1,319 matches
-
acum asupra cauzelor morții lui Eminescu. O legendă creată de o frază dintr o scrisoare a sorei poetului către d-na Emilian („moartea sărmanului meu frate a fost cauzată prin spargerea capului ce i-a făcut-o un nebun în ospiciu”) se menține și astăzi. Și totuși, altul e adevărul. Eminescu a murit de... inimă. O boală de cord, precis diagnosticată de vestitul clinician prof. dr. Thomescu. Moartea celui mai mare poet al României a fost determinată de o sincopă în urma
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
celui mai mare poet al României a fost determinată de o sincopă în urma unei „endocardite”. Lucrurile se cunosc astăzi precis, grație d lui dr. Vineș, șeful de lucrări la clinica neurologică din București, care ca intern pe vremea aceea în ospiciul în care era internat Eminescu, l-a îngrijit pe nenorocitul poet făcându-i chiar el „anamneza”, ceea ce în termeni medicali înseamnă o adnotare zilnică pe o „foaie de observație” a tuturor simptomelor bolii și a tratamentului urmat de pacient. Această
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
unde fu supus supravegherii și tratamentului medical.” Se vorbește de același Institut Caritatea dar un medic spune că aici l-au adus pe poet prietenii, iar celălalt numește poliția. Vom vedea că poliția l-a dus pe Eminescu la Mărcuța, Ospiciul care ținea de Primăria Capitalei și de aici poetul va fi recuperat probabil de prieteni. Confuzia aceasta este menită, parcă, să simplifice, să netezească forțat un drum al adevărului care este extrem de complicat. Până a aborda mai aplicat, însă, acest
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chiar nu știe aceste amănunte sau le lasă deoparte ca nesemnificative pentru cazul medical ca atare. Noi revenim cu informații din ziarele Românul, Epoca și România liberă de la începutul lui februarie 1889, care atestă că poetul a fost internat la Ospiciul Mărcuța, unde a stat până ce direcțiunea Ospiciului a declarat că nu-l mai poate ține pentru că n-are cine-i plăti spitalizarea. Aici a fost adus cu poliția, probabil imediat după insurgența parlamentară din 13 ianuarie, și abia apoi a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
lasă deoparte ca nesemnificative pentru cazul medical ca atare. Noi revenim cu informații din ziarele Românul, Epoca și România liberă de la începutul lui februarie 1889, care atestă că poetul a fost internat la Ospiciul Mărcuța, unde a stat până ce direcțiunea Ospiciului a declarat că nu-l mai poate ține pentru că n-are cine-i plăti spitalizarea. Aici a fost adus cu poliția, probabil imediat după insurgența parlamentară din 13 ianuarie, și abia apoi a fost transferat la Doctorul Șuțu, întro clinică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cine-i plăti spitalizarea. Aici a fost adus cu poliția, probabil imediat după insurgența parlamentară din 13 ianuarie, și abia apoi a fost transferat la Doctorul Șuțu, întro clinică particulară. De altfel, doctorul Al. Șuțu era și un organizator al Ospiciului Mărcuța (va fi director aici prin 1899). Confuzia aceasta între Mărcuța de la Pantelimon și Institutul Caritatea de lângă Foișorul de Foc persistă la biografii lui Eminescu și chiar la contemporani. Într-o scrisoare din 10 aprilie către un cunoscut din Iași
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
5 februarie este data presei care, fiind antedatată în acele timpuri, dă știrea ca atare în ziua fizică de calendar 4 februarie cu data de 5); 10/22 februarie 1889, Românul: despre îmbunătățirea stării de sănătate a poetului „internat la Ospiciul Mărcuța” (la fel, știre preluată amplu); 2/14 aprilie 1889, Epoca: Despre înrăutățirea stării de sănătate a poetului „aflat la spitalul doctorului Al. Șuțu”; 8/20 aprilie 1889, Epoca: Ospiciul Mărcuța a anunțat că nu-l mai poate ține pe
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Românul: despre îmbunătățirea stării de sănătate a poetului „internat la Ospiciul Mărcuța” (la fel, știre preluată amplu); 2/14 aprilie 1889, Epoca: Despre înrăutățirea stării de sănătate a poetului „aflat la spitalul doctorului Al. Șuțu”; 8/20 aprilie 1889, Epoca: Ospiciul Mărcuța a anunțat că nu-l mai poate ține pe poet internat, întreținerea nefiindu-i plătită. Li s-a cerut doctorilor Șuțu, Nikita și Alexiu un raport asupra stării sănătății poetului pentru a se institui curatela. Știrea este preluată numai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
plătită. Li s-a cerut doctorilor Șuțu, Nikita și Alexiu un raport asupra stării sănătății poetului pentru a se institui curatela. Știrea este preluată numai de câteva ziare, între care și Curierul român din Botoșani, care comentează mai amplu: „Direcțiunea Ospiciului Mărcuța, din București, ne spune Epoca, a făcut cunoscut zilele acestea Parchetului din capitală că nu mai poate ține-n căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni decât pe bolnavii a căror întreținere e
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și Curierul român din Botoșani, care comentează mai amplu: „Direcțiunea Ospiciului Mărcuța, din București, ne spune Epoca, a făcut cunoscut zilele acestea Parchetului din capitală că nu mai poate ține-n căutare pe nenorocitul nostru poet Eminescu, pentru motivul că ospiciul nu poate hrăni decât pe bolnavii a căror întreținere e plătită de primăria capitalei. Primul procuror, față cu această invitațiune puțin umanitară a direcțiunii de alienați, a cerut de la o comisiune medicală un raport asupra stării poetului Eminescu. Acest raport
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
veteranului și-nvățatului nostru medic d. dr. Isaac. În acest scop, sora poetului va pleca zilele acestea la București.” (Informația din urmă este confirmată de corespondența Henrietei). 6/18 mai 1889, România liberă. V. S. semnează reportajul „O vizită la Ospiciul Mărcuța”: auzind că acest ospiciu a adresat Primăriei o plângere fiindcă nimeni nu plătise întreținerea poetului, face o vizită acolo dar constată că Eminescu fusese internat în spitalul doctorului Al. Șuțu, nu aici. Este limpede, vorba de două instituții, dar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
d. dr. Isaac. În acest scop, sora poetului va pleca zilele acestea la București.” (Informația din urmă este confirmată de corespondența Henrietei). 6/18 mai 1889, România liberă. V. S. semnează reportajul „O vizită la Ospiciul Mărcuța”: auzind că acest ospiciu a adresat Primăriei o plângere fiindcă nimeni nu plătise întreținerea poetului, face o vizită acolo dar constată că Eminescu fusese internat în spitalul doctorului Al. Șuțu, nu aici. Este limpede, vorba de două instituții, dar doctorul Șuțu trece prin amândouă
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
revistă scoasă de prietenii poetului), care l-a vizitat în sanatoriu. Redăm mai întâi fragmentul care interesează, dar vom insista întrucâtva pentru că este un moment foarte important privind modul cum se face, la noi, istorie literară, bibliografie, imagine: „Internat în ospiciul din strada Plantelor, la început era blând, bun, avea momente lucide; scria cu ce apuca și unde putea. Păreții odăii erau mâzgăliți cu mucuri de țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
țigări, de chibrituri, și numele lui Byron, Schopenhauer, rupturi de versuri de ici de acolo îi acopereau. Scanda toată ziua. Dintr-o întâmplare fericită am pus mâna pe două file dintr-un notes, scrise de el în timpul când era în Ospiciu. Scrierea e ca de obicei liniștită, trăsăturile regulate. Le dau în vileag ca să se vază că Eminescu era poet chiar atunci când nu era Eminescu: Toamna pomii înfloresc Și se scutură toți pomii de flori, Iar inimile noastre Le prinde fiori
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pasul de „tehnică”, „mecanicism”, vrând să explice căderea geniului ca pe un motoraș rămas în funcție ce toarce aceleași armonii dar nu mai face parte din angrenaj. Cam așa a scris public C. Mille, prin 1886, despre Eminescu aflat la Ospiciul de la Mânăstirea Neamțului: „mașinăria omenească” funcționează, dar omul este întunecat la minte și are nevoie de ajutor, drept pentru care sunt necesare chetele în contul său. Eminescu refuză, tot public, aceste chete ( în scrisoarea sa, tipărită în „Lupta” lui G.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revolverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat în ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni într-un delir liniștit...”. Nicolae Pătrașcu scrie ca să apere grupul din jurul poetului și să justifice recluziunea lui, boala incurabilă etc. Aron Densușianu, însă, privește lucrurile ca ardelean, de dincolo de munți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
sămânța morții. Se înarmă des-de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revorverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat la ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni...” Aici este sursa actului medical pe care-l deține George Potra și ni se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a cuiva (mai mult
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Se înarmă des de-dimineață cu un revorver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revorverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat la ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni...” Aici este, cred, una dintre sursele actului medical pe care-l deține George Potra și mi se pare firesc să considerăm că avem de-a face cu o compilație a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Se înarmă dis de dimineață cu un revolver și plecă să ia o baie. Când voi să se coboare, descărcă revolverul în unul din vechii și cei mai buni prieteni ai săi, D. Chibici-Râvneanu. Atunci fu condus și instalat în ospiciul Caritatea din București, unde stătu mai bine de două luni într-un delir liniștit...” Intenția lui D. Teleor de a-i da o replică lui Nicolae Pătrașcu este evidentă de vreme ce insistă că poetul n-a rănit pe nimeni, doar se
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
precum și prin subtilele (contra)transferuri între medic și pacienta sa. Pretextul clinic este dezvoltat și în Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal și alte piese (2001), unde un scriitor sovietic primește misiunea de a propovădui „adevărata” doxă printre clienții unui ospiciu. Parabolele lui Iuri Petrovski, care nu se sfiește să facă risipă de imagini excremențiale pentru a-și duce la bun sfârșit sarcina, provoacă noi tulburări (pe lângă cele obișnuite) în rândurile auditoriului, ce oscilează astfel între stupoare și delir, dar mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
Paris, este victima unei eredități încărcate, care nu va întârzia să răbufnească. Ciclotimic, trecând ușor de la veselie la tristețe, el suferă de „excitație maniacă”; iar „deraierea” lui e prevestită de unele comportări ciudate. Va sfârși ca un „strigoi”, într-un ospiciu, modelând din zăpadă - simbol lejer - o statuie. Detaliile morbide abat romanul în sfera patologiei, speculată într-o anecdotică insistentă, ce dă în vileag lecturile predilecte ale prozatorului. Tentat de analiza psihologică, el nu-și reprimă deloc, în pasajele descriptive, gustul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285556_a_286885]
-
de cetățean pățit și cu o suspectare ce insinuează scrântirea. Scriitorul umflă, recalcitrant la orice administrație, dând actelor domnului o grasă coloare de obstinație absurdă și țicnită. O sală de arme, indiciu al unui estetism muzeal, devine o încăpere de ospiciu, în mijlocul căreia domnul ni se arată ca o jivină rea, lătrătoare și incontinentă. Totul e înfățișat maniacal, necurat, într-o foarte grotescă litografie populară: Nu mergea cu pompă mare, Ci călare voinicește. Și la cap legat turcește; Cu galeongii dinpreună
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
în care se spune că "Iertat este fiecărui să bea cât îl ține punga și boiul său, numai cât pre vecin și tovarăși de ospăț să nu supere. Altfel se va certa". Versurile sunt simboliste, iar o parte (Cîntece de ospiciu) un joc pur, cu efecte comice, pe baza insanităților alienaților, exemplu această parodie după Jean Richepin: Tralalali, tralalala, Am mai ucis un gardian. Tralalali, tralalala, Acum sunt liber - castelan. LUCIA MANTU Lucia Mantu caragializează și ea în "miniaturi", "instantanee", scoțând
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
spiona. Vecina scrie pe gard: "Nu sunt acasă". Saraha vopsește gardul cu păcură. Unguroaica scrie atunci cu cretă. Saraha trece în sfârșit la ostilități și ia de păr pe vecină. Amenințată cu toporul, cărturăreasa înnebunește și e internată la un ospiciu. Întuneric este o admirabilă analiză a "aurei" epileptice. TEODOR SCORȚESCU O singură grațioasă nuvelă cu subiect de comedie, Popi, face din Teodor Scorțescu un autor vrednic de reținut. Aci se zugrăvește, fără caricatură, volubilitarea, orgoliul afectat, cumulul de profesii disparate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorii a neoliberalismului: "În 1945 sau 1950, dacă ți-ai fi propus la modul serios una dintre ideile și politicile din pachetul standard neoliberal de astăzi, ți s-ar fi râs în nas sau ai fi fost trimis într-un ospiciu. Cel puțin, în țările occidentale de la acea vreme, fiecare individ era un keynesian, un social-democrat sau un social creștin-democrat sau vreo umbră de marxist. Ideea potrivit căreia pieței ar trebui să i se permită să ia decizii sociale și politice
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]