2,272 matches
-
instabil: televiziune versus spațiu virtual de comunicare. A doua tendința este dezinteresul în implicarea și creditarea electoratului român pentru fenomenul politic, conducând la scepticism și absenteism politic. Aceste două curente au obligat strategii de campanii să conceapă tehnici extrem de bine orientate. De exemplu, în spațiul virtual nu s-au investit foarte multe resurse în crearea și menținerea site-urilor partidelor politice, ci, mai degrabă, în construirea blogurile candidaților, publicul țintă al acestora fiind format din bloggeri (public competent și încă activ
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
vârstă. Dezvoltarea psihomotrică este un proces complex și de durată care se desfășoară în cadrul unității dintre organism și mediu, în condițiile mediului social istoric în care trăiește și acționează individul. 2.1.1. De la schema corporală inconștientă la imaginea corpului orientat (3 - 6 ani) Din punctul de vedere al vârstei preșcolare, de la 15 luni la 3 ani interesul copilului este îndreptat către lumea exterioară, către activitatea de explorare, activitate care îi va solicita diferite calități ) senzorio-afectivo-motorii; ) percepție spațio temporală; ) capacitatea de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
sunetele. În plan operativ trebuie precizat faptul că un copil care învață să citească între 6-7 ani se află într-o perioadă de mutație la nivelul evoluției imaginii sale despre corp. El trebuie să dispună de o „imagine a corpului” orientată, ce îi permite o stăpânire operatorie asupra propriului corp și asupra universului orientat. Ceea ce numim schema corporală corespunde imaginii vizuale a corpului orientată și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
citească între 6-7 ani se află într-o perioadă de mutație la nivelul evoluției imaginii sale despre corp. El trebuie să dispună de o „imagine a corpului” orientată, ce îi permite o stăpânire operatorie asupra propriului corp și asupra universului orientat. Ceea ce numim schema corporală corespunde imaginii vizuale a corpului orientată și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper pentru axele de orientare la care este asociată pentru învățarea cititului și scrisului
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
mutație la nivelul evoluției imaginii sale despre corp. El trebuie să dispună de o „imagine a corpului” orientată, ce îi permite o stăpânire operatorie asupra propriului corp și asupra universului orientat. Ceea ce numim schema corporală corespunde imaginii vizuale a corpului orientată și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper pentru axele de orientare la care este asociată pentru învățarea cititului și scrisului și pentru accesul la un spațiu euclidian și proiectiv. Spațiul
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper pentru axele de orientare la care este asociată pentru învățarea cititului și scrisului și pentru accesul la un spațiu euclidian și proiectiv. Spațiul orientat și învățarea lecturii Buna vizualizare a formelor și mai ales posibilitatea de a respecta succesiunea lor, implică stăpânirea cel puțin implicită a unei orientări fixe de care depinde ordinea temporală, a descifrării și în același timp a reproducerii care la
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
o evoluție a percepției, aceasta lărgindu-se. Centrată pe minge ea va îmbrățișa un spațiu mai larg ce corespunde celor 2 moduri diferite de atenție: atenția focalizată și atenția distributivă. Ceea ce a fost însușit pe planul socializării într-un spațiu orientat va putea să se adauge fricii de un spațiu complex în care unele elemente sunt mobile, altele fixe. Această evoluție a percepției spațiului implică reprezentarea mentală a axelor de deplasare, percepția vitezelor și traiectoriilor. Obiectivul la termen va fi ca
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
nivelului de funcționare al ajustării. Memorizarea lor în momentul ajustării implică tratamentul informațiilor senzoriale la nivelul structurii limbice, ea implicând dimensiunea afectivă. Denumirea noastră tip de ajustare perceptivafectiv-motorie corespunde unei puneri în jocul reflex al automatismelor. Intenția subiecților este sigura orientată spre cercetarea scopului. Modalitățile despre programarea acțiunii trebuie să rămână la nivel inconștient. Acest lucru este posibil dacă subiectul are încredere în propria motricitate și sentimentele sale sunt disponibile pentru a face față situațiilor motrice cu care este confruntat. Odată
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
atît de matinale Îndeplinesc? Ce mistere, necunoscute nouă, celebrează lumea vegetală? Imaginalul “Imaginalul desemnează o lume care subzistă și se exprimă ca imagine. De aceea, el nu poate fi perceput, nu „apare”, decît În măsura În care cineva, o prezenț ă disponibilă, activă, orientată, se pune În condiț ia de a-l percepe.” (Andrei Pleșu, Despre Îngeri, 2003) Imaginile pe care le percep, contemplînd lucrurile, autorul și cititorul de haiku sînt cele ale unei lumi care dublează lumea naturală, obiectivă cu una a imaginației
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Niebuhr. Este de asemenea o chestiune de importanță sub-stanțială vitală. Prin urmare, merită din plin purtarea unei discuții aici, chiar dacă a devenit o preocupare marginală a realiștilor academici începând de prin anii 1970. Preocupările acestora au fost mai științifice și orientate mai degrabă scolastic decât direct către formularea de politici. Subordonarea moralității față de putere este prezentată deseori ca o propoziție descriptivă a faptelor din viața politică internațională. "Acțiunile statelor nu sunt determinate de principii morale și angajamente legale, ci de rațiuni
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de utopia ecologismului), dar susține că este valabilă și acolo. Acest model presupune că toate comunitățile au o cultură "verde" desăvârșită, în sensul că urmează normele etice ale ecologismului așa cum le evidențiază el și că își bazează deciziile pe norme orientate global nu sunt interesate numai de calitatea propriului lor mediu. Chiar și în acest scenariu, Goodin susține că tot va fi o nevoie semnificativă de mecanisme coordonatoare între comunități. Chiar dacă aceste comunități ar respecta cu strictețe normele ecologiste, tot ar
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
cerință care decurge este aceea că materialul concret intuitiv de la care se pornește în învățarea unor noțiuni de ortografie și punctuație trebuie să fie cuvântul, textul și nu obiecte sau imagini ilustrative, care orienteză elevul spre gândirea concretă. Elevii trebuie orientați să opereze nu numai cu conținutul noțional al cuvântului, ci și cu cuvântul privit din punct de vedere al structurii morfologice, al raporturilor în care se află cu celelalte cuvinte din propoziție. Drumul pe care-l parcurg elevii de la materialul
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
reconstitui coerența unui ansamblu. Din perspectiva enunțării, discursul polemic explicit este de natură performativă, având ca premise enunțuri constatative referitoare la un adevăr "axiologem (Cornel Munteanu) ajuns în situația de criză". Fiind un tip de discurs, pe de o parte orientat explicit, solicitând în special funcțiile referențială, fatică (atitudinea locutorului în raport cu interlocutorul său) și conativă (privind destinatarul), iar, pe de alta, literaturizat implicit (activând deci funcția expresivă și cea poetică), discursul polemic literar este, în esență, un act ilocuționar care tinde
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
doua reprezentând o dimensiune a textului polemic în care emergența interlocutorilor ar funcționa ca un artificiu al scriiturii, destinat să pună în relief discursul autorului. 2.6.2. Discursul argumentativ. Fiind un discurs argumentativ, discursul polemic comportă o cercetare dublu orientată: către aspectul rațional (logica argumentării, coerența și coeziunea textului) și către aspectul emoțional (dimensiunea retorică, expresivitatea etc). Aceasta din urmă joacă un rol esențial în polemica literară a cărei finalitate, alături de persuadarea destinatarului (= lector imparțial), în baza argumentației nude, este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
polemic, corespunde, în termeni semiotici, deixis-ului enunțării, inserând, pentru public, referiri cu privire la poziția locutorului (ofensivă, defensivă, aparent neutră), la situația polemizabilă, la caracterul și culpa adversarului, la mobilul polemicii, în general. Uneori, la Arghezi, descrierea devine un argument metadiscursiv dublu orientat: către valorizarea și legitimarea propriului discurs, pe de o parte, și spre respingerea celui advers, ca necorespunzător criteriilor invocate. Iată o secvență asertiv-descriptivă care introduce perspectiva etico-estetică a autorului: "Polemica e proză frumoasă și pamfletul ei operă de artă. Lucrul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
moralist, deține un adevăr incontestabil pe care se vede dator să-l comunice imperativ; ▪ ordinul (solicitare imperativă) este o marcă definitorie în discursul programatic arghezian. Prin prisma poeticii pragmatice, conceptul de forță ilocutorie este indispensabil analizei acestui tip de discurs, orientat eminamente către un destinatar căruia i se pretinde o schimbare de atitudine, pentru că, la modul general, "fiecare act ilocuționar tinde să se împlinească într-unul prelocuționar, ca efect consecutiv procesului comunicării". Emilia Parpală precizează întemeiat că "în literatură, nu este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
publice, o jubilație a flagelării în momentul deconspirării unei tagme compromise. Uzanța morfemelor persoanei a treia "ei", "lor", "li" etc. diferențiază net, de această dată, destinatarii: pe de o parte, lectorul (un tu subînțeles) căruia i se induce o lectură orientată, în scopul persuadării, și, pe de altă parte, cei asupra cărora planează acuzația, un destinatar colectiv, privit ca un grup omogen depersonalizat, dar nu lipsit de competența cognitivă a decodării. Acestui destinatar i se formulează capetele de acuzare într-o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
impostură și eficacitate. Buletinul radiodifuzat și reportajul telefonat îl inventaseră deja pentru voce, imaginea video îi desăvârșește viciile și virtuțile. Transmisia înregistrată, care oferă timp de reflecție și de punere în perspectivă cu ajutorul comentariului, permite totodată montajul tendențios și alegerea orientată a imaginilor. Ne amintim că regimurile totalitare, cu bună știință, au evitat cel mai adesea transmiterea în direct a evenimentelor aleatorii și publice (ele preferă televiziunii cinemaul, mai potrivit pentru propagandă și cenzura prealabilă). Certați cu ticăloșiile realului, maniacii unghiului
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prezentă în sfera științelor care construiesc teorii asupra acestei realități. Recunoaștem însă în cazul ideologiei și o acută latură acțională, care se insinuează în câmpul praxisului politico-social: "Fenomenul ideologic apare în toată originalitatea lui tocmai la nivelul caracterului semnificant, mutual orientat și socialmente integrat al acțiunii"135. Având în atenție acest aspect, Paul Ricoeur sugera, în cazul analizei ideologiei și a relației acesteia cu știința, aplicarea tezei aristotelice a pluralității nivelurilor de științificitate, care presupune să luăm în considerare o serie
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
de faptul că aceasta a devenit slujitoarea dominării tehnice"151. Devenind dominată de viața socială, știința nu mai poate eluda, astfel, caracterul său ideologic. Dimpotrivă, ea servește acum unui anumit interes, pe care cadrul societal al comunității contemporane îl dictează. Orientată să atingă anumite scopuri, ea nu mai poate face recurs la obiectivitate și neutralitate. Unul dintre cei mai renumiți susținători ai acestei viziuni este, alături de Habermas, Herbert Marcuse, care pleacă de la o critică a criteriilor pozitiviste ale științificității, așa cum au
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în om năzuința către El: „Căci Dumnezeu, Care a creat cu înțelepciune orice și a sădit tainic în fiecare dintre ființele raționale facultateaprimă a cunoașterii despre El însuși, ne-a dăruit nouă, oamenilorumili, ca un Stăpân a toate, dorința firii orientată către El”<footnote Idem, Ambigua, 48, PG 91, col. 1361 AB. footnote>.Raționalitate și Adevăr sunt astfel valorile în planul cărora dis cursul teologic și cel metafizic se solidarizează relevând totodată unitatea dintre credință și cunoaștere, armonizate prin prezența transcendenței
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
turcească), deși termenul ne-a venit din slavă (de la droba, însemnând bucată, dar la sârbi și la bulgari acest cuvânt desemnează chiar ficatul sau măruntaiele). De fapt, rețeta este comună întregii regiuni a Balcanilor; până și croații, care au cratițele orientate mult mai spre vest, îl cunosc sub numele de vitalac. La noi, pe vremuri, drobul se mai numea „plăcintă de cighir“ (çeger înseamnă, în turcă, măruntaie; împreună, ficatul și plămânii purtau denumirea takim, cuvânt de la care provine tacâmul nostru, adică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
posibilă distingerea următoarelor zone: - o zonă neexpansibilă, situată în jurul hilului; - o zonă de distensibilitate maximă, cu o grosime de aproximativ 3 cm, situată imediat subpleural; - o zonă intermediară, în care distensibilitatea este mai mare în sectorul dinspre periferie față de cel orientat central. Așa cum s-a arătat, cutia toracică nu se destinde uniform, iar efectele creșterii sale de volum se exercită în principal asupra țesutului pulmonar care vine în contact cu părțile mobile. Se poate spune că aceste zone sunt direct expansionate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
să se schimbe. Șeful poliției nu voia să riște. — Ochii lumii sunt ațintiți asupra Aberdeenului, zise el, luând o poză impunătoare. Cu fiecare zi ce trece, mișcarea antipedofilă crește. Și pe drept cuvânt. Dar nu putem lăsa câțiva indivizi greșit orientați să facă din protejarea copiilor noștri o scuză pentru violență. Vreau să treacă În liniște chestia asta. Nu scoatem scuturi antirevoltă. E vorba de o politică de tip comunitar. S-a Înțeles? Câțiva aprobară din cap. — Veți fi acolo și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ține trasă Înapoi, astfel că i se observă bine mânecuța bufantă strânsă mai jos de cot; are un căpșor drăgălaș, cum Îi stă bine unei asemenea figuri desenate pe scrumieră, terminat cu o capigliatura ricca, corectată Într-un coc perfect, orientat puțin oblic, dar În sus; ah, uitasem să spun că mititica are și un zuluf, da, chiar un zuluf (dar iată că anticipez la mise-en-abîme, v-o jur, fără să vreau), ce-i flutură obraznic pe frunte, cum vom mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]