie ei sociologi, economiști, etnologi sau istorici, ale căror interese de cunoaștere sunt variabile (aplicate sau nu). Toți acești actori au obiective și metode specifice pe care vom încerca să le prezentăm pe scurt. Statistica publică INSEE Optica INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) poate fi considerată dublă: economistă, când acest institut asimilează practicile cheltuielilor; antropologică, atunci când face anchete privind timpul liber sau sociabilitatea. • Practici = cheltuieli Abordarea statistică privilegiază dimensiunea comercială, alegând să traducă un maximum
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]