1,525 matches
-
3); picioare(3); picior(3); reuniune(3); sărbătoare(3); acasă(2); belșug(2); cărți (2); Crăciun (2); cu bucate(2); curată(2); discuții(2); flori (2); întrunire(2); loc(2); lungă(2); muncă(2); musculară(2); oameni(2); oaspeți (2); ospăț (2); restaurant(2); scris(2); seară (2); suprafață (2); tare(2); vază(2); veche(2); ademeni mulți; adunare; afară; ajutor; albă; aliment; Artur; atenție; baie; bancă; de biliard; binecuvîntare; bucurii; bun; bună; bunătăți; cafea; caiet; caldă; cameră; cantitate; carte; cartofi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fondator; game over; găină; hotărîre; ipocrit; îndeplinire; îndrăgostiți; întregire; lac; logodnă; lume; mai pe urmă; maturitate; mică; milionar; mine; minunată; minune; mire și mireasă; moarte; mov; multă; mulțime; necaz; nepăsare; nănași; nou; Oana și Alan; oaspeți; obicei; obligație; oboseală; optimism; ospăț; party; pas; petrecăreață; petrece; Phoenix; pierdere; plictiseală; posesie; pușcărie; rachetă; în rai; regească; relaxare; repede; ritual; rochie de mireasă; rug; salam; sărbătoare iubită; sărut; scandal; sex; sfîrșitul iubirii; siguranță; simplă; soartă; soț; soț+soție; soții; suflet pereche; tărăboi; tineri; tort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
stres (3); așteptare (2); binevoire (2); binevoitor (2); cadou (2); ceai (2); cină (2); client (2); cunoștință (2); distracție (2); dor (2); dorit (2); enervant (2); familie (2); fericire (2); grijă (2); invitați (2); invitație (2); mătușă (2); neinvitat (2); ospăț (2); ospitalitate (2); persoană (2); prietenie (2); relaxare (2); respect (2); străin (2); surpriză (2); ușă (2); vin (2); a poposi; afară; amabil; America; amic; armată; aștept; atenție; ban; băgăcios; băutură; bineprimitor; bucate; bucurii; bun simț; bunici; cadouri; capră; căldură
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dureri de cap; eliberare; în față; fericire, tristețe; fermentație; finețe; foame; fug; greață; gustare; imediat; imunitate; interes; împărtășanie; încrețire; lacrimi; latinitate; lectură; libertate; mama; mar; masă; mascul; mereu; merlot; mîine; moldovenesc; morcov; mort; mulțime; musafiri; neajuns; neplăcut; nu; numai; ocazie; ospăț; otravă; palincă; nu-mi place; ploscă; podgorii; pornesc; de Porto; preot; rău; recoltă; relaxare; renumit; respingere; romantic; roșu sau alb; sănătos; seară; seducător; slab; spre; spumos; star; stare; sunt aici; tare; tărie; tata; teasc; tradiție; tulbur; tulburare; tulburel; de țară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tavă, a mușcat cu poftă, a apucat cu lingura spaghetele 2, 6 (și asta era un pic arsă) și jumătate din 11 (nu știu cum, dar se rupsese), mi-a cerut apă și s-a culcat la loc satisfăcut ca după un ospăț pantagruelic. Atunci am realizat că sunt în stare să fac un bărbat fericit și ca gospodină și am decis că el îmi este alesul. Păcat că după o săptămână a cedat psihic și a fugit cu alta... 5. alți pași
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
auditive: Aud materia plângând (George Bacovia, Lacustră) - olfactive: Parfum de pene arse și ploua... (George Bacovia, Negru) - tactile: Azi sunt neputincios ca o mătasă - Emil Brumaru, Astenie) - gustative: Râzândă și plângândă cu lacrimi mari / era sărată ca sarea / slăvită la ospețe de barbari. (Nichita Stănescu, Evocare) - dinamice/motrice/chinestezice: Oho, alerg și salt și curg. (Nichita Stănescu, Viața mea se iluminează); - sinestezice: Clar de noapte parfumat (George Bacovia, Nocturnă), Foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Ion Barbu, Timbru). Imaginea artistică are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
acela; tot asemenea, și dacă ies ouăle urîte. Se crede că două persoane care beau o băutură și pun paharele deo dată la gură vor muri odată. Dacă-i pică cuiva cuțitul din mînă și se împlîntă în pămînt în timpul ospățului de botez, copilul va muri de moarte nenaturală. Colaci, pîni etc. nu se pun în cuptor fără de soț, că la din contra, acelei gospodine i-ar muri bărbatul. Să nu mănînce cineva într-o rînă, că-i va muri un
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
odaie, căci la din contra, va muri cineva din acea casă. Se crede că nu e bine a veni cu lumini de ceară în mînă într-o casă, căci la din contra, acolo va muri cineva. Dacă se strică în timpul ospățului un pahar, apoi se crede că va muri unul din logodnici. Dacă calcă cineva peste paiele cruciș aflate în casă și nu despărțește cu piciorul crucea de paie, ci trece peste dînsa, se crede că acela în curînd va muri
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt, pentru trăitorii în tradiția reiterată a carnavalescului, repere ale vieții înseși . Ch(i)eful, în varianta lui balcanică, este o bornă a entuziasmului popular, trăit individual cu voluptatea pierderii în lume, prin ea, o formă a convivialității la care ospățul este negreșit completat de bucuria colectivă, împărtășită, de o gregaritate veselă și lipsită de conștiința diurnă, socotitoare. "Cheful" face să tacă, în oameni, neliniștea diferenței, interogația gravă, orice alt discurs... Sărbătoarea devine o pasageră pierdere a conturului social, ca să vorbim
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
azimile se Împart de către moașă la copii. După botez copilul este purtat pe la cotețul porcilor ca să-i priiască orice mîncare, apoi este pus pe pragul casei, trecînd peste el mama sa, Înăuntru și În afară, pentru ca să nu se deoache. Ospățul de botez este pregătit din timp. Dealtfel ca botezul să fie deplin și vremea de petrecere fără grabă, botezurile ca și nunțile, se fac mai mult toamna. Petrecerile țin pînă noaptea tîrziu cînd, după ce invitații În frunte cu nașul și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
micul protagonist a atins cu degete vinovate un mister" (Al. Ciorănescu). Riga Crypto și lapona Enigel Poezia Riga Crypto și lapona Enigel își are originea în folclor, în baladă. Întâmplarea fabuloasă a celor doi protagoniști a fost "spusă" la un ospăț, de un menestrel, îndemnat să o facă: "Menestrel trist, mai aburit/ Ca vinul vechi ciocnit la nuntă/... Mult îndărătnic menestrel/ Un cântec larg tot mai încearcă,/ Zi-mi de lapona Enigel/ Și Crypto, regele ciupearcă!" Primul personaj evocat e Craiul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
infernului și a paradisului în Dănilă Prepeleac, Povestea lui Stan Pățitul și Ivan Turbincă. Personajele devin niște măscărici, pactul cu diavolul este grotesc, râsul regenerator abundă și ni-l închipuim ca fiind râsul întregului popor (Petru Poantă). Infernul e un "grandios ospăț", Raiul e sărăcie lucie. Dănilă Prepeleac își bate joc de dracii hilari și proști. În povestea Ivan Turbincă, moartea își pierde măreția, devine o reprezentație veselă. Prostia lui Dănilă Prepeleac este o înțelepciune plină de voioșie. Amintiri din copilărie I.
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a cunoscut pe Duca-Vodă, pe cronicarul Miron Costin și pe mitropolitul Dosoftei. Deși era călugăr, abatele ne apare om de lume, fără a încălca jurământul monahal; simpatic, instruit, amator de bucate alese și vin bun. În gospodăria țăranului Griga Lăzărel, ospățul are specific românesc: sarmale, ciorbă de potroace. Nu lipsește muzica lăutărească. La Constantinopol, abatele îi vine în ajutor lui Alecu Ruset, expunându-i sultanului necazurile beizadelei. Fin diplomat, rafinat în arta conversației, cu generozitatea și inteligența lui, abatele face o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cel care se însărcinează cu redactarea foii de zestre, „cu zisa și învățătura numiților socri“, iar aceștia își puneau doar degetele „în loc de pecete“. Martorii au o tri plă funcție: dau credibilitate do cu men tului, par ti ci pă la ospățul de logodnă, se pun chezași pentru cele două părți. Ei garantează, atât prin prezența lor fizi că, cât și prin semnătura din act, că zestrea este cea în scrisă în foaie și nu alta, că alte promisiuni nu s-au
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
actului dotal se stabilește data logodnei. Tim pul dintre logodnă și nuntă este un timp bine definit și bine marcat de o serie de rituri și ritualuri. Schimbul de inele și/sau sărutarea tinerilor, daruri, ceremonia religioasă și, în final, ospățul, iată cum se derulază această perioadă. Să le luăm pe rând. Ges turi ri tu a le (sărutarea tinerilor sau sărutarea mâinilor), schimbul de inele, promisiuni de căsătorie sunt cele trei tipuri de comportamente care pecetluiesc simbolic acordul dintrecele două
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
este foarte importantă, iar biserica con si deră că nunta este săvârșită jumătate, urmând cacealaltă jumătate să se săvârșească odată cu ceremonia propriu-zisă. Ea se oficiază fie în biserica din sat sau mahala, fie la casa logodnicilor unde are loc și ospățul. Prin această ceremonie religioasă logodna „să adeverează“ și „să blagoslovește de preoți cu molitve“, având puterea unei „cununii jumătate citită“. ospățul de logodnă reprezintă ultima etapă din ritualul de logodnă. El este organizat de părinții fetei, și prietenii, vecinii, rudele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
propriu-zisă. Ea se oficiază fie în biserica din sat sau mahala, fie la casa logodnicilor unde are loc și ospățul. Prin această ceremonie religioasă logodna „să adeverează“ și „să blagoslovește de preoți cu molitve“, având puterea unei „cununii jumătate citită“. ospățul de logodnă reprezintă ultima etapă din ritualul de logodnă. El este organizat de părinții fetei, și prietenii, vecinii, rudele sunt invitați să participe. Iată și martorii necesari pentru a da credibilitate pactului încheiat. Fiindcă logodna se desfășoară în cadrul Bisericii, ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau căsătoria ar fi decurs fără nici un fel de probleme sau urme documentare. În aceste cazuri de desfacere a logodnei, vinovatul este obligat, conform Pravilei și cutumei, să restituie schimbul, daruri le făcute și uneori chiar și cheltuiala presupusă de ospăț și lucrurile cumpărate pentru facerea nunții. De pildă, la 31 septembrie 1767, Maria, ca principală vinovată în desfacerea logodnei, trebuie să restituie schimbul (este vorba de inelul de logodnă primit), „darurile din ziua de logodnă și să dea și prețul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
La rândul său, Hristea, vi no vat de ruperea logodnei cu Ghe na, își pierde inelul și darurile date la logodnă, în timp ce tatăl fetei insistă și cere restituirea celor 100 de taleri, bani cheltuiți „atunci la schimbarea inelelor“, adică cu ospățul logodnei. Rusin Caragic vs Ilinca Bucșăneasca La 9 decembrie 1801, mitropolitul Dositei are în fața sa jalba lui Rusin Caragic, fost logofăt al treilea din județul Vâlcea, care cere dreptate în procesul cu Ilin ca Buc șă neas ca. Fără să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
iar Iamandi îi oferă fetei un dar ca venind din partea , așa cum este obiceiul, povestește în continuare tatăl. După toate acestea, Iamandi strigă în gura mare că logodna este gata și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul lui mai sunt poate câteva urme de îndoială, asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul lui mai sunt poate câteva urme de îndoială, asupra ținerii promisiunilor schimbate, ele se risipesc încet, încet cu ajutorul Ilincăi Bucșăneasca. Ea începe deja să folosească limbajul specific acestui tip de re la ție și într-o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiind vorba de o căsătorie impusă de tribunalul ecleziastic care avea tot interesul să-l gră beas că pe tânăr, nu se mai acordă importanță zilei, ci evenimentului. În casele boierești nunta începe de joia, dar ceremonia religiosă și marele ospăț au loc duminica, „după cum se obișnuiește la Valahia“, spune un boier pe la 1764. Prefe rin ța pentru ziua de duminică ca zi a nunții apare și în Florența medievală. În schimb, în Fran ța, episcopii catolici recomandă credincioșilor toate zilele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alte fructe uscate, mărunțiș, toate simbolizând fertilitatea viitorului cuplu. Marii boieri sunt obligați să facă un ocol pe la curtea lui Vodă pentru a cere binecuvântarea acestuia. Abia după cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru socri, cum nați și nași, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aflân du-se două-trei cămăși, două-trei batiste, șter ga re, una sau două basma le, ma ra me. Aceste lucruri poartă la rândul lor inscripții: că mă șoa ie de soacră, test mel (basma) de nună, dimensiuni de ginere etc. ospățul nunții presupune multe feluri de mâncare din cele mai bune, băutură din abundență, muzici de lăutari și voioșie. Invitații sunt primiți cu apă de tranda ir, cu șerbet și dulceață de portocale, cu cafea și tutun, iar în casa unui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]