976 matches
-
trecut, Privii atât de des; Mă cunoșteau vecinii toți, O lume toată-nțelegea, Tu nu m-ai cunoscut. Tu nu m-ai înțeles. Dar apoi romanța se scufundă în mitologie. Dragostea poetului nu e numai un mecanism de speță, ci osânda unui atavism neînțeles cu capătul în păgînătate: Căci te iubeam cu ochi păgâni Și plini de suferinți Ce mi-i lăsară din bătrâni Părinții din părinți. Bărbatul devine ataraxic ca Luceafărul și reproșează femeii de-a fi stricat rânduiala cosmică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mine trece cînd ochii-mi te-ntîlnesc! Viforul bubuie, zboară, Crivățul vîjÎie, trece, Tremurul saltă, doboară, Trăsnetul arde, petrece Cu cugetul cînd vii, Grindina bate, rănește, Stingerea pasu-i urmează; Seceta seacă, sterpează, Foametea rumpe, răcnește, Boalele zbiară, turbează, Moartea doboară, cosește Osînda tu cînd ții”... Avem aici concentrate aproape toate elementele lirismului său: viforul, cerul dezlănțuit, negura, norii, focul, fulgerul, marea Întărîtată, munții ce fumegă, vulcanii În turbare, văzduhul spintecat de flăcări și alte locuri și lucruri rele, Într-o corespondență curioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cer din ochii-ți ia al său zbor?!” Dragostea devine din nou o temă pentru discursul moral În Visul, istoria alegorizată a unei căsnicii sfișiate de demonul geloziei și de intrigi ticăloase: „Ura-i Îmi era pace și dragostea-i osîndă, Rece-ntr-a ei mînie și foc cînd era blîndă; Ce-amestec și Într-Însa și-n mine volbora!” Se zice că În vis toate imaginile sînt euforice, atunci, mai ales, cînd visul se asociază cu zborul. Visul lui Heliade
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
viață se face scrum, iar un glas din altă lume pronunță un teribil blestem: „Tu proclet, ucigașe! infame paricide! Tu, pentru care astăzi tot iadul se deschide, Tu, răpitor de zile cui ți-ai dat viață, nume! Atunci a ta osîndă sfîrșit să aibă-n lume CÎnd astă buturugă de arbor ars sub care Părintele tău zace ucis, fără suflare, Va da și flori și frunze, etern fiind udată Cu apa cea din vale În gura ta carată. Iar păn-atunce, iasmă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ei. În Albina românească el nu se mărginește să ignoreze revoluția - ceea ce-i impunea cenzura rusească, desigur -, dar își manifestă toată aversiunea pentru acea mișcare. Pentru dânsul, revoluționarii din Muntenia sunt niște tineri care, "pilduindu-se de cugetări vrednice de osândă, s-au fost abătut de la datoria ce au către ocîrmuire"; și tot așa și revoluționarii din Iași, care au tulburat "liniștea de care, zice el, capitala noastră neîntrerupt se bucurase de la întronarea Prea Înaltului Domn Mihail C. Sturdza..." Iar față
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
trupul. Astfel, ei greșesc cu mintea înaintea trupului, înfăptuind păcatul cu mintea și cu gândul lor (cap. 1). De legea păcatului și a morții ne eliberează lucrarea harică a lui Hristos printr-o zilnică umilință a pocăinței și prin durerea osândei. În ciuda conștiinței păcătoșeniei, nu trebuie să evităm Sfânta Împărtășanie, ci trebuie să ne grăbim tot mai mult către ea, pentru vindecarea sufletului și pentru curăția cea duhovnicească. Aceasta trebuie însă să o facem cu umilirea minții și cu credință, socotindu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
să se adune într-un nou scenariu... Manole. Știi Cristina, fostul basist de la Phoenix, Josef Kappl, mi-a trimis partitura unei opere rock simfonic Meșterul Manole. Îmi place și credem amândoi că trebuie să o împlinim. Trebuie este cuvântul de osândă cu care a fost botezat omul, a spus Büchner, autorul lui Woyzeck. Interviu realizat de Cristina CORCIOVESCU 2014 Călătoria unei obsesii În ultimul său film intitulat Ana (2014), regizorul și scenaristul Alexa Visarion aduce în față povestea unui bărbat în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
devenit mai importanți În reglementarea tranzacțiilor economice și a schimburilor. O nouă clasă de comercianți și bancheri a Început să Împrumute bani cu interes, obținând astfel profituri enorme. Biserica argumenta că obținerea de profit era un păcat capital, pedepsit prin osândă veșnică. Ca să suporte această poziție, aducea citate din ambele testamente. În Ieșirea 22,25, Dumnezeu Își avertiza poporul ales: „Dacă vei Împrumuta bani fratelui sărac din poporul Meu, să nu-l strâmtorezi și să nu-i pui camătă”. Vaticanul a
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
15, 19). Poftele și gândurile rele sunt semințele din care cresc păcatele și care, trebuie înlăturate. Cu privire la aceasta, Mântuitorul spune: „Ați auzit că s-a zis celor de demult: să nu ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun vouă ca oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21 22). Curățenia inimii este astfel cea mai înaltă treaptă a desăvârșirii, a sfințeniei. De aceea, ea va fi răsplătită cu
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
aceasta, Mântuitorul spune: „Ați auzit că s-a zis celor de demult: să nu ucizi; iar cine va ucide vrednic va fi de osândă. Eu însă vă spun vouă ca oricine se mânie pe fratele său vrednic va fi de osândă” (Matei 5, 21 22). Curățenia inimii este astfel cea mai înaltă treaptă a desăvârșirii, a sfințeniei. De aceea, ea va fi răsplătită cu cea mai mare fericire, care este privirea lui Dumnezeu. Fericiți făcătorii de pace, că aceia fiii lui
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și să creadă, decât să nu creadă din pricina neînțelegerii. Căci cel ce nu pricepe poate să aibă întrucâtva iertare, pentru că cercetând s-a liniștit. Dar cel ce, nepricepând, își născocește cele necuvenite și grăiește cele nevrednice de Dumnezeu rămâne cu osânda îndrăznelii neiertată. Căci cel dintâi poate avea din aceste taine neînțelese o mângâiere din Scripturi, ca să primească cum se cuvine cele scrise. Dar să înțeleagă ca o pildă cuvântul nostru; anume că, precum cuvântul propriu al nostru este din noi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 500) „...nu s-a rușinat de noi Stăpânul întregii firi văzute și nevăzute, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile de ocară și sub osânda dumnezeiască, s-a făcut întru toate asemenea nouă, afară de păcat (Evr. 4, 15), adică afară de patimile de ocară. El a luat toate pedepsele trimise asupra omului pentru păcatul neascultării de către hotărârea dumnezeiască: moartea, osteneala, foamea, setea și cele asemenea acestora
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
că Unul-Născut S-a făcut ca noi, adică om, lipsit doar de păcat, voind să rabde și să pătimească toate câte I-a dat blestemata nebunie a iudeilor să încerce. Căci îl vom afla batjocorit și prigonit și supus la osânde grele, scuipat, bătut și biciuit, și, la urma tuturor, pironit din cauza noastră și pentru noi pe cruce. Dar toate aceste grele încercări nu L-au dus la o durere care să-L facă să nu îndure, ci L-au lăsat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și a fost pecetluit mormântul Lui. A suferit toate acestea pentru tine, pentru ca să-ți poarte de grijă, pentru ca să piardă tirania păcatului, pentru ca să surpe cetățuia diavolului, ca să taie nervii morții, ca să ne deschidă porțile cerului, ca să piară blestemul, ca să fie dezlegată osânda cea dintâi, ca să înveți răbdarea, ca să nu te întristeze nimic din cele din viața de aici, nici moartea, nici ocara, nici insultele, nici batjocura, nici bătaia, nici uneltirile dușmanilor, nici ura, nici atacurile, nici calomniile, nici părerile proaste ale altora
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pătimeau la fel ca și El nu le-au oprit răutatea; lucru, de altfel, recunoscut și de unul dintre ei când a grăit celuilalt pentru a-l face să tacă: Nu te temi tu de Dumnezeu, că ești în aceeași osândă? (Lc. 23, 40), ceea ce dovedește marea lor răutate. Pentru aceasta, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume (Filip. 2, 9)”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se luptă cu boli de nevindecat, la cei ce se zbat necontenit în sărăcie, la cei ce trăiesc flămânzi, la cei zdrobiți de dureri fără margini, la cei robiți. N-ar suferi aceștia acestea acum, de nu i-ar aștepta osândă și chin și pe ei și pe toți ceilalți care ar săvârși aceleași păcate. Iar dacă unii n-au suferit aici pe pământ nici o pedeapsă, apoi aceasta să-ți fie semn că trebuie să fie ceva după plecarea lor de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
se spuneau des. O, nepăsare! O, amăgire! O, sfaturi rele! O, negustori vicleni! O, minunea dreptei hotărâri a lui Dumnezeu despre acestea cu privire la noi! Cum ne-a răsplătit cu chinul potrivit fiecărui fel de păcate! Pentru ticăloasa și vrednica de osândă plăcere a trupului am fost judecați cu dreptate să avem parte de gheena înfricoșătoare”. (Sf. Maxim Mărturisitorul, Epistole, Partea Întâi, ep. 1, în PSB, vol. 81, p. 20-21) „Va veni cu adevărat timpul când va suna o trâmbiță înfricoșătoare, scoțând
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Comentariile sau Explicarea Epistolei către Galateni, p. 7) „Tatăl Meu până acum lucrează și Eu lucrez (Ioan 5, 17). Ai văzut putere? Dacă ar fi mai jos și mai mic decât Tatăl, cuvintele acestea nu I-ar fi apărare, ci osândă mai mare, învinuire mai cumplită. Când face cineva o faptă pe care numai unuia mai mare îi este îngăduit să o facă, iar apoi, când este luat la rost și învinuit, el se apără spunând: Pentru că a făcut-o cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mare mustrare și mai mare învinuire. Căci e semn de îngâmfare să te apuci de lucruri mai mari decât meriți. Așadar, dacă Hristos ar fi fost mai jos decât Tatăl, apărarea Lui n-ar fi fost apărare, ci mai mare osândă. Dar pentru că este egal cu Tatăl, de aceasta nu este osândă. Și dacă vreți, să lămuresc spusele mele cu o pildă. Numai împăratului îi este îngăduit să poarte porfiră și coroană pe cap, în rest, nimănui. Dacă s-ar arăta
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să te apuci de lucruri mai mari decât meriți. Așadar, dacă Hristos ar fi fost mai jos decât Tatăl, apărarea Lui n-ar fi fost apărare, ci mai mare osândă. Dar pentru că este egal cu Tatăl, de aceasta nu este osândă. Și dacă vreți, să lămuresc spusele mele cu o pildă. Numai împăratului îi este îngăduit să poarte porfiră și coroană pe cap, în rest, nimănui. Dacă s-ar arăta un om din mulțime îmbrăcat așa, și, dus înaintea judecății, ar
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
am îmbrăcat așa pentru că și împăratul se îmbracă astfel, nu numai că n-ar fi găsit fără de vreo vină, ci dimpotrivă, ar fi osândit și pedepsit și mai mult tocmai din pricina acestui fel de apărare. O altă pildă. Slobozirea de osândă și de pedeapsă a răufăcătorilor, a ucigașilor, a hoților, a spărgătorilor de morminte și a acelora ce îndrăznesc altele ca acestea ține numai de bunătatea împărătească. Dacă un judecător l-ar slobozi pe un osândit fără poruncă împărătească și s-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a, cap. II, 14.1.-14.2., în PSB, vol. 5, p. 318-319) „Tot astfel (Celsus - n.n.) recunoaște corect învățătura potrivit căreia cei ce duc o viață virtuoasă vor ajunge cândva la fericire, pe când cei nedrepți vor avea parte de osândă veșnică. Dealtfel, din tot ce a scris vreodată Celsus mă entuziasmează cuvintele următoare, care formează o adevărată concluzie la cele spuse mai înainte: aceasta e o învățătură pe care nici creștinii și nimeni altcineva n-ar trebui s-o părăsească
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
talent, dar și autorul unor piese apreciate de marele public precum și de critica literară. Amintim lucrări în proză precum: Sfîrlează cu fofează, Maistorașul Aurel, ucenicul lui Dumnezeu (Biografia lui Aurel Vlaicu, pionierul aviației), Velerim și Veler Doamne (Ecranizat sub titlul Osânda). În portretul pe care E. Lovinescu i-l face lui Victor Ion Popa în Memorii, cu adevarat izbitor este calificativul de „Om al Renașterii”. Dacă n-a fost cu adevarat un uomo universale, autorul Ciutei a fost, în schimb, un
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
nu-ți pasă, focului am să te dau ca să te domolească atâta vreme cât nu-ți schimbi părerea”. Policarp răspunse: „Tu mă ameninți cu un foc ce arde un timp și apoi se stinge, pentru că nu cunoști focul judecății viitoare și al osândei celei veșnice care e rânduit celor nelegiuiți. Dar de ce întârzii? Fă ce vrei!”. Acestea și alte multe zicându-le, fericitul Policarp „s-a umplut de curaj și de bucurie, iar fața lui strălucea de farmec încât nu numai că nu
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
aceasta? Ca să câștig câteva zile? Dar voi pierde toată veșnicia! Ca să fug de durerile trupului? Dar nu voi vedea bunătățile drepților! Este curată nebunie să-ți aduci cu măiestrie asupră-ți pierdere și să-ți procuri, cu șiretenie și viclenie, osânda veșnică»”<footnote Ibidem, omil. a XVIII-a, VII, p. 532. footnote>. Celor care îl sfătuiau pe fericitul Gordie să-și tăgăduiască credința cu limba, le răspundea: „«Limba zidită de Hristos nu poate rosti ceva împotriva Ziditorului. Căci cu inima credem
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]