2,568 matches
-
avec: Dieu sauve le Roi nOtRe sire pour devise*. PARTEA A DOUA LINGVISTICA TEXTUALĂ Moduri și niveluri de structurare ale descrierii "Arta descrierii constă, după cum îmi dictează gustul meu (de scriitor, nu spun de cititor), în căutarea unui mod de ordonare succesivă a frazelor care să fie sensibil non-arbitrară. (Descrierea fiind contrariul.) Ideea pe care noi o avem despre limbaj este una din cele mai primitive". (P. Valéry, Cahiers, "Ego scriptor", Oeuvres, Pléiade, volumul 1, p. 304) "O descriere se compune
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure: descrierea, narațiunea, argumentația, explicația etc. Dimensiunea configurațional-pragmatică participă la ordonarea secvențială pentru a produce sub-tipurile sau genurile textuale care se alătură, într-o anumită măsură, genurilor discursului. Astfel, în ce privește povestirea, trebuie făcută o distincție netă dintre un basm și o întîmplare polițistă, o anecdotă de o povestire fantastică etc.; de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și capul unei creaturi vag antropomorfe de roman științifico-fantastic presupun un ansamblu de elemente (definiție expansiune) previzibile și ordonate în scheme. Ordinea apariției elementelor definiției (nomenclatură și predicate) se supune, bineînțeles, unei progresii de fiecare dată specifice. Fiecare discurs reglează ordonarea detaliilor considerate pertinente de către descriptor pentru descriptar (pertinente în interiorul fiecărui "gen" și fiecărei situații de interacțiune). C. Schematizarea descriptivă 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu Pentru a aprofunda analiza reprezentării descriptive, poate că ar fi util să lăsăm la o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
într-o colecție cu subtitlu elocvent: Biblioteca de educație și de recreație, romanele sale unesc enciclopedia (deci discursul didactic) și ficțiunea narativă în jurul unui același pivot textual: descrierea și chiar descrierea în forma sa extremă: enumerația. Operînd un decupaj, o ordonare, o clasare a elementelor unei lumi calchiate după modelul discursului științific, scriitura verniană urmează o strategie analizată de R. Barthes în una din Mitologiile sale (1957). În maniera unui enciclopedist sau a unui pictor olandez, J. Verne face inventarieri, stabilește
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Culioli: "sistem de reprezentări complexe ale proprietăților fizico-culturale, adică ale proprietăților de obiecte rezultate din manipulările făcute cu obligativitate în interiorul unei culturi" (1981, p. 65). 8. J.-B. Grize (ed.), Semiologie du raisonnement, 1984, pp. 192 și următoarele. Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete La sfîrșitul capitolului al treilea din Watt regăsim acest text foarte lung, din care vom extrage doar prima și cea de-a 80-a și ultima variantă: (27) Asupra
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
reprezentării / 118 1. Dicționar și descriere / 118 2. Sistemul descriptiv / 121 C. Schematizarea descriptivă / 125 1. Ancorarea și atribuirea unei teme-titlu / 125 2. Operativități interne și externe / 130 D. Pentru a concluziona: Jules Verne sau Fritz Lang? / 132 Capitolul 3 Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive / 135 A. Enumerarea și descrierea: cîteva portrete / 135 B. Macro-operațiile descriptive / 141 1. Asimilarea / 141 2. Aspectualizarea / 142 3. Tematizarea / 143 C. Suprastructura descriptivă / 146 D. Secvențe descriptive non-literare / 149 1. Exemplul jurnalistic: portretul unei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Gabriela Adameșteanu și Viorica Oancea, Editura Eminescu, București, 1979 (n.t.). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTUL DESCRIPTIV Prefață 2 1 180 181 Introducere Descrierea ornamentală Descrierea expresivă Descrierea reprezentativă Descrierea productivă Concluzie Originile descrierii și clasificările retorice Descrierea în lingvistica textuală Structura reprezentării descriptive Ordonarea în secvențe a propozițiilor descriptive Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" Concluzie. Descriere și argumentare Probleme Exerciții Index Referințe bibliografice Cuprins
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și servicii, crescându-le astfel valoarea. Recunoașterea impactului cunoașterii în interiorul organizațiilor și valorizarea managementului sunt evidente în generarea unui nou concept managementul cunoașterii (knowledge management OECD, 2000) și în noile sale aplicații. Acest nou tip de management are ca scop ordonarea și optimizarea tuturor proceselor prin care o organizație, indiferent de misiunea sa, generează, acumulează, distribuie, transformă, comunică sau administrează cunoașterea (Lopez Ruperez,F., 2003253). Din acest punct de vedere școala este o organizație a cărei valoare fundamentală derivă din
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
validă a cunoștințelor) și evaluarea (care definește ce este important ca realizare validă a acestor cunoștințe din partea celui educat). 21 Am preferat traducerea termenului de framing prin "cadrare"; termenul a mai fost tradus în limba română de Rola Mahler prin "ordonare". 22 Sociologia americană definește grupurile minoritare defavorizate social și cultural din punct de vedere cantitativ. Analizele la care ne referim definesc grupul minoritar ca grup de emigranți ce aparțin unor comunități etnice diferite. 23 Cei doi autori canadieni fac distincție
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
sau de obiectivare, definește situația în care cel care a parcurs fazele anterioare, solicitat fiind să utilizeze rezultatele învățării, le actualizează în maniere asemănătoare sau diferite de modelul intrării; pentru aceasta, el utilizează strategii de (re)găsire și de (re)ordonare coerentă a conținuturilor inițiale după anumite criterii relevanță, importanță, necesitate, originalitate etc. • Faza evaluării, a feedbackului performanțial și/sau de corecție, definită de acțiuni prin care cel care a învățat sau altcineva măsoară și apreciază corespondențele dintre intrări și ieșiri
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
I intensitatea curentului și l lungimea conductorului aflat în câmp. După această parte de învățare observațional-experimentală se trece prin procese de analiză, sinteză generalizare, inclusiv sinteză inductivă, spre a se deduce expresia care permite definirea inducției magnetice. Prin deducție și ordonare ierarhică se obține B = F/I l care permite și definirea unității de măsură pentru inducția magnetică. Se mai face un experiment de punere în evidență a dependenței forței electromagnetice de unghiul dintre direcția conductorului și cea a câmpului magnetic
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
știință și rigorile ei, constituie o pledoarie pentru ceea ce trebuie realizat mai repede și mai bine ca până acum. Miracolul dezvoltării și reducerea decalajelor față de țările europene dezvoltate devine posibil astfel și la noi, doar prin pricepere și aplicare, prin ordonarea priorităților și respectarea ei. Foarte curând, construirea unei societăți moderne, cu o economie eficientă și competitivă, prin proiecte, numită sau nu “a cunoașterii” dar bazată pe rigorile științei, nu va mai fi o opțiune benevolă, ci o condiție a existenței
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
identificate le organizăm într-o secvență logică pentru a maximiza numărul activităților ce se pot desfășura în paralel. Următorul pas este întocmirea diagramei logice a proiectului. După unii autori, etapele planificării sunt: definirea obiectivelor, generarea și evaluarea opțiunilor, identificarea activităților, ordonarea activităților identificarea resurselor necesare, revizuirea planului, pregătirea planurilor și a programelor de măsuri, monitorizarea și controlul. Planificarea trebuie să includă : stabilirea scopului echipei sau individului, demararea unui proces de înțelegere a cerințelor clienților, crearea unor structuri de lucru eficiente, care
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
instrument, o unealtă a imaginației în creație, în analiza sociologică a esteticului, în opera de artă, în muzicologie, în interpretare, în analiza receptării. Compozitorul și matematicianul Ștefan Niculescu susține că: toate schimbările profunde ale limbajului muzical, toate noile sisteme de ordonare a materialului sonor au necesitat un timp până să fie asimilate de către public. Mă refer la atitudinea celor efectiv interesați de muzică, nu la ascultătorul întâmplător, de ocazie, care nu trăiește o legătură constantă cu muzica. În acest ascultător întâmplător
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
în raport cu totalul termenilor induși). În secțiunea 1 a capitolului 5 sînt prezentate cîteva piste în aprofundarea lucrului pe aceste liste de cuvinte. 4.2. Accesul la "hărțile de idei" Scopul analizei obiectivării este acela de a ajunge la regruparea și ordonarea informațiilor elementare care conduc la un grad relativ de consens între populațiile chestionate pe marginea obiectului RS. Putem astfel folosi o abordare se-mantică calitativă sau analize statistice complexe (clasificarea automată sau ierarhică, de similitudine, analiza corespondențelor, multidimensională sau în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sintetică (prelucrarea releveurilor) După ce au fost efectuate releveele (ceea ce reprezintă etapa de prelevare a informațiilor de pe teren), urmează etapa de prelucrare tabelară a acestor date. În acest scop se va trece la alcătuirea tabelelor fitocenologice brute. Prima operație constă în ordonarea fișelor cu relevee aduse din teren, care se împart pe tipuri principale de vegetație: păduri, pajiști, buruienișuri etc. Fișele se așează într-o anumită succesiune, care să reflecte asemănarea floristică și stațională dintre fitocenoze. Tabelul fitocenologic brut va cuprinde relevee
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
de explicare a rolului său, urmând conștientizarea, motivarea și stimularea interesului pentru învățătură. Practicând o abordare interdisciplinară în actul de evaluare, am reușit să antrenez elevii într-o activitate riguroasă, aceștia implicându-se cu plăcere în acțiunea de selectare, sistematizare, ordonare, prezentare și explicare a materialului informativ. Fiind percepută de elevii claselor primare ca un joc care le oferă un larg evantai de posibilități să se informeze, săși descopere aptitudinile, să-și formeze deprinderi de muncă și de viață, interdisciplinaritatea asigură
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
primară / 69 Fabula-în-ramă explică și determină fabula primară / 69 Fabulele se aseamănă între ele / 70 Indicații pentru cititor / 72 Indicații pentru actor / 73 Textele-în-ramă non-narative / 74 6 Remarci și surse / 89 2 Povestirea: aspecte / 91 1 Remarci preliminare / 91 2 Ordonarea secvențială / 93 Direcția: Posibilități / 96 Nuanțe de anacronism / 99 Distanța: tipuri / 101 Funcții / 102 Durata / 104 Anticipări / 106 Acronia / 108 3 Ritmul / 110 Informații preliminare / 110 Ritmul general / 111 Elipsa / 113 Rezumatul / 114 Scena / 115 Încetinirea / 116 Pauza / 118 4
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
pe care autoarea le numește aspecte, pentru a le distinge de elementele fabulei și de cuvintele textului. Bal identifică următoarele aspecte: organizarea temporală a evenimentelor, ritmul, frecvența, personajul, locul / spațiul și focalizarea. Povestirea este rezultatul unei activități de organizare și ordonare a materialului conținut de fabulă, unde principiul ordonator este imaginația. De aceea aceeași fabulă se poate materializa, poate fi spusă în diverse texte narative, unele de succes și altele nu. În acest sens anumite romane par să reprezinte o provocare
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
novator al mînuirii ritmului de către Proust, a cărui operă a făcut și obiectul analizei spiritului critic pătrunzător al lui Genette. Frecvența, relația numerică dintre evenimentele din fabulă și cele din povestire, este cel de al treilea aspect ce ține de ordonarea evenimentelor la nivelul povestirii, în care repetiția și iterația sînt modalitățile de subliniere sau estompare a evenimentului individual. Personajul este prezentat ca un aspect cheie al povestirii, deosebindu-se de actorul de la nivelul fabulei prin figura sa antropomorfică și prin
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
acest material e privit dintr-un anumit unghi, specific. Dacă textul e conceput a fi, întîi de toate, ca produs al unei medieri, iar fabula în principal ca produsul imaginației, povestirea poate fi considerată ca fiind rezultatul unei operații de ordonare. Evident, această distincție e doar de ordin teoretic. În practică, diverși artiști și scriitori vor proceda felurit, iar cititorii vor procesa opera narativă ca pe un tot indivizibil. Dați-mi voie să vă reamintesc că analiza de text nu vizează
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din aspectele tehnice ale povestirii par uneori să aibă de-a face mai degrabă cu o primă experiență a lecturii decît cu adaptări, ediții școlare, versiuni cinematografice ș.a.m.d. care tind să se interfereze mai serios cu procesul de ordonare a materialului. Principiul de ordonare cel mai cunoscut și probabil și cel mai ușor de înțeles este prezentarea evenimentelor într-o altă ordine decît cea cronologică. În tradiția teoriei literare, acest aspect s-a păstrat în urma distincției operate de formaliștii
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
par uneori să aibă de-a face mai degrabă cu o primă experiență a lecturii decît cu adaptări, ediții școlare, versiuni cinematografice ș.a.m.d. care tind să se interfereze mai serios cu procesul de ordonare a materialului. Principiul de ordonare cel mai cunoscut și probabil și cel mai ușor de înțeles este prezentarea evenimentelor într-o altă ordine decît cea cronologică. În tradiția teoriei literare, acest aspect s-a păstrat în urma distincției operate de formaliștii ruși între fabula și suzjet
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și probabil și cel mai ușor de înțeles este prezentarea evenimentelor într-o altă ordine decît cea cronologică. În tradiția teoriei literare, acest aspect s-a păstrat în urma distincției operate de formaliștii ruși între fabula și suzjet. Încep deci cu ordonarea evenimentelor. Personajele actori individualizați sînt tratate aici mai mult în maniera tradițională; în capitolul următor, ele vor fi tratate din perspectiva relației cu evenimentele fabulei. O analiză a relațiilor dintre diverșii actori ai fabulei, priviți ca unități abstracte, este indispensabilă
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
mai multă influență asupra înțelesului. Ordinea în care vor fi analizate diversele aspecte poate fi explicată altfel: deși toate aspectele trimit înspre tehnici narative, în cele mai multe cazuri importanța acelor tehnici pentru conturarea sensului va deveni mai grea, pe parcurs. 2: Ordonarea secvențială În aceste subsecțiuni sînt analizate relațiile dintre ordinea evenimentelor în povestire și înlănțuirea lor cronologică în fabulă. Cea din urmă secvență este o construcție teoretică ce se sprijină pe legile logicii de zi cu zi, care guvernează realitatea cotidiană
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]