1,583 matches
-
evocări, „metodă” care nu se mai aplică în cazul celorlalți poeți. Pe Leonid Dimov îl privește diacronic în evoluția de la un volum la altul; în Mircea Ivănescu vede cel mai bun exemplu pentru a argumenta prezența unor constante ale poeziei optzeciste încă din anii ’60-’70 prin recurgerea la prozaism, biografism, epicizare sau prin dimensiunile lungi ale poemelor sale, opuse ermetismului modernist. Florin Mugur este un „maestru din umbră” a cărui operă are drept sâmbure tematic creația, iar poezia lui Șerban
Din reviste adunate și din nou la lume date by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13565_a_14890]
-
cine să fie recitite. Pentru simplul motiv că nu se isprăvise încă prima lectură, iar autorii înșiși mai aveau (timp) de lucru. Pe de altă parte, există cel puțin trei grupuri de tineri scriitori care au învățat și la școala „optzeciștilor”: brașovenii de la Literele Universității „Transilvania”, plus Simona Popescu și Caius Dobrescu (cu rezerve în ceea ce-l privește pe ultimul), ieșenii de la Club 8 și, în fine, majoritatea promoțiilor cenaclului cărtărescian din anii ’90 - de unde avea să iasă și poetul care
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
Universității „Transilvania”, plus Simona Popescu și Caius Dobrescu (cu rezerve în ceea ce-l privește pe ultimul), ieșenii de la Club 8 și, în fine, majoritatea promoțiilor cenaclului cărtărescian din anii ’90 - de unde avea să iasă și poetul care a „datat” poezia optzecistă, Marius Ianuș. Optzeciștii erau încă proaspeți sau, dacă nu, proaspăt fetișizați într-o nouă configurație culturală. Vremea recitirii textelor care au schimbat discursul literaturii române la începutul anilor 1980 nu putea fi însă foarte mult amînată. Acesta este meritul principal
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
Simona Popescu și Caius Dobrescu (cu rezerve în ceea ce-l privește pe ultimul), ieșenii de la Club 8 și, în fine, majoritatea promoțiilor cenaclului cărtărescian din anii ’90 - de unde avea să iasă și poetul care a „datat” poezia optzecistă, Marius Ianuș. Optzeciștii erau încă proaspeți sau, dacă nu, proaspăt fetișizați într-o nouă configurație culturală. Vremea recitirii textelor care au schimbat discursul literaturii române la începutul anilor 1980 nu putea fi însă foarte mult amînată. Acesta este meritul principal al cărții Adinei
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
singularizează față de antecesori, ca și față de predecesori. Este de altfel trăsătura pe care Adina Dinițoiu o subliniază în repetate rînduri - apetitul lor pentru teorie și împrumuturile de idei din teoria franceză și, apoi, americană. Adina Dinițoiu observă și că în interiorul „optzeciștilor” se produce o schismă între „noii ficționari” și „textualiști”, demarcație pe care autoarea o preia, critic, din Postmodernsimul românesc al lui Mircea Cărtărescu. Cel mai cunoscut scriitor român în viață este citat cu o afirmație asupra căreia merită reflectat: „Dar
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
datată expresia izolării, a retragerii din „universalul reportaj” care e literatura burgheză. Merită să ne oprim aici. Ar fi fost bine ca Adina Dinițoiu nu doar să ajungă la aceste observații, ci să pornească de la ele pentru a încadra poetica optzecistă altfel decît prin simpla constatare a unei apetențe teoretice. Foarte corect, ea scrie că, la începutul anilor 1970, accesul la publicații occidentale este relativ ușor - pînă la un punct - și explică astfel cum de „Noii” se constituiseră și într-un
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
1977 (în vreme ce despre Școala de la Frankfurt apare o carte a lui Vladimir Tismăneanu în 1976 despre care autoarea nu spune nimic, deși citează în repetate rînduri influența acestei școli de gîndire asupra lui Nedelciu). Este însă limpede că teoretismul primilor optzeciști vine pe fondul unei dezvoltări fără precedent a ceea ce se cheamă deja „științe umane” în Europa, inclusiv în România - și mai ales în Franța - ca și pe fondul unei urbanizări galopante în Europa de Vest în primul rînd, dar, desigur, și la
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
Întrebarea despre puterea literaturii de a submina Puterea, în comunism, a mai fost pusă, și la ea a răspuns de pildă, cu accente critice, dar bine argumentat - demonstrează autoarea - Caius Dobrescu. Adina Dinițoiu ajunge la concluzia că, politic vorbind, nici optzeciștii, dar nici șaizeciștii pe care pretindeau că-i depășesc n-au făcut nimic pentru a schimba regimul. Dar, tot ea recunoaște, scriitorii nu-și propuseseră așa ceva. Nu doar pentru că n-ar fi putut, ci și pentru că „acțiunea textuală” a lor
Best of 80’s, remasterizat by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/4895_a_6220]
-
unul singur, rezultă că, puse laolaltă, diferitele sinteze nu comunică. Se exclud chiar una pe alta. Scriitorii mari pentru X sunt insignifianți pentru Y și viceversa. Criteriul secționării și al valorizării nu mai este unificat-estetic, ci fluid-ideologic. De ani buni, "optzecistul" Ion Simuț face eforturi notabile de a se desprinde de militantismul postmodernismului autohton (un postmodernism deloc tolerant și relaxat, ci încruntat, mohorât, suspicios), pentru a deveni, cum spune, o parte din conștiința critică a literaturii române contemporane. Simptomele actualității literare
Cu cărțile pe masă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8072_a_9397]
-
Grațiela Benga, Tudorel Urian, Viorica Răduță și, din acest număr (ceea ce înseamnă un câștig evident pentru Viața Românească), Răzvan Voncu. Ca de obicei, și acest număr al revistei e de citit de la un capăt la altul. Cărți de poezie ale optzeciștilor Am primit de curând la redacție două volume de versuri ale unor poeți optzeciști. Mona- Monada, volumul publicat în urmă cu 33 de ani de Lucian Vasiliu la Editura Junimea, apare acum în ediție definitivă la Editura Charmides, însoțit de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
evident pentru Viața Românească), Răzvan Voncu. Ca de obicei, și acest număr al revistei e de citit de la un capăt la altul. Cărți de poezie ale optzeciștilor Am primit de curând la redacție două volume de versuri ale unor poeți optzeciști. Mona- Monada, volumul publicat în urmă cu 33 de ani de Lucian Vasiliu la Editura Junimea, apare acum în ediție definitivă la Editura Charmides, însoțit de un selectiv dosar de presă. Versurile își păstrează intacte prospețimea și expresivitatea: „Mam născut
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2462_a_3787]
-
ascunzându-și sau chiar anulându-și retorica. Cu două decenii în urmă, Marin Sorescu contraria critica autohtonă prin ciclul La Lilieci, în care oralitățile și firescul rural creau un nou cod poetic. Profitând de această breșă și observând, totodată, involuția „optzeciștilor” textualizanți, Ioan Es. Pop își va împinge creația spre o „extremală” (cum ar fi zis Ion Barbu) suprapunere. În Liliecii sorescieni găsim expresii selectate pentru izul lor provincial, pentru savoarea oltenească. Poetul le gustă și le pune în versuri ce
Răul nemuritor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2456_a_3781]
-
că Andrei Pleșu sau Ileana Mălăncioiu au vorbit despre mine într-un moment de amețeală e oareșicare distanță. Crohmălniceanu m-a apărat când eram nimeni. La cenaclul Junimea se practicau execuții crâncene asupra celor care nu făceau parte din camarila optzecistă. În absența profesorului, fusesem deja mursecat de vreo două ori. Dacă ar fi fost după anumite cenacliste și anumiți cenacliști, trebuia să mă spânzur neîntârziat, ce să mai vorbim de scris. Apoi am citit un fragment din romanul Vremea Mânzului
Cristian Tudor Popescu: "Pentru mine, ultimul și cel mai puternic criteriu al adevãrului este umanul" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/14653_a_15978]
-
viețuirea cea aleasă/ scrie și-i suflată cu eter/ jupâneasa de mister."(Jupâneasa din piața de curcubeie). Într-un volum anterior numit Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara, Dan Cipariu făcea cyberpoeme cu aer de Villon, stănescian sau optzecist (ah, poezia străzii!), parodice și interesante teribil pentru recuzita metaforică pendulând între spațiul virtual și sentimentalismul edulcorat și antonpannesc: "Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara/ într-o cârciumioară la șosea/ unde cântă ram-ul și vioara/ unde-i
Viruși romantici și cibernetici by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15237_a_16562]
-
și mai ales a anului de apariție, măcar din motivul trivial că, actualmente, consumul de Coca-Cola nu mai reprezintă o excentricitate. Oricum, realizată într-un timp record după cum mărturisesc autorii, aceasta antologie face foarte mult pentru promovarea "în afara" a poeților optzeciști și nouăzecisti admiși în noul canon, ajuns după multe încercări "the mainstream for the young poets". Livius Ciocârlie, Caietele lui Cioran, Ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1999, 272 pag., fără preț.
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
Cosmin Ciotloș Foarte bună ideea lui Lucian Vasiliu de a-și reedita Mona-Monada! El se alătură astfel unei serii de poeți optzeciști de prim nivel 1 și consolidează un fenomen simptomatic pentru ultimii ani: acela al „resuscitării” (tipografice, desigur, dar nu numai) unor volume-cult (cel puțin pentru membrii generației). Gestul va fi având și rațiunile lui practice, aceste cărți din the early
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
istorie a lecturii”. Să mă fac bine înțeles: nu despre cantitate e vorba, ci despre un anume mod de a citi literatura. Glosam cândva, tot aici, folosindu-mă de conceptul lui Stanley Fish, pe marginea omogenității remarcabile a „comunității interpretative” optzeciste. Îmi păstrez opinia. A spune (cum au făcut-o, nu o dată, răuvoitorii) că poeții generației optzeci scriu toți la fel e o enormitate (infirmată de evidență). Dar a observa că, de citit, ei citesc cam la fel e, cred eu
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
imediat următori debutului, ne putem face o idee citind dosarul de presă de la finalul acestei reeditări. Pe bună dreptate, colegii de contingent au văzut în el un autor foarte bun, gata să contribuie la stabilizarea unei direcții nord-estice a poeziei optzeciste (alături de Liviu Antonesei, de Nichita Danilov, de Adrian Alui Gheorghe sau de Aurel Dumitrașcu). Lucian Vasiliu purta cu el fantezismul cultivat și de alți poeți ieșeni mai vârstnici (Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi, Emil Brumaru), adaptându- l însă unui limbaj care
„Inimi mari, tinere încă” by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2375_a_3700]
-
atît feminitatea ca principiu cît și chipul determinat și diurn (sau nocturn!) al artistei. Aceeași tehnică a jocului strălucitor și a autoreflectării, în care grația se îngîna permanent cu accentele de cruzime, se regăsește și în poemele din Libresse oblige. Optzecista bine temperata, știind adică să mențină un echilibru fragil, dar mereu seducător, între natură confesiva a unei feminități în plină expansiune și scepticismul lucid al creatorului de texte, poeta creează un spectacol continuu în care imaginea plastică și invenția lexicala
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18121_a_19446]
-
nu au altă miză decât să pună și mai bine în evidență personalitatea protagonistei, să-i deschidă cititorului noi căi pentru înțelegerea gândurilor și faptelor acesteia. Despre Gabriela Adameșteanu s-a spus, pe bună dreptate, că este o precursoare a optzeciștilor în descrierea banalului cotidian, a realității terne, lipsite de eroism și chiar de semnificații deosebite. Câteva dintre tablourile sale sociale sunt cu adevărat relevante, precum această descriere a atmosferei dintr-o gară de provincie, desprinsă parcă dintr-un film neorealist
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
cranii din astea de tauri, din astea de-ale mele mai vechi placate cu metal, le știi tu... (,,Le știu, îi răspund, în sinea mea, pentru că Darie DUP aparține ca vîrstă generației pe care ne-am obișnuit s-o numim optzecistă. El s-a impus, însă, mai degrabă prin elementele care-l separă decît prin acelea care-l integrează în problematica și în obsesiile acesteia. Sculptor cu o foarte bună priză la materie și cu un la fel de puternic instinct al formei
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]
-
Cronicar Un volum de versuri Am semnalat în numărul trecut două volume de curând apărute semnate de poeți optzeciști, Marta Petreu și Lucian Vasiliu. Lista se cuvine completată cu încă un nume. Tocmai nea sosit la redacție o carte de versuri a unui alt optzecist, Ioan Moldovan: Timpuri crimordiale, tipărită la Editura Eikon. Volumul reunește poeme scrise în acești
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]
-
versuri Am semnalat în numărul trecut două volume de curând apărute semnate de poeți optzeciști, Marta Petreu și Lucian Vasiliu. Lista se cuvine completată cu încă un nume. Tocmai nea sosit la redacție o carte de versuri a unui alt optzecist, Ioan Moldovan: Timpuri crimordiale, tipărită la Editura Eikon. Volumul reunește poeme scrise în acești ani: cu ele, Ioan Moldovan a participat la două dintre edițiile Turnirului de poezie. De altfel, `n 2013, la Gyula, a și câștigat această `ntrecere a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2445_a_3770]
-
1989. (Un grupaj de versuri apărut în SLAST, Suplimentul literar artistic al „Scânteii tineretului“.) Deceniul al nouă- lea îl fascinează pe poet mai mult decât următorul. (Cu toate că de următorul i se leagă aproape toată activitatea literară.) Afectiv, Gherguț e un optzecist. Unul întârziat, e drept: s-a născut în 1973, fost prezent în antologia Tablou de familie din 1995, a publicat prima carte, Time Out, trei ani mai încolo. Dar, așa întârziat fiind, e un optzecist, totuși, veritabil. Astăzi, filiația se
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]
-
literară.) Afectiv, Gherguț e un optzecist. Unul întârziat, e drept: s-a născut în 1973, fost prezent în antologia Tablou de familie din 1995, a publicat prima carte, Time Out, trei ani mai încolo. Dar, așa întârziat fiind, e un optzecist, totuși, veritabil. Astăzi, filiația se vede limpede. Și de altfel Gherguț nu face eforturi s-o ascundă. Un poem din această a doua lui carte începe cu versul „iar à la iaru.” (p. 32) Calambur ușurel, sigur că da, dar
Optzecist, afectiv by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5664_a_6989]