971 matches
-
1967), "Columna" (1968), "Mihai Viteazul" (1971), majoritatea filmelor lui Sergiu Nicolaescu, "Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Burebista" (1980), "Glissando" (1985) ș.a. A scris, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu, scenariile a trei filme: "Osînda" (1976), " Ultima noapte de dragoste" (1980) și "Ciuleandra" (1985). a realizat în studiourile de la Moscova în 1970 prima coloană sonoră stereofonică pe șase canale pentru un film românesc; este vorba de versiunea panoramică a filmului "Mihai Viteazul" pentru care a
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]
-
prima ecranizare a sa, romanul lui Liviu Rebreanu i-a trezit interesul cineastului Sergiu Nicolaescu. Acesta din urmă a scris un scenariu, împreună cu un colaborator constant, inginerul de sunet Anușavan Salamanian. Cei doi mai colaboraseră anterior la scrierea scenariilor filmelor "Osînda" (1976) și "Ultima noapte de dragoste" (1980). Între roman și scenariu existau totuși unele diferențe: doctorul Ursu, care trebuie să-i certifice nebunia pacientului Puiu Faranga, a fost redenumit în film Dumitru Aioanei, s-a omis secvența în care studentul
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
dar l-a și adus în pragul nebuniei datorită barierei pe care a ridicat-o între ei. Pacientul se mărturisește psihiatrului Aioanei (Iordache), care, printr-o coincidență, originar din satul fetei, a fost îndrăgostit de ea. Refuzând să scape de osândă prin simularea nebuniei, Puiu se declară gata să-și ispășească pedeapsa, în vreme ce medicul e culpabilizat prin intervenția vindicativă a ministrului. Nicolaescu reintegrează crima, eludată în versiunea lui Berger, dar înlătură cu totul nebunia, adâncind, mai aproape de izvorul literar, elementele sociale
Ciuleandra (film din 1985) () [Corola-website/Science/320403_a_321732]
-
de Apel consideră că delictul a fost ispășit după cele șase luni de temniță. S-a angajat ulterior ca ajutor de notar în Măgura Ilvei, apoi în Nimigea, în zona lui de baștină. Din București a primit vestea că piesa "Osânda" "va fi pusă în citire", ulterior, însă, a fost respinsă. În toamna anului 1910 se afla într-o situație materială precară. A avut convingerea că nu stăpânește cum se cuvine limba literară românească: Revenit intre timp la București întâmpină o
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
însemnări de cultură generală în limbile limba germană, limba maghiară, limba franceză și limba română - limbi în care citea și scria curent. A reluat vechi proiecte (piese de teatru), precum "Ghighi", și a adăugat altele inspirate din viața țărănească: "Traiul", "Osânda". A citit multe cărți românești, urmărind, îndeosebi, îmbogățirea vocabularului, șlefuirea limbii literare. A început să scrie un caiet de "Schițe", între care unele au anticipat eroi și episoade din proza matură. Multe subiecte au fost dezvoltate, la început, în cadrul nuvelisticii
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
în finalul filmului, figură dârza și tragică a soldatului țăran din primul război. A câștigat în 1977 premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul "Osânda", unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu după "Velerim și Veler Doamne" de Victor Ion Popa. Între 22 martie 1973 și 24 septembrie 1974 a fost director al Teatrului Național Craiova. A
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
nimic precis. Chiar în ce privește reforma electorală nu îndrăznește să, spună categoric care-i este reforma.”" Ambiguitatea și versatilismul lui Take Ionescu și a concepțiilor sale politice erau surprinse și de I.G. Duca: "Sărmanul Take Ionescu, asta i-a fost veșnica osândă de când a intrat în partidul conservator, anume să recurgă la jumătăți de măsuri și la cele mai hermafrodite soluții fiindcă inteligența îi arăta că cerințele democratice ale vremurilor noastre nu pot fi înlăturate, iar necesitățile lui de partid și măruntele
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
cred eu!” Pr. ACIN pentru partitura muzicală a lui Radu Șerban. Menț. spec. Cannes (tineret), Diplomă Onoare, Avelino.”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1976 acestui film Marele Premiu pentru filmele artistice de lung metraj ("ex-aequo" cu filmul "Osînda" al lui Sergiu Nicolaescu) , iar compozitorul Radu Șerban a primit Premiul pentru muzică. Filmul a obținut și unele distincții internaționale:
Prin cenușa imperiului () [Corola-website/Science/317574_a_318903]
-
reteze degetul lui Sauron pe care avea Inelul Suprem. . Cand acest lucru s-a întâmplat, spiritul lui Sauron a fost eliberat și a zburat în sălbăticie. Isildur este sfătuit să distrugă Inelul, prin aruncarea lui în lavă vulcanului de pe Muntele Osândei, unde a fost făurit, dar atras de frumusețea Inelului, Isildur refuză și îl păstrează ca preț al vieții lui Anárion și Elendil, ambii fiind uciși de către Sauron. Astfel începe cel de-al Treilea Ev al Pământului de Mijloc. Doi ani
Silmarillion () [Corola-website/Science/318788_a_320117]
-
și Canada pe 18 martie 2005. Filmul îl descrie pe John Constantine ca pe un cinic care are abilitatea de a percepe și de a comunica cu cei jumătate-îngeri jumătate-demoni văzându-i sub forma lor adevărată. El caută mântuire de la osânda veșnică în iad pentru o tentativa de sinucidere din tinerețe. Constantine se ocupă cu exorcizări de demoni pe care-i trimite înapoi în Iad, în încercarea sa de a câștiga favoarea Raiului, dar ajunge să fie din ce în ce mai obosit de-a
Constantine (film) () [Corola-website/Science/325942_a_327271]
-
Editură Danaster, precum și românul în trei volume Sub sabia cu straja-n cruce, publicate în perioada 2003. Alte române au fost publicate în perioada 2006-2009: Acvila Neagră (Nuntă domniței Olena) - român (Ed. Danaster, 2006), Taină Stejarului - român (Ed. Danaster, 2006), Osânda și izbândă - român (Ed. Danaster, 2007), Sub sabia cu straja-n cruce, III (Bătălia de la Codrii Cozminului) Războiul de 13 ani - român (Ed. Danaster, 2008), Dafina Doamna - român (Ed. Danaster, 2009), tradus în limbile franceză, engleza și rusă,Vulturul Deșertului
Scobinți, Iași () [Corola-website/Science/324459_a_325788]
-
Ionuț l-a capturat pe fiul hanului Mamac; el pleacă după luptă în urmărirea tătarilor care doreau să o ducă pe jupânița Nasta la târgul de robi de la Oceacov. Tătarii supraviețuitori sunt aduși în fața voievodului care dispune omorârea lor ca osândă pentru moldovenii uciși sau luați în robie. Fiul hanului este ucis ca jertfă pentru pruncii uciși de tătari, iar fratele hanului este lăsat liber pentru a povesti tuturor cum îi vor primi moldovenii pe cei care vor invada Moldova. Comisul
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]
-
membri ai organizației lui Moriarty și fratele lui Holmes Mycroft (care apare pentru scurt timp în această povestire) știu că Sherlock Holmes este încă în viață, el câștigând de fapt lupta de la Cascadele Reichenbach și trimițându-l pe Moriarty la osândă - deși era cât pe ce să cadă în mâinile acoliților lui Moriarty. Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 40-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Filmul
Ultima problemă () [Corola-website/Science/323792_a_325121]
-
deși chiar și acest lucru este discutabil din cauza detaliilor complicate ale intrigii. Există, de asemenea, dovezi că Montresor nu are aproape nicio idee despre motivul răzbunării lui pe victimă. În relatarea crimei, Montresor notează: „O jignire nu e răzbunată dacă osânda îl lovește pe cel ce se răzbună. Și tot neplătită rămâne jignirea dacă răzbunătorul nu știe să-l facă pe cel ce l-a jignit să-i simtă răzbunarea”. După ce Fortunato este înlănțuit de perete și aproape îngropat de viu
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
cu tot felul de arme; când, pe data, iarăși va porni și însuși de suptocarmuitorul cu toate cetele dorobănțești de a-i prinde negreșit... (altfel) va fi pe data suspandat din postul său și dat în judecată cremenala, cerandu-se osânda să”. Aceste dispoziții se transmiteau de sus până jos, inclusiv satele din plasa Târgu Jiului: Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucoviciorul, Plopsorul, Podarii, Livezile de Sus, Vela, Bucovatul. De nu vor fi micii dregători atenți “ocna va mănâncă
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
decizie. Zonele de start sunt fie Metropolis ori orașul Gotham pentru ambele tabere. Eroii pot de asemenea să meargă la Turnul De Veghe al celor din Liga Dreptății, în timp ce răufăcătorii pot intra în Societatea Secretă A Super Ticăloșilor din Hala Osândei. Alte locuri protejate în Gotham și Metropolis pot fi găsite cu ajutorul teleportării de la bazele celor două tabere ori din interiorul celor două orașe. Pentru eroi sunt numeroase secții de poliție. Pentru ticăloși sunt cluburile de noapte conduse de către răufăcători. Fiecărui
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
East End Casa Memorială Ellis a convalescenței Secția de poliție nr.9 -Este folosită ca și adăpost de către eroi. Cei care îl aleg pe Batman ca mentor încep questul de început din această locație. Vechea fabrică de Coca Cola Hala Osândei • Ace Chemicals • Zona 51 • Azilul Arkham • Peștera lui Batman • Blüdhaven • Orașul de pe coastă • Fortăreața singurătății • Muzeul lui Flash • Insula gorilei • Khandaq • Oa • Insula Oolong • Smallville • Insula lui Stryker • Lexcorp • Întreprinderile Wayne • Metropolis Downtown Metropolis Parcul Centennial Daily Planet Glenmorgan Square
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
Vânătoarea/Helena Bertinelli, Zatanna, Poliția • Samantha Inoue Harte - Isis, Zombie • Matt Hislope - Doctorul Sivana, Păpușarul, Roboții păpușarului • Joey Hood - Aripa Nopții, Poliția • Kelley Huston - Canarul negru, Femeia pisică • Deena Hyatt - Donna Troy, Oamenii de știință • Benjamin Jansen - Față de lut, Ziua Osândei • David Jennison - Săgeată Verde/Oliver Queen, Undă de șoc, Jeremiah Arkham, Pinguinul, Solomon Grundy, Vânătorii de oameni • Brian Jepson - Felix Faust, Ultra-Humanite, Santinelele magice • Jodi Jinks - Ecou, Demonii, Poliția • Alex Keller - Roboții lui Brainiac, Civilii, Ticăloșii lui Carmine Falcone, Gărzile
DC Universe Online () [Corola-website/Science/325103_a_326432]
-
decorurile pentru filme de referință ale cinematografiei românești precum "Neamul Șoimăreștilor" (1965), "Meandre" (1966), "Războiul domnițelor" (1969), "Brigada Diverse intră în acțiune" (1970), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "B.D. la munte și la mare" (1971), "Explozia" (1972), "Frații Jderi" (1974), "Osînda" (1976), "Mihail, cîine de circ" (1979), "Masca de argint" (1985), "Colierul de turcoaze" (1986), " Totul se plătește" (1987) și "Noiembrie, ultimul bal" (1988). S-a născut la 19 septembrie 1926, în orașul București . A absolvit Institutul de Arhitectură din București
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
meu" (1962), cu Mircea Drăgan în "Neamul Șoimăreștilor" (1964), "Golgota" (1966), seria B.D. (1970-1971), " Explozia" (1972) și "Frații Jderi" (1974), cu Mircea Săucan în "Meandre" (1966), cu Virgil Calotescu în "Războiul domnițelor" (1969) și "Mastodontul" (1975), cu Sergiu Nicolaescu în "Osînda" (1976) și "Mihail, cîine de circ" (1979), cu Gheorghe Vitanidis în "Masca de argint" (1985) și "Colierul de turcoaze" (1986) sau cu Ion Popescu-Gopo în "Maria Mirabela în Tranzistoria" (1989). Scenografului îi plăcea să construiască decoruri care creau un efect
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că scenograful Constantin Simionescu „aduce prin seria B.D. și prin Explozia, Frații Jderi, sau Osînda, o apropiere de cele mai noi soluții și experiențe de armonie plastică, în special prin predilecția sa pentru decorul construit, ce are un efect de o artificialitate căutată, voită, nu de puține ori în tandem cu cel natural”.
Constantin Simionescu (scenograf) () [Corola-website/Science/327568_a_328897]
-
dat că „economiile le facem pentru oameni, nu împotriva lor, și dacă nu te conduci după acest principiu atunci toată economia pe care o faci e demagogie”. După afirmațiile proprii, Sergiu Nicolaescu intenționa în primăvara anului 1975 să realizeze filmul "Osînda". Autoritățile comuniste reprezentate de Dumitru Popescu „Dumnezeu” îi blocau filmul pe motiv că tema acestuia nu era de actualitate. Regizorul a fost sfătuit de Dumitru Ghișe, directorul Casei de Filme 4, să facă un „film de actualitate”, care să abordeze
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
actualitate. Regizorul a fost sfătuit de Dumitru Ghișe, directorul Casei de Filme 4, să facă un „film de actualitate”, care să abordeze problemele de viață cu un realism socialist, pentru a-i sensibiliza pe responsabilii cu cenzura să aprobe filmul "Osînda". Nicolaescu afirma că până atunci reușise să refuze acest compromis. La propunerea scenaristului Francisc Munteanu, "„un maestru al compromisului”", Nicolaescu a luat scenariul "„Copacii mor în picioare”" și l-a adaptat. Scenariul se referea inițial la un director de fabrică
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
Richard Oschanitzky a fost șters de pe generic în ultimul moment, deși el a compus jumătate din muzica filmului, după cum rezultă din actele de producție ale filmului. În schimbul acestui „film de actualitate”, regizorului Sergiu Nicolaescu i s-a aprobat realizarea filmului „Osânda”. El a considerat "Zile fierbinți" ca fiind "„un târg onorabil pentru ambele părți”". Premiera filmului a avut loc la 22 decembrie 1975, la Constanța. Premiera în cinematografele bucureștene a avut loc la 26 ianuarie 1976, organizându-se o gală festivă
Zile fierbinți () [Corola-website/Science/327204_a_328533]
-
intrat în faza de producție la 1 octombrie 1975, el fiind realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. Primele filmări au fost realizate în avans pe platourile de la Buftea la 9 - 11 februarie 1976 (într-un decor al filmului "Osânda") și la 3 martie (în decorul de la "Toate pânzele sus"). Filmările au durat 56 de zile și s-au desfășurat în perioada 15 martie - 25 iunie 1976. Prima variantă a fost vizionată la 4 iulie 1976 de către directorul V. Nicolescu
Povestea dragostei () [Corola-website/Science/327303_a_328632]