2,543 matches
-
cuplurile care au o relație lipsită de sex și de pasiune. Am întâlnit cupluri în care cei doi au devenit atât de buni prieteni, încât nu mai era loc pentru rolurile lor de iubiți. Sau adulți care erau atât de orbiți de mirajul intimității erotice și de caracterul spontan al acestuia, încât au ajuns să nu mai aibă deloc momente de intimitate fizică. Dar cel mai adesea descrierea sună în felul următor: După o zi lungă de muncă, după ce am grijă
Noi trei în patul conjugal. Eu, tu și încă ceva () [Corola-blog/BlogPost/337709_a_339038]
-
cuvântului” (Casă la Sucevița, p. 15). Tot aici - ACASĂ - răsare pădurea de liliac, la care poetul se reîntoarce cu penitență, definindu-se pe sine însuși - veritabilă patrie a esențelor tari: „blând poet visător al realului/ teamă îmi era să nu orbesc/ „orbii nu au patrie - gândeam - / doar un oraș de cărbune/ o țară se învață/ pe linia de uimire a ochilor”// teamă îmi era să nu orbesc/ până într-o noapte a tuturor nopților/ hublou prin care îți privești/ mușcătura astrală
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
patrie a esențelor tari: „blând poet visător al realului/ teamă îmi era să nu orbesc/ „orbii nu au patrie - gândeam - / doar un oraș de cărbune/ o țară se învață/ pe linia de uimire a ochilor”// teamă îmi era să nu orbesc/ până într-o noapte a tuturor nopților/ hublou prin care îți privești/ mușcătura astrală:/ - cândva poeții orbeau/ în piscul oglinzilor” (Pădurea de liliac, p. 17). Cărțile lui Constantin Severin au ceva special, implicit o lirică profund-meditativă ce necesită o lectură
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
au patrie - gândeam - / doar un oraș de cărbune/ o țară se învață/ pe linia de uimire a ochilor”// teamă îmi era să nu orbesc/ până într-o noapte a tuturor nopților/ hublou prin care îți privești/ mușcătura astrală:/ - cândva poeții orbeau/ în piscul oglinzilor” (Pădurea de liliac, p. 17). Cărțile lui Constantin Severin au ceva special, implicit o lirică profund-meditativă ce necesită o lectură atentă, o stare anume. Fără a exagera cu nimic, invitația este făcută cu persuasiune, sublimitatea detaliilor, incredibilele
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
susținerilor externe, acelea din interiorul țării se lasă prea mult așteptate, ba că mai și îngreunează uneori prin scepticism, dar mai ales prin dezinteresul față de păturile sociale ce necesită ajutor. Cu toate că, izbitoarea realitate a unor aptitudini foarte calificate în domeniu, orbesc prin complexitate și ca atare (după cum există niște pereți cu diplome ce pot fi aratați la cerere..) succită neapărat aprecierea generală! De aceia, cu siguranță mai multe în sens vom afla de la doamna directoare a Fundației de Binefacere «Caritas Moldova
INTERVIU CU DOAMNA DIRECTOR, D-NA OTILIA SÎRBU de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343933_a_345262]
-
Sonetul IX La gândul rău, ia seama, te ferește Precum de fulger când izbește flama. Alungă-l să n-apuci să-i vezi arama, La câte-s rele te ademenește. La vorbele deșarte nu lua seama, Minciuna-i pulberea care orbește Ca plasa de păianjen, te smintește, Numaidecât se prinde ca și scama. Ele te -ndeamnă la porniri trufașe, La-nșelăciuni, la furt, la gând de sânge, Și toate fac durerea să se-ngroașe, Rușine, boală, chinuri a se strânge Și
A DOUA SERIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/342795_a_344124]
-
imediat să verifice prezența geamantanului. Era la locul lui. În momentul următor a sărit în sus, dar s-a văzut înconjurat de trei milițieni. Unul din ei îl cerceta cu o lanternă pe care i-o fixase exact în ochi orbindu-l. -Ce faci aici tinere, s-a auzit interogat de vocea autoritară. -Am venit cu trenul de noapte, răspunse el înțelegând că trebuie să-și lămurească prezența nocturnă în acel loc, la acea oră. Nu am unde să merg, aștept
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
atunci vom vedea cum își va defini fiecare locul de veci: rai sau iad. Regret că oameni religioși au cedat în fața acestei mari provocări a umanității de a căsătorii cetățeni de același sex. Deși ei cunosc adevărul, păcatul i-a orbit și le-a întunecat mintea. Am citit și eu materialul și am fost consternat când am aflat că acei lideri religioși s-au îmbrățișat și s-au bucurat de această „victorie”. Așa e când banul conduce, iar politica trece pe
DESPRE RAIUL PE PĂMÂNT de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342917_a_344246]
-
prin stadiul de zbor și prin cel de purgatoriu. De aceea poezia ei se situează între cer și pământ, între înalt și teluric, între sublim și agonie, între zbor și sardonic. Ea, trăiește fiecare clipă cu intensitatea luminii care te orbește, dăruind iubire, risipind dragoste pe acolo pe unde trece. Trăitoare pe alte meleaguri ea se autodefinește ca fiind fluture care o zi dansam cu licurici, strecurându-se grăbită printre greutățile și vicisitudinile vieții din Regatul Unit, pe bulevardele largi ale
APARITIE EDITURA INSPIRESCU! VOLUMUL DE POEZIE FLUTURI IN INFERN de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342968_a_344297]
-
viziunea mea? I-aș spune, cred, că viața întreagă e o școală năprasnică ca marea, iar alteori - domoală, neprețios e timpul și e necruțător, fiind cel mai de seamă și bun învățător. I-aș povesti că, uneori, cei mari devin orbiți de falsele valori și căi, se lasă-ademeniți în cursa banului, puterii, deșartelor dorinți, uitând ca să mai fie copii cu minte și cuminți. Iar încercările ni-s date pentru a ne-ntări, pentru a crește în simțiri, nu pentru a urî
CE E VIAŢA? de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343018_a_344347]
-
și briză, Soarele e torid Și marea parcă-i mai fierbinte, E-un val de-amor avid! Afară-i cald, dar e și bine, E-un val îndrăgostit, Pe mal și-a pus o pată mare De dorul lui e-orbit! ........................ Dorul mării, dorul meu, Înspumat, la țărm se-agită Și se-aruncă-nvolburat Peste mal și îl sărută. În genunchi, în fața mării, Întreb dorul valului De-a-ntâlnit zefiru-n cale De e-n vraja malului. Am simțit briza ușoară, Marea și nisipul cald Și
DORUL MĂRII, DORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343423_a_344752]
-
mi-am pierdut liniștea sufletului - și am găsit acest trandafir. Vrei să intri în Paradis? Nu poți merge pe calea Adevărului Decât prin grația lui Dumnezeu. Toți murim până la urmă. Dar pe cale, fii atent Să nu rânești inima vreunui om. Orbit de vocea dorinței Nu ești conștient că Preaiubitul Trăiește în adâncul inimii tale. Oprește gălăgia Și vei auzi vocea Lui În tăcere. Cand ating pământul în rugăciune Nu am alt țel decât să te ating pe Tine. Orice cuvinte despre
DESPRE ASPIRATIE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343411_a_344740]
-
ai săi ochi albaștrii. Am văzut marea in ei, precum am privit către întinsul tablou al cerului.(se uită către pădure) E așa de bine definită de forme senzuale, încât aș putea să o admir ceasuri la rând.. M-a orbit frumusețea ei, atât prin sinceritatea pură pe care o emană, cât și prin tristețea care se ascunde dupa pupila ei negră. Aș lua-o de mână și nu i-aș mai da drumul... Pădurea îl urmărește îndeaproape știind ce urma
CĂUTAREA SINELUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343396_a_344725]
-
Dan Zamfirache, publicat în Ediția nr. 1697 din 24 august 2015. E tot filozofie! O noapte că atâtea altele. Rareori visez. De mult îmi propusesem să-mi transcriu visele care, desi rare, mă frământa nopți întregi. Și totuși, adevărul mă orbește, nu mă pot destăinui decât scriind, deși sunt sigur că nu voi încredință nimănui aceste rânduri. E de neconceput ... Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
s-a spus că oamenii se ocupă cu ... Citește mai mult E tot filozofie!O noapte că atâtea altele. Rareori visez. De mult îmi propusesem să-mi transcriu visele care, desi rare, mă frământa nopți intregi.Si totuși, adevărul mă orbește, nu mă pot destăinui decât scriind, deși sunt sigur că nu voi încredință nimănui aceste randuri.E de neconceput ...Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină
DAN ZAMFIRACHE [Corola-blog/BlogPost/343983_a_345312]
-
în: Ediția nr. 1697 din 24 august 2015 Toate Articolele Autorului E tot filozofie! O noapte că atâtea altele. Rareori visez. De mult îmi propusesem să-mi transcriu visele care, desi rare, mă frământa nopți întregi. Și totuși, adevărul mă orbește, nu mă pot destăinui decât scriind, deși sunt sigur că nu voi încredință nimănui aceste rânduri. E de neconceput ... Și poate că am dreptate. Dacă oamenii ar fi puțin mai buni...totul ar fi altfel! ... autocarul străbate într-o lumină
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
atracție, totul intra într-un adevărat mister! Legendă însăși împrumuta credibilitatea acestei atracții. O balada folclorica din secolul XVII povestește frumoasă legendă a originii dinastiei Chandellas, legată de Hemvati, fiica unui Hemraj, familie de preoți a conducătorului din Gaharwar, Iderjit. Orbită de dragoste și cuprinsă de o bună dispoziție, această fată a avut într-un fel ce a meritat - blestemul Indrei - rămânând văduva în floarea vârstei, la 16 ani, cănd arată că o splendida nimfa sau că o regină din povești
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ORBISE POETUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015 Toate Articolele Autorului 26 Mai 2015 Orbise poetul, osândit în lumină, Tăcerile lui sângerau pe retină Când s-a trezit din Poem dimineața Spălându-și cu
ORBISE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344101_a_345430]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ORBISE POETUL... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1607 din 26 mai 2015 Toate Articolele Autorului 26 Mai 2015 Orbise poetul, osândit în lumină, Tăcerile lui sângerau pe retină Când s-a trezit din Poem dimineața Spălându-și cu roua cuvintelor fața! Auzul era plin de un hohot homeric, Ce surdă-i bucuria din întuneric! Jucau trepădușii pe inima-i
ORBISE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344101_a_345430]
-
osândit în lumină, Tăcerile lui sângerau pe retină Când s-a trezit din Poem dimineața Spălându-și cu roua cuvintelor fața! Auzul era plin de un hohot homeric, Ce surdă-i bucuria din întuneric! Jucau trepădușii pe inima-i frântă, Orbise poetul de-o dragoste sfântă Precum cântărețul de-un cântec nezis, În jurul lui totul era interzis, Durerea-l ardea ca o flacără vie- Orbise Poetul neputând să mai scrie... Cuvintele lui sângerau pe retină, Orbise poetul, ce soartă cretină! Azi
ORBISE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344101_a_345430]
-
de un hohot homeric, Ce surdă-i bucuria din întuneric! Jucau trepădușii pe inima-i frântă, Orbise poetul de-o dragoste sfântă Precum cântărețul de-un cântec nezis, În jurul lui totul era interzis, Durerea-l ardea ca o flacără vie- Orbise Poetul neputând să mai scrie... Cuvintele lui sângerau pe retină, Orbise poetul, ce soartă cretină! Azi cerșetorul de lumină e mut, Aș vrea câteodată în el să mă mut Din lumea aceasta prea-plină de răi, Să plec nu mă lasă
ORBISE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344101_a_345430]
-
trepădușii pe inima-i frântă, Orbise poetul de-o dragoste sfântă Precum cântărețul de-un cântec nezis, În jurul lui totul era interzis, Durerea-l ardea ca o flacără vie- Orbise Poetul neputând să mai scrie... Cuvintele lui sângerau pe retină, Orbise poetul, ce soartă cretină! Azi cerșetorul de lumină e mut, Aș vrea câteodată în el să mă mut Din lumea aceasta prea-plină de răi, Să plec nu mă lasă în veci ochii tăi, De când m-am trezit din tăcerea dintâi
ORBISE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344101_a_345430]
-
mut, Aș vrea câteodată în el să mă mut Din lumea aceasta prea-plină de răi, Să plec nu mă lasă în veci ochii tăi, De când m-am trezit din tăcerea dintâi Ei mă citesc și mă roagă- rămâi! Referință Bibliografică: Orbise poetul... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1607, Anul V, 26 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ORBISE POETUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1607 din 26 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/344101_a_345430]
-
niciodată nu pot să-l traduc, Hoinărind prin lume m-am întors acasă Și acum îmi vine iarăși să mă duc... Liniștea mi-e spartă-n cioburi ca ulciorul, Aerul mă doare, plin de-njurături, O lumină neagră mi-a orbit poporul, Vipere flămânde stau la cotituri.... Cine-l învrăjbește, nu-l cunosc anume, Zilnic necuratul, știu, își face tema, Precum vinul toamna vremea e în spume, Peste toți dușmanii cadă anatema! Mi-a fost dor de tine, Țara mea frumoasă
MI-A FOST DOR DE TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2229 din 06 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/344191_a_345520]
-
un samarinean, adică un străin care e privit ca cineva care trebuie ocolit și hulit de toți, vine sub o altă înfățișare pe care cei mai mulți nu o cunosc și revarsă din iubirea sa la timpul potrivit. Preotul și levitul sunt orbiți în inima lor tocmai de acest aspect. Ei nu văd realitatea și cântăresc greșit lucrurile, nepricepuții. Pentru ei slujirea Dumnezeului lor în marele templu este mai importantă decât omul căzut în necaz. Dar a gândi în felul acesta nu e
AL PATRULEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342978_a_344307]