1,547 matches
-
aici adierea subtilă a simbolismului se face simțită sub forma metaforelor personificatoare ce animă interior decorul (stîlpi de umbră priveghiază, uși de bronz... întunericu-l frămîntă). Viața interioară vibrantă a acestui templu atestă chemarea Misterului; pe urmele detestatului său rival, autorul Ospățului se lasă furat de magia Egipetului și observă, în cel mai pur stil eminscian, la capătul descripției, că Floarea tainică de lotus întristat se vestejește. Versul arată că poemul lui Eminescu făcuse și victime colaterale - precum Macedonski, scriitor aflat deocamdată
Rivalul lui Eminescu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7133_a_8458]
-
din urma ta. 7. Admiră-mi frumusețile și soarbe-mi cu sete aerul și izvoarele, dar nu mă murdări! Nu-mi profana peisajul, împroșcându-l cu coji de ouă, hârtii, pungi de plastic, cutii de conserve și alte resturi ale ospățului tău, tu strânge-le ca să lași curat locul pe care te-ai ospătat și pune-le înapoi în rucsacul tău, ca să le arunci în lada cu gunoi. 9. Salută și răspunde la salut când întâlnești drumeți ca tine și ajută
Agenda2005-49-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284466_a_285795]
-
pe scenă piesele grecești nu mai are sens: în lipsa unui cadru comun mitic și în absența acelorași credințe asumate tacit, gustarea lor e imposibilă. Ni se par bombastice, absurde sau chiar puerile. E ca și cum ai vrea să participi la un ospăț de canibali după ce toată viața ai fost educat că antropofagia e o crimă, sau e ca și cum ai vrea să te bucuri de farmecul aspru al cîntecelor de strană cînd toată viața ai dansat în ritm carnavalesc. Sau e ca și cum ai
Pe urmele Antigonei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8111_a_9436]
-
întoarcă împotrivă-i, să îl concureze în, nu-i așa, atât de (ig)nobila bătălie pentru sărmanele resurse ale planetului. Nu e oare mai simplu, mai firesc(?) să îi manipulezi superb, rafinat, din ce în ce mai diamantin, pe cei nealeși să participe la ospăț și să le oferi doar iluzia acestuia? Iar tu, superiorul, istețul, cel solid "mobilat interior" să capeți, cum de altfel se cuvine, și "mobila exterioară", celorlalți rămânându-le, mulțumitor, așchiile și surcelele. Mobila apare aici cumva nefericit, dar aruncă un
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
intelectualist, uneori scorțos-pedant, solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele științe" băștinașe. Cu alte cuvinte, ni se oferă ceea ce cronicarul Nicolae Costin, menționat într-un motto, numea "ospețe pentru dzicături", "ospețe" la care convivilor li se asigură chiar un meniu... cronicăresc, în acompaniamentul stilistic necesar: "Ar mai fi și alte reflecții prilejuibile de fenomenul autohton al înstrăinării, pe care cercat-am a-l surprinde mai cu seamă sub
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
solicitat cum grano salis, cît și trecutul amețitor al vorbei mustoase, mucalit slobode, cu folclorică alură; corolar al unei "vesele științe" băștinașe. Cu alte cuvinte, ni se oferă ceea ce cronicarul Nicolae Costin, menționat într-un motto, numea "ospețe pentru dzicături", "ospețe" la care convivilor li se asigură chiar un meniu... cronicăresc, în acompaniamentul stilistic necesar: "Ar mai fi și alte reflecții prilejuibile de fenomenul autohton al înstrăinării, pe care cercat-am a-l surprinde mai cu seamă sub aspectele sale dezavantagioase
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
nici pe un altul, ce o întreținea concomitent, ci pe un partener al ei de scenă. E limpede că autorul, un obișnuit al teatrelor, avea o părere formată despre moralitatea actrițelor. Niscai tîrfe apar și în drama Danton la un ospăț nocturn al liderului revoluționar care, la final de act, smulge rochia de pe una dintre ele. În montările, puține, ale dramei, scena a fost eludată, e de presupus că nicio figurantă nu și-a asumat rolul. Sau regizorii n-au insistat
Viața și opera personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4504_a_5829]
-
privit ca pe o formă de "cochetărie". În sensul că el are doar pe jumătate dreptate, adică atâta câtă au și membrii juriului de nominalizări. Și asta nu o spun ca să disculp pe cineva. Deoarece sunt convins că omisiunile de la "ospățul cel mare", oricine s-ar fi aflat în situația de a opta, nu ar fi făcut altceva decât să le înlocuiască, mai mult sau mai puțin scutit de erori, cu altele. Riscul, evident, ar fi fost mai mic dacă numărul
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
sîni albi. Irezistibil mi-e farmecul, am părul lung și negru, ca mierea-mi sînt ochii. Legenda spune ca am fost zămislită din lut pentru a-i fi lui Adam prima femeie, dar eu nu m-am supus. Sînt femeia ospăț și invitații la ospăț. Vrăjitoare înaripată a nopții îmi este porecla și zeiță a ispitei și a dorinței. Am fost numită stăpîna plăcerii gratuite și a masturbării și eliberată am fost de condiția de mamă ca să devin destin nemuritor. Sînt
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
e farmecul, am părul lung și negru, ca mierea-mi sînt ochii. Legenda spune ca am fost zămislită din lut pentru a-i fi lui Adam prima femeie, dar eu nu m-am supus. Sînt femeia ospăț și invitații la ospăț. Vrăjitoare înaripată a nopții îmi este porecla și zeiță a ispitei și a dorinței. Am fost numită stăpîna plăcerii gratuite și a masturbării și eliberată am fost de condiția de mamă ca să devin destin nemuritor. Sînt Lilith care se întoarce
Joumana Haddad - Întoarcerea lui Lilith (fragmente) () [Corola-journal/Journalistic/5584_a_6909]
-
nu vor mai fi strecurați cunoscători de rusă (și aceea aproximativă) și total necunoscători de limba oficială a țării, limbă în care se scriu legile! Limba noastră, frumoasa noastră limbă românească nu așteaptă declarații de dragoste. Ea așteaptă dragostea noastră. Ospăț pe timp de ciumă Animalele-animale nu știu ce este șmecheria. Ele respectă întru totul litera și spiritul legii promulgate de natură. (Desigur, pentru întregul regn!) Doar că homo sapiens, dotat probabil din greșeală cu mai multă materie cenușie, după ce s-a autodeclarat
Limba care trebuie reînvățată by Aurelia Busuioc () [Corola-journal/Journalistic/7536_a_8861]
-
și multe... ferestre între ore“. Sculptor și... bugetivor „Literatura și arta“ are acum 14 volume și cântărește cam tot atâtea kilograme. Cuprinde 150 de medalioane și ar putea părea completă. Unii dintre cei mari sunt puși în capul mesei la ospăț. Doar Eminescu și Creangă au, spre pildă, texte pirogravate sub portrete. Preferatul autorului este, însă, portretul lui Tudor Vladimirescu, pe care îl consideră străbun și protector. Dintre cei de demult, au rămas neimortalizați în tei doar cei pentru care n-
Agenda2003-40-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281550_a_282879]
-
o gustare nu lipsită de rafinament, deschizînd, deopotrivă, mesele copioase și discuțiile fine. Dacă ne-aducem aminte numai ce pune Filimon în farfuriile ciocoiului său, și tot se cuvine să-i facem loc, într-o istorie a frugalității levantine. La ospețele spiritului, corespondentul lui e mănușa aruncată în stilul liber al comentariului cîrcotaș-eseistic, subțire și ascuțit, suficient cît să stîrnească, nu îndeajuns ca să sature. Tradiția acestor petale parfumate cu un strop de otravă, plutind la suprafața tuturor disputelor, a antrenat, odinioară
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
venită din trecut, nu cel al eroismului butaforic confecționat în laboratoarele propagandei, ci din alt trecut la care visam așa cum alții visează la viitor. Lai Cantacuzino (Ștefan Iordache) ținea un discurs de la înălțimea unui spectator detașat invitaților săi poftiți la ospăț, înfulecînd hulpav din bucate, mozolind cu o lipsă de pudoare medievală hartanele. Niciun cuvînt nu atingea urechile lihniților, numai că o clipă unul dintre ei a părut că înțelege ceva, pentru ca replica sa să cadă magistral ca o pleașcă: "Prințule
Ieșirea din scenă a lui Ștefan Iordache... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8039_a_9364]
-
surescitare: Domnilor, dumneavoastră sunteți viitorul... Nimic nu vă rezistă... Mușcați, domnilor... Împerecheați-vă precum câinii și cățelele... Creșteți, înmulțiți-vă... Trăiască câinoșenia... Să fie carne pentru toată lumea... Luați și sfârtecați de-aici... La masă, domnilor, sosesc împreună cu voi la marele ospăț al vieții... Victor Hugo mă invită la masa lui... Ce frumos, domnilor... Câinii sar și urlă cum nu i-a mai auzit nimeni, niciodată, nici la cele mai frumoase vânători. Dl de l'Aubépine spune că va dormi cu ei
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
povestiri franciscane, din celebrul Fioretti al lui san Francesco, indiciu al unor interferențe narative surprinzătoare: ,,Un grup mare de oameni se afla în mijlocul drumului care conduce în paradis. Puritanul întreabă: "De ce păcătoșii?" Iar moralistul urlă: "Prostituata vrea să vină la ospăț!" Păstrătorul valorilor sociale strigă: "Cum s-o ierți pe adulteră dac-a păcătuit?" Penitentul își sfâșie veșmintele: "De ce să vindeci un orb care se gândește numai la boala lui și nici măcar nu mulțumește?" Ascetul se oțărește: "O lași pe femeie
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
pre Vodă îl aflăm o dată, or nu-l?/ Ce, să ne holbăm la țâțe dă muieri dă pă perete?/ Am venit acilea oare? Sau te cam muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
muiași, poete?/ Îi rânji Iaurta vilul lui Manoli în obraz./ Aide-n sala de ospețe, că acolo joacă az/ șobola-nii-n strai dă purpuri. După mine, hai, țaruki!/ Armele ridic în bolte și răcnește toți: paluki!/ Năvălind în sala unde un ospăț avuse loc./ Dar încremeniți rămase și Iaurta și Languedoc:/ Căci în jur dă mese-ntinse pline dă a lumii blagă,/ Tave cu fripturi, banane în ciorchini, măslini și bragă,/ Grele cupe cu cotnaruri, cozonaci cu coji dă zahăr,/ șed boiarii-n
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
să-și arunce ochii la coloană jenantă a prețurilor din lista. Cu o condiție: să moară a doua zi și-n toate zilele următoare de foame, pînă ce boierul degenerat din Mecena își mai aducea aminte de el la un ospăț. În toate celelalte momente, afară de epocă strechei, boierul, care iubea pe literat numai la acces, lipsea sistematic de acasă, de la telefon, de la club, de la teatru și poetul n-avea nici o putință să dea de el, ca să-și poată plăti, după
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
cu cât comite mai puține greșeli de vorbire, cu atât cinismul său e mai mare. Generația lui Dan Marțian - adică a lui Iliescu însuși - păstra ceva din bonomia activistului care, după ce se îmbuiba corespunzător, nu se supăra dacă la masa ospățului se oploșeau bucătăresele, șoferii sau oamenii de serviciu. Generația lui Gușă n-are astfel de scrupule: e o generație fără Dumnezeu. Cu ochii doar pe busola guvernării, e în stare să calce peste oricâte cadavre pentru a rămâne conectați la
Yorick: statul și tigva by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15507_a_16832]
-
Spre dictatură militară, publicat în ,Facla" din 23 mai 1925. Rechizitoriul guvernării liberale nu încetează o clipă: ,brigandajele ordinare ale brătienismului" sunt denunțate ca o catastrofă. Se așteaptă ca ,liberalii, cu încheieturile slăbite, cu respirația astmatică și cu scorbutul tuturor ospețelor pe gingii" (p. 43), să părăsească scena, deși acest lucru nu se va întâmpla deocamdată. Sarcasmul contestatarului nu obosește: ,Rahitic și insuficient dintru început, guvernul liberal a socotit că alegeri silnice și frauduloase îi vor asigura stăpânirea. Din urnele hoțite
Un poet în serviciul gazetăriei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11386_a_12711]
-
Memoriile lui Stefan Czarniecki, Crimă cu premeditare și Virginitate, pe care ezită să le arate cuiva, fiindcă a fi scriitor sau artist pe atunci însemna cel puțin o lipsă de cuviință, la acestea, s-au mai adăugat repede încă trei: Ospăț la contesa Kotlubaj, 5 minute înainte de a adormi, întâmplări pe bricul Banbury, adică aura spiritului lui F. Zantman, toate scrise între 1928-1933 și publicate în volumul Memorii din perioada maturizării în 1933, an în care îi moare și tatăl. O
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]
-
mari, în vasoane aurite, care stau înaintea jubiliarilor și tortă mare și luxos decorată cu inscripțiunea Să trăiască jubiliarii". Să mă opresc aici, cu observația că bătrînului preot Porumbescu era, din plin, înzestrat cu simțul detaliului, cu aplecare spre descrierea ospețelor. Avea har de prozator și, dacă ar fi stăruit, putea scrie excelent proză de atmosferă. Și, în sfîrșit, să-mi fie îngăduit să citez, în final, o splendidă scrisoare, din octombrie 1893, către ginerele său, soțul iubitei Mariorica: "Iubite Dumitrache
Tatăl lui Ciprian Porumbescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17392_a_18717]
-
Singurul meu cuvânt e împodobit/ De perlele sării ce-l acoperă./ Limba mea e brățară de aur/ înconjurând imensitatea/ Deasupra scoarțelor/ Tuturor drumurilor pierdute./ îmi strâng cingătoarea în adâncul/ Pântecului pentru a nu mai înghiți somnul și hrana./ Și din ospățul ascezei/ Mă voi îndopa în timp ce o pustie/ îmi va fi duhul înaintea voastră,/ Duhuri ale arhaicului, pentru că nu mai sunteți/ Nu mai sunt". Suprarealismul aparent al poeziei lui Miron Kiropol este doar o provocare exterioară, căci dedesubtul ei curge o
Estetica mântuirii by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12185_a_13510]
-
mistreț, niscaiva specialități de scoici și chiar de la o fripturică de...câine. Porcul din cocină rămânea însă masa cea de toate zilele și sacrificarea lui se făcea după toate regulile vremii. Fără îndoială că un soi de „pomana porcului“, un ospăț colectiv, intra în obiceiurile casei bune neolitice. Specii dispărute Cu 6000 de ani în urmă, prin locul numit de noi azi Banat și acasă se plimbau în legea lor bourul și colunul. Astăzi, singurul loc în care mai puteți vedea
Agenda2003-51-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281844_a_283173]