7,850 matches
-
Franței, Jean-Marc Ayrault, a arătat că refuzul unor țări din Vest transcende problemei imigranților români, a corupției sau a raportului MCV. Franța se teme că România va funcționa ca poartă de pătrundere în spațiul Schengen a teroriștilor sau a imigranților orientali nedoriți de Vest. Îngrijorarea în această privință și-a declarat-o, în 2012, și ministrul de Externe al Germaniei, Guido Westerwelle, într-un mesaj transmis șefului diplomației române de la acea vreme, profesorul Andrei Marga. Ayrault susține că România nu este
De Ce este blocată intrarea României în Schengen. Miza, dezvăluită de premierul Franței, Jean Marc Ayrault by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55320_a_56645]
-
țară va expira pe data de 7 decembrie, la ora 14.00. În intervalul menționat, în zona de munte va ninge și se va depune strat nou de zăpadă, în prima parte a zilei în Munții Apuseni și în Carpații Orientali, apoi și în celelalte masive. Vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 70 km/h și pe crestele înalte de peste 100 km/h, viscolind zăpada. Avertizarea cod galben de ninsori și viscol a fost emisă pentru județele: Suceava, Neamț, Bacău
România, sub zăpadă. A fost emis COD GALBEN de ninsori și vânt puternic by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/57988_a_59313]
-
pro-românească”. Eugen Ionescu mai reține din lucrarea lui Paul Henry încă un fapt: „după războiul Crimeii, în ciuda opoziției Austriei și a Turciei, - cât și împotriva unei oarecari ostilități a Prusiei, care nu vede cu ochi buni întărirea Franței în Mediterana orientală, - la France se met en devoir de creer la Roumanie” (p.43) și, grație sprijinului imperial, se poate realiza unirea Principatelor în 1859, - când Turcia este pusă în fața faptului îndeplinit („creer c’est le mot, Moldaves et Valaques n’ayant
Un referat diplomatic de Eugen Ionescu by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/5803_a_7128]
-
Miron fiind un excelent creator de personaje. Cu atât mai mult cu cât acestea se numesc, de pildă, Heidegger sau Curtius. Despre „compromisul” resimțit de ultimul atunci când, influențat de tânărul său discipol, a acceptat să introducă româna între limbile romanității orientale, Paul Miron scrie cu înțelegere. Ca și despre lipsa de recunoștință a câtorva înalți ierarhi sau importanți scriitori români pe care i-a ajutat fără să clipească. Plin de haz e și episodul întâlnirii, la un dineu, cu cuplul Ceaușeștilor
Și ca dânsa suntem noi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5808_a_7133]
-
și uitat de el” (125). Oamenii Kabulului rătăcesc precum niște spectre sub cnutul talibanilor, îmbrânciți, ca o turmă, în staulul rezervat lor de ulemale isterice. Singura soluție existențială este pasivismul, întoarcerea spre și în sine sau cei foarte apropiați, fatalismul oriental. Așa cum spune inspirat Mussarat: „Ia lucrurile așa cum sunt ele, nu dramatiza, nu le ignora; nu tu ești cel care îți conduci barca, ci cursul destinului tău. ... A trăi înseamnă, în primul rând, să fii pregătit că cerul poate să-ți
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
un pelerinaj numit Umra. Problema este virusul mortal care determină sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS). În condițiie pelerinajului, virusul poate fi răspândit în întreaga lume. În ultimele zile, au fost identificate 13 noi cazuri de infecție cu virusul sindromului respirator oriental. Au apărut de la începutul lunii mai 38 de noi cazuri la nivel mondial, dintre care 31 în Arabia Saudită. 20 de persoane au murit. Deocamdată nu se știe cum trăiește virusul în natură și cum se transmite deci încă nu se
Virusul mortal descoperit în Arabia poate genera o pandemie by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56070_a_57395]
-
la Universitatea din Damasc și cea din Beirut, trăind apoi la Beirut și Paris, abordează halucinant teme până nu demult interzise în lumea arabă, învăluind coșmarul inegalității dintre bărbat și femeie, homosexualitatea sau tema corupției într-un halou de absurd oriental. Într-un fel poate fi comparată cu autorul libanezo-canadian Rawi Hage (deși Beirut ’75 doar anticipează izbucnirea războiului civil din Liban). Secvențele coșmarești sunt trasate cu pană de oțel; de altfel această „specialitate” a fost reluată ulterior și în alte
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
plasate fiecare în câte o machetă a unei corăbii. La concurență cu versatilul Rackham, Căpitanul Haddock este un bețivan în care zace ascunsă o moștenire de curaj și onestitate. Piratul are ceva de Rasputin, ceea ce rimează cu povestea pe jumătate orientală a căutării mesajelor secrete. Căpitanul are nasul mare și ochii mici, figură de rusnac îndrăgostit de sticlă, jovial, chiar bonom, dar indolent. Există un alt cuplu degeminat, foarte comic, al agenților FBI, Thompson și Thompson, care acompaniază discret aventurile eroului
Tintin se întoarce... din America by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5084_a_6409]
-
Angelica (numele ei trebuia să apară, după moda timpului, în acrostih). Canzonierul dovedește interesul pentru poezie al lui Tomasi di Lampedusa, despre care se spune, de altfel, că umbla cuSonetele lui Shakespeare asupra sa; desăvârșind imaginea unui prinț mai degrabă oriental, care, după moda medievală, trebuia să poarte și giuvaierul rimelor. Sicilia, aflată la întretăierea mai multor civilizații, a cunoscut și pasiunea pentru poezie a arabilor, de altfel imaginea statică, a unei lumi menite mai degrabă meditației, somnului și morții, e
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
a cunoscut și pasiunea pentru poezie a arabilor, de altfel imaginea statică, a unei lumi menite mai degrabă meditației, somnului și morții, e chiar reversul modului de viață occidental. Stilul sicilienilor, care se consideră desăvârșiți, are ceva din neclintita infatuare orientală, „vanitatea lor e mai puternică decât mizeria lor”. În această lentoare „vlăguită imediat de lene”, în această grădină a miresmelor și simbolurilor codificate, cu parfumuri care îți dezvăluie o posibilă sursă de inspirație pentru romanul lui Patrick Süskind (și poate
O ediție adăugită și o nouă traducere a Ghepardului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5087_a_6412]
-
în formă de furcă, de la pieptul păsărilor, format din oasele claviculelor sudate în partea inferioară”, DEX), fiind destul de laconice în prezentarea jocului („rămășag care începe prin ruperea acestui os”, ibidem). O descriere mai amănunțită apare la Lazăr Șăineanu, în Influența orientală asupra limbei și culturei române (1900): „un fel de prinsoare cu acest os între două persoane: cel ce dă un obiect primitorului, care nu zice «știu», trebuie să zică «iadeș», dacă voiește să câștige rămășagul”. Cuvântul e turcesc și s-
Iadeș by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5505_a_6830]
-
albe, anafură, ai fi spus, bună de ispitit îngerii. Dar «fiecare este intendentul propriei sale grații», ne avertiza demult, printre exiluri și persecuții îndurate inflexibil, care sfîrșiseră prin a-l mutila crunt, unul din doctorii cei mai originali ai creștinismului oriental, Maxim Mărturisitorul. Grația unirii întru Domnul nu-i numai o perspectivă pentru minți ardente de monahi, capabili de o teologie deplin trăită. Pe diagrama treptelor care conduc către perfecțiunea iluminată a inimii, zvîcnește, pentru oricare dintre noi, învolburarea metaforică a
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
Cartea îndrumărilor și observațiilor (Kitab al- Isharat wa-l-Tanbihat), sau în Cartea salvării (Psihologia lui Ibn Șină), ca să nu mai vorbim de enciclopedia să medicală, Canonul medicinei (în care îl continuă pe Galenus și îl precede pe Paracelsus), sau de „epistolele orientale” (tratatele abundând în alegorii de origine persana și indiană), Ibn Șină aduce, incontestabil, destule elemente noi. De exemplu, Averroes afirmă că denumirea de „ființă posibilă și necesară” apare pentru întâia oară la Ibn Șină, acoperind realitatea că evoluție creativă, „realitate
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
islam și de gândirea chineză, tradițiile filozofice indiene rămân extrem de actuale și interesante mai ales prin ilustrările aduse filozofiei politice. Indologul german Heinrich Zimmer, citat deseori alături de Oldenberg, Bopp, Schlegel în linia „clasicilor” descoperitori germani ai acestei arii de gandire orientale, a sintetizat în cursul sau Filozofiile Indiei fundamentele acestei gândiri (filozofia ca mod de viață, filozofia ca putere, filozofiile timpului, filozofia eternității - jainismul, Sankhya și yoga, brahmanismul, budismul, tantra...). Cursul, gândit și scris în engleză, fiindcă Zimmer a trăit în
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
filozofiei vieții, cu accentele folosite în Arthašastra - „manualul cu autoritate despre știința bogăției”, în care pot fi găsite „toate legile eterne ale politicii, economiei, diplomației și războiului”, mai ales in vestitele culegeri Pancatantra și Mahabharata. Zimmer subliniază discreția, distanța, misterul oriental, versus exoterismul filozofiei occidentale a cărei mândrie „stă în faptul de a fi deschisă înțelegerii și criticii din partea tuturora”. Un exemplu despre modul de actualizare practicat de Zimmer este compararea fabulei șoarecelui din Mahabharata (care s-a ascuns de bufnita
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
drept că, din familie, a beneficiat de o educație rațională, pozitivă, pe care firea sa neliniștită, curioasă, ambițioasă, a potențat-o cu o vitalitate și perseverență mai rar întâlnite la cineva născut într-o țară adânc ancorată în spiritul reveriei orientale. În tinerețe, proiectul său mental, cu adânci reverberații educativ-civilizatoare, s-a întemeiat pe ceea ce simțea că îl identifică cel mai bine, și anume o viziune artistică revoluționară, împărtășită de prieteni întotdeauna atent aleși. După primele întemeieri utopic adolescentine de la Simbolul
O schiță de portret by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4521_a_5846]
-
mie și una de nopți, după care Aitana devine Șeherezada, apoi Budun, apoi maga Bustan, seducătoarea ș.a., Mario devine Șahriar, Camar Asaman, regele Armanus, Cumplitul Bahram și mulți alții, purtând spectatorul, alături de ei, în aventurile cele mai miraculoase din poveștile orientale, studiate de scriitorul Vargas Llosa cu acribie filologică. De ce a simțit acesta nevoia să se oprească asupra poveștii Șeherezadei? Ne-o spune chiar el, în eseul Depănând povești, ce precedă, în ediția românească, textul piesei: „cu harul ei de povestitoare
Vargas Llosa, dramaturgul, actorul by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3303_a_4628]
-
a lui Șahriar spre a explica rolul poveștii în viața oamenilor și felul în care ea a contribuit la îndepărtarea de acele origini obscure din istoria lor, când se confundau cu patrupedele și cu fiarele sălbatice.” Din multitudinea de povești orientale pe care le avea la îndemână, Vargas Llosa a ales, pentru a „rezuma” cumva istoria lui Șahriar și a Șeherezadei - textul piesei având o sută de pagini - câteva dintre cele mai de impact, dar, mi se pare, și cu aerul
Vargas Llosa, dramaturgul, actorul by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3303_a_4628]
-
un spațiu de trei secunde și-a imaginat-o ca pe un cantalup, ananas, un măslin, un smarald, o vulpe în zăpadă; nu-și dădea seama dacă o auzise, o gustase, o văzuse, sau toate trei laolaltă”. Nevoia de contramodelul oriental se vădește nu doar în dorința de evaziune, ci și în dezacordul cu unele situații europene, care-i prilejuiesc autoarei satira socială. Virginia Woolf surprinde relațiile între Europa și Orient în termeni de gen sau sexualitate, alteritate, identitate culturală. Parametrii
Anglia, Persia, Italia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3304_a_4629]
-
cuvînt, Gauck e creștin prin indulgență evocatoare. Firul biografic se distinge cu limpezime: copilăria în anii postbelici, cu tatăl deportat în Siberia pînă în 1956, studenția la Rostock, oraș ale cărui periferii fuseseră copleșite de etnicii germani alungați din Prusia Orientală, Silezia poloneză și Cehoslovacia, căsătoria la 19 ani cu o colegă de liceu, provenită la rîndul ei dintr-o familie fugită din Prusia Orientală, intrarea în rîndurile clerului protestant, urmată de represaliile din partea organelor STASI, apoi tinerețea petrecută în strădania
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
1956, studenția la Rostock, oraș ale cărui periferii fuseseră copleșite de etnicii germani alungați din Prusia Orientală, Silezia poloneză și Cehoslovacia, căsătoria la 19 ani cu o colegă de liceu, provenită la rîndul ei dintr-o familie fugită din Prusia Orientală, intrarea în rîndurile clerului protestant, urmată de represaliile din partea organelor STASI, apoi tinerețea petrecută în strădania de a-și forma un cerc de enoriași, în situația în care nemții erau descurajați în a frecventa biserica (cei care nu părăseau biserica
Memorii politicoase by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3319_a_4644]
-
din Calea Victoriei (Naționala Ciornei, 1930) par ready-made-uri de București, pe care Cezar Petrescu doar le culege ca să le așeze într-o cuprinzătoare frescă de moravuri. Plutesc, gata conturate, în aerul unui timp în schimbare. Mirel Alcaz, sub numele cu adieri orientale, de mister căutat, este un exemplar caragialian pur-sânge, flecar în cafenele, familiar cu cine vrei și cu cine nu vrei, însă cu spinarea îndoită în fața patronului de presă. La fel, Bică Tomescu, viitoare stea a teatrului, deocamdată trăind din împrumuturi
Fantoșe bucureștene by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3325_a_4650]
-
lumii nu e omul, ci stihiile pe care le întîlnim în mituri, arte și știință. O carte lapidară și totuși consistentă, pe care o citești cu plăcere contrariată, avînd impresia că ești inițiat într-o mentalitate aparținînd altui univers. Gîndirea orientală există, și ea nu poate fi redusă la etosul occidental. Alte apariții recente Constantin Abăluță, Tot atât de liber, poeme, Editura Cartea Românească, 2013, 78 pag. Corina Ciocârlie, Un țărm prea îndepărtat, studiu, Editura Cartea Românească, 2013, 184 pag. Eugeniu Cazan, Femeia
Țîrîitul insectelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3444_a_4769]
-
nici la smerenie (cu epitelul ei potrivit: binecuvântată). Nu mă pot totuși opri, înainte de a încheia cu entuziasta invitație de a aborda neîntârziat această lectură pasionantă, să observ că autoarele folosesc atât cuvântul facere (care arată, în opinia mea, perspectiva orientală, „manufacturieră”, asupra creației) dar și creație (varianta occidentală, cu accent pe forța individual-imaginativă): avem de a face cu o profundă meditație asupra cuvintelor. Fiindcă în Scripturi niciun cuvânt nu e inutil. Un șir de ecouri, sau ceea ce muzicienii ar numi
Povestiri de adus a-minte by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3678_a_5003]
-
de la hotarul cu Moldova”. Și încă: „Sunt un povestitor prin excelență, pentru că oricîte încercări fac nu mă pot ține la distanță de text. Mă atrage acel ceva pervers din ambiguitatea cuvintelor...” Avem de-a face - într-adevăr! - cu un povestitor „oriental” prin excelență, hedonist și visător, un extraordinar creator de atmosferă balcano-levantină, pentru care intriga reprezintă mai degrabă un pretext. Un Panait Istrati baroc și un „suflet slav” trecut prin luxurianța policromă a realismului magic, un fantast al cărui „balcanism” e
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]