1,275 matches
-
strînsă legătură cu evoluția argoului societății libere, din care se inspiră și pe care îl dezvoltă. Atitudinea față de limbajul argotic a trezit reacții contradictorii în lumea specialiștilor, unii lăudîndu-i expresivitatea, vivacitatea, inventivitatea și pitorescul, dar mulți criticîndu-i vulgaritatea, neglijențele stilistice, oralitatea subversivă sau originile asiatice, în special cele țigănești. Primul glosar de "jergon" a fost întocmit în Franța în 1554, pentru ca justiția să înțeleagă ce spun inculpații. Ceva mai tîrziu, celebrul Vidoq tîlhar angajat de poliție a alcătuit un dicționar de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
locutor în interior singurei voci a personajului (conflict între vocile ce reflectă două sisteme de valori sau stări sufletești ireconciliabile); uneori monologul se adresează unui interlocutor imaginar (de exemplu : divinitatea sau ființa iubită), dar spectatorul este destinatarul secund al enunțului; Oralitatea - calitate a stilului unor opere literare de a părea vorbit, prin folosirea unor elemente de limbă vorbită, care dau expunerii un caracter spontan și viu, atât în dialogurile dintre personaje, cât și în narațiunea propriu-zisă. Oralitatea este caracterizată prin prezența
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
destinatarul secund al enunțului; Oralitatea - calitate a stilului unor opere literare de a părea vorbit, prin folosirea unor elemente de limbă vorbită, care dau expunerii un caracter spontan și viu, atât în dialogurile dintre personaje, cât și în narațiunea propriu-zisă. Oralitatea este caracterizată prin prezența expresiilor și a zicerilor populare, colocviale sau prin mărci ale dialogului. în dialogul dramatic, oralitatea este sugerată pe baza unei selecții din trăsăturile specifice limbii vorbite. Replică - enunț de întindere variabilă, rostit de un personaj pentru
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
de limbă vorbită, care dau expunerii un caracter spontan și viu, atât în dialogurile dintre personaje, cât și în narațiunea propriu-zisă. Oralitatea este caracterizată prin prezența expresiilor și a zicerilor populare, colocviale sau prin mărci ale dialogului. în dialogul dramatic, oralitatea este sugerată pe baza unei selecții din trăsăturile specifice limbii vorbite. Replică - enunț de întindere variabilă, rostit de un personaj pentru altul în general în cursul unui schimb verbal; presupune un act de limbaj (în sens pragmatic); textul dramatic este
Cercul de artă dramatică. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Magdalena-Livioara Todiresei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1362]
-
M-am supărat, m-am înfuriat, mi-am învățat lecția, mi-a trecut și... am râs. Tot râd de atunci. Cum s-ar putea altfel? Duc cu mine în permanență grija că trecerea pe hârtie a unor episoade suculente în oralitatea lor le-ar putea ciobi din autentic și din savoare. E bine s-o citești pe Viorica. E mult mai bine s-o asculți. — Ce faceți în ziua spectacolului? — În general, sunt destul de cuminte, dar nu-mi impun interdicții la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
folosită pe Internet, de la mIRC la bloguri, e în general spontană, concisă, vizuală, aproximativă, argotică, neglijentă, agramată, clișeistică, extrem de expresivă - toate acestea, precum comunicarea orală. Mai rău - sau mai bine - de-atât, click urile care iau locul acestui gen de oralitate de la un punct încolo accentuează și mai tare caracterul fulgurant, volatil al discuției de Internet. Ca lucrurile să arate mai vesel - sau, dimpotrivă, mai amenințător, odată ce tastatura Qwerty nu mai e atât de necesară, cum ar fi ca ea să
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
menținere a contactului dintre emițător și receptor) și a celor conative (orientate către destinatar), valorificarea structurilor incidente orientate către cititor, cu rol de reluare și de subliniere a unor afirmații (după cum vă atrăgeam atenția). Tehnica discursului adresat imprimă textelor atmosfera oralității: articolele poetului par scrise pentru a fi citite în fața unui public. "Autorul lor are o audiție lexicală bogată, un simț acut al ritmului și își mulează scrisul pe tiparele colocvialității curente"462. Tonul jurnalistului se pliază potrivit subiectului și așteptărilor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mai evidentă a interactivității este interacțiunea orală, conversația, în care cei doi locutori își coordonează enunțările, enunță în funcție de atitudinea partenerului și percep imediat efectul pe care cuvintele lor îl au asupra celuilalt. Dar, pe lîngă conversații, există numeroase forme de oralitate care nu par "interactive"; este cazul unei persoane care ține o conferință, a unui animator de radio etc. Acest lucru este valabil și în cazul textului scris, în care destinatarul nici măcar nu este prezent: putem să mai vorbim în acest
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
suport material Am discutat despre ziare și afișe; în acest caz intrăm într-o dimensiune căreia i se acordă astăzi o foarte mare importanță: dimensiunea mediologică a enunțurilor (vezi cap. 6). Un text poate fi transmis numai cu ajutorul undelor sonore (oralitate), undele sale pot fi prelucrate și restituite de un decodor (radio, telefon etc.), poate fi manuscris, imprimat într-un exemplar (imprimantă individuală), poate figura în memoria unui calculator etc. O schimbare a suportului material modifică în mod radical un gen
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aproape "imaterial", sunetele, literele sau imaginile pe care le descompun și le recompun, le stochează și le proiectează pe ecrane și de acolo, eventual, pe un alt suport electronic sau pe hîrtie. Enunțuri stabile și instabile În mod tradițional, asociem oralitate și instabilitate, scriere și stabilitate: cuvintele zboară, scrisul rămîne. De fapt, nu orice enunț oral este instabil; aceasta depinde de statutul său pragmatic, adică de scopul său. Nu caracterul oral sau scris al enunțurilor este important, ci înscrierea într-un
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
tipărit nu mai subzistă astăzi în forma lor tradițională. Tehnicile din ce în ce mai sofisticate de înregistrare și de transport ale informației au modificat dispozitivele de comunicare și, prin urmare, statutul enunțurilor verbale. Lumea contemporană se caracterizează prin apariția unor noi forme de oralitate, care nu mai au elemente comune cu oralitatea tradițională. În prezent, cînd lucrăm pe materiale verbale, trebuie să ținem cont de parametri foarte variați. De exemplu: - existența unui contact fizic imediat între enunțiator și co-enunțiator opune conversația față în față
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
tradițională. Tehnicile din ce în ce mai sofisticate de înregistrare și de transport ale informației au modificat dispozitivele de comunicare și, prin urmare, statutul enunțurilor verbale. Lumea contemporană se caracterizează prin apariția unor noi forme de oralitate, care nu mai au elemente comune cu oralitatea tradițională. În prezent, cînd lucrăm pe materiale verbale, trebuie să ținem cont de parametri foarte variați. De exemplu: - existența unui contact fizic imediat între enunțiator și co-enunțiator opune conversația față în față conversației la telefon sau în cadrul unei emisiuni radio
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
trebuie s-o spunem!" sau prezentativul "iată-l". Este un mod de exprimare caracteristic unei scenografii care seamănă în multe privințe cu cea a cotidianului Libération și în care se amestecă registre discursive a priori foarte îndepărtate unele de altele: oralitatea conversației și stilul scris, prezența și absența deicticelor, amestecul de registre lexicale. Astfel, în textul nostru, expresia ușor familiară "să-și asigure bătrînețea" contrastează cu expresia pretențioasă "iredentism încăpățînat". O asemenea scenografie merge mînă în mînă cu un ethos decontractat
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
componente, cât și prin valoarea de ansamblu; 28. „peisajul”, atmosfera operei: de o mareție (vagă) sau nu; sumbre sau luminoase, optimiste sau pesimiste etc. LITERATURA POPULARĂ - Alte denumiri: folclor literar, creație populară, literatură orală etc. Trăsături, caracteristici: 1. caracter oral (oralitatea); crearea operei sa făcut oral (nu în scris) și s-a transmis prin viu grai; 2. caracter popular: exprimă niște năzuințe, aspirații ale poporului; forma artistică este ușor accesibilă tuturor; 3. caracter colectiv: la realizarea ei au participat (de-a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
c. scurte, medii, lungi (numite tirade) etc.dialogul are rolul de a înviora acțiunea, de a o dinamiza; - scopul său este de a reda întocmai graiul viu al personajelor; - mărește impresia de viață autentică; - asigură operei literare: (1) dinamism, (2) oralitate; (3) autenticitate; etc.dialogul este și un mijloc eficient de caracterizare / portretizare a personajelor; mai ales prin : 1. vocabular, limba, limbajul folosite; 2. inteligența, subtilitatea replicii; 3. rapiditatea de gândire; etc.; prin felul de: 1. a fi; 2. de a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
doine de dragoste;doine de haiducie; - doine de înstrăinare; doine de ciobănie; etc. - unii specialiști (Ov. Papadima)vorbesc despre cântecul liric profan (care cuprinde: doina cântecul propriu Ț zis, cântecele de joc, strigăturile). Alte obiective, de urmărit: 1. elemente de oralitate; 2. mijloacele prin care sunt sugerate măreția și frumusețea naturii; 3. armonia versificației (precizia cadeței, diversitatea, bogăția rimei, etc.). PASTELUL - pastelul este specie a genului liric;descrierea unui peisaj ca pretext pentru a-și exprima discret propriile sentimente; - accentul se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
o mare figură vie." Justificându-și rațiunile amplului studiu, Streinu încheie peremptoriu: "am susținut un studiu exclusiv literar, ale cărui concluzii sunt homerismul viziunii, adică facultatea de a vedea și evoca în dimensiune uriașă, și structura rapsodică, adică epicism și oralitate, totul fiind menit să arate că opera conține elementele nepieritoare de portret ale autorului; iar portretul care ni s-a limpezit astfel este, cu oarecare adausuri de istoricitate și complexitate individuală, al omului arhaic, din ținuturile noastre, conformat genial." Volumul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
sine, cu o centură de siguranță inebranlabilă. Chiar și lucrările de maximă importanță se cer, totuși, relativizate în spirit ludic; când mai glumeau între ei, cei doi spuneau că răscolesc văzduhul în căutarea trufelor antigravitației (inspirați, poate, întrucâtva și de oralitatea insinuată viguros în erotismul lor). Dar imaginea - exotică pentru ambii - a țăranului cu porcul în lesă după trufe prin pădure năștea un echivoc susceptibil, în vremurile noastre, să degenereze în conflict politic: care dintre cei doi era porcul și care
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
metaforă economică interdisciplinară, trunchiată, cunoscută în limbajul de specialitate sub denumirea de "taxă Robin Hood". Este metafora care desemnează conceptul de taxă pe tranzactii financiare, concept dezvoltat de economistul american James Tobin în anii '70. Apelul la indici emfatici de oralitate, precum suprimarea (detractio, din perspectiva figurilor de construcție formulate de Quintilian) elementului conceptual al metaforei economice, neutralizează caracterul oficial al paratextului. Din punct de vedere pragmatic, empatia cu cititorul este infinit mai bine marcată. Se diminuează distanțele dintre stilul non-transparent
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în timpul creației, concomitența a două aspecte ale izvodirii artistice. Prin urmare, în minimalismul care înseamnă absența stilului, lipsește crearea de noi structuri lingvistice în tentativa minimalistului de a forma artisticește. Minimalismul în poezie, să zicem, de regulă se rezumă la oralitate, la discursul brut al străzii, prin care autorul intenționează "să creeze". Uneori, în urma unor potriviri cât de cât ingenioase de oralitate, de discurs brut, vreun autor chiar reușește să dea senzația unui anumit grad de creativitate. Dar de puțină sau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
structuri lingvistice în tentativa minimalistului de a forma artisticește. Minimalismul în poezie, să zicem, de regulă se rezumă la oralitate, la discursul brut al străzii, prin care autorul intenționează "să creeze". Uneori, în urma unor potriviri cât de cât ingenioase de oralitate, de discurs brut, vreun autor chiar reușește să dea senzația unui anumit grad de creativitate. Dar de puțină sau de foarte puțină creativitate/ creație. Minimalismul este amestecul de perle, foarte puține, cu foarte multe... căcăreze. Neghină ce prevalează net asupra
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
gloata lor se vor desprinde autorii cu adevărat talentați, în stare să abordeze stilul, ba chiar să-și creeze un stil personal. Pentru că în minimalism aproape că nu există personalizare toți actanții seamănă crunt, iremediabil înde ei ca scriitură, ca oralitate, ca relatare jurnalistică primară pe care vor să o dea drept artă. Mie unuia o pledoarie pentru reîntoarcere la arta autentică, la stil mi se par până și celebrele entimeme din "Ecleziast". Spre exemplu, acestea: "...un timp pentru a ucide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
tom al trilogiei Jderilor, operă suprapunând documentelor fundamentale disponibilitățile ficțiunii; instrumente mijlocitoare, informațiile de arhivă nutresc retroviziuni într-o regie narativă subiectivă. Sintetizând în spiritul construcțiilor epopeice, Sadoveanu e apropiat, firește, baladescului și legendarului; discursul scriptic despresurat lasă câmp liber oralității, spunerii spontane. Deși figură monumentală, nu voievodul stă în primul plan, ci pitorescul Manole Păr Negru (mare comis) cu fiii lui și alții ca aceștia: "Oamenii măriei sale". Vrafuri de materiale pregătitoare vorbesc despre marile ranguri boierești (comis, hatman, vornic, postelnic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iaca te ții de drum. (Adrian Alui Gheorghe) Criticul Grigurcu a ținut să rămână cu consecvență pe baricada profesiei sale, spre a face în ciudă poetului Grigurcu Constantin Noica spune că avem o literatură de urechiști, nedesprinsă de duhul unei oralități, propriu culturilor populare. Eticheta pe care o aplică nu este una măgulitoare și anume aceea de lăutărism, care s-ar caracteriza prin "reușita de a spune lucrurile oarecum "după urechi"" iar omul de cultură român e slăbit de "deschiderea sa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
artist, care a voit să fie țăran. Prin el ne vorbește un om al poporului, dar nu un exemplar impersonal și anonim. Mulțimea expresiilor tipice în scrisul lui Creangă zugrăvește o natură rustica și joviala, un stil abundent, folosind formele oralității. MOȘ ION ROATĂ ȘI UNIREA -dramatizare Prof. înv.peșc. Casapu Maria Școala Gimnazială Nr. 1 Cordun Povestitorul: Au chemat la sfat boierii, Pe țăranii mai fruntași Și-au văzut ei cu uimire Ce frumos este la Iași. Cum ajunseră, boierii
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]