4,332 matches
-
apare o atitudine de retragere sau de rezervă, ca formă de autoapărare, ce se va transforma treptat într-o situație de izolare socială, închidere în sine protectoare la început, ulterior patologică, care poate genera în timp sentimentul de persecuție/urmărire/ostilitate din partea majorității. Se notează în plus prezența unei stări de tensiune și neliniște interioară, nostalgia trecutului, apar coșmaruri, iritabilitatea și instabilitatea emoțională, anxietatea, sentimentul izolării/marginalizării. Aceste situații pot surveni în condițiile de viață din internatele școlare, cămine, din cursul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
textul este, practic, un manifest electoral), unde Boerescu trebuia să se prezinte În fața unor electori puțin sensibili la argumentații „generoase” nu poate trece neobservată. Însă ar fi cu totul nefericită atribuirea metamorfozei sale doar unor considerente de acest gen. Vechea ostilitate față de radicali, legătura cu Ion Heliade Rădulescu, repliat pe poziții autoproclamat conservatoare, predispoziția sceptică, precum și contactul direct cu realitățile din Valahia pot fi enumerate ca tot atâtea motive ale opțiunii politicianului aspirant; reluarea, la nivel discursiv ca și În practica
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
mult cu cât redeschiderea „chestiunii orientale” a readus trezirea spiritului național În Balcani. Am susținut prin argumente că obținerea neatârnării atrage și posibilitatea instaurării regatului, o formă de consolidare și de afirmare a noului statut politicojuridic. Într-adevăr, după Încetarea ostilităților, problema titlului, ca o etapă premergătoare În Înfăptuirea regatului, este prima care se pune de către cabinetul I. C. Brătianu. Din păcate, pe lângă dificultățile legate de recunoașterea independenței de stat, a apărut și complicarea problemei regatului. Întotdeauna proclamarea acestuia s-a legat
PROCLAMAREA REGATULUI ROMÂNIEI ÎN ACTELE DIPLOMATICE EXTERNE DIN ANII 1866-1881. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SUZANA BODALE () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1248]
-
subordonat, cu sau fără inițiativă); 2. relația copilului cu învățătoarea și cu ceilalți adulți din jur (politicos, obraznic, indiferent); 3. inserția copilului în viața colectivului, gradul lui de participare la activități (cu interes, curiozitate, plăcere, bucurie, cooperare, sinceritate, indiferență, suspiciune, ostilitate); 4. sensibilitatea față de frumos, curiozitatea, implicarea, responsabilitatea; 5. posibilitatea de adaptare la normele colective ale școlii; 6. preferința pentru anumite persoane, pentru o anumită bancă, pentru o anumită disciplină, pentru un anumit joc; 7. atitudinea față de activitățile școlare(succese sau
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
tot atunci distins cu Premiul de Stat clasa I, supraevaluat de critica oficială, contrapus propagandistic, ca „exemplu pozitiv”, unor mari valori ale poeziei moderne (Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu ș.a.), temporar ocultate sau denigrate ca „reacționare”, T. își atrage ostilitatea violentă și durabilă a multor scriitori și a publicului avizat în materie de literatură, fapt ce determină, după moartea poetului, ca o tăcere aproape totală să se întindă asupra activității lui. Practic nu i se acordă, în tabloul valorilor literare
TOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
prezentă la memorialist, chiar și asperitatea stilului trădează descendența și „fibra” comună. Pe măsură ce întâmplările relatate se apropie de vârsta maturității autorului, cartea își pierde savoarea, transcriind parcă un jurnal intelectual, istoria unei mari cariere științifice în lumea medicală, plină de ostilități neașteptate, dar și de nesperate recunoașteri și onoruri. Scrierile următoare nu sunt decât amplificarea, ramificațiile acesteia, descriind traseele, tot mai întinse, parcurse în întreaga Europă și în lume, de la Montréal la Tokio. Omul de știință, aflat la congrese medicale în
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
lui Mihai Suțu, la 1802 - descrisă în peste o mie de versuri -, ia proporții îngrijorătoare și amenință să cuprindă întreaga țară, încât domnul și boierii se refugiază în Țara Bârsei. Z. surprinde cu accente dramatice starea dezastruoasă a refugiaților și ostilitatea localnicilor față de pribegii aidoma lăcustelor. Ulterior luptele pentru domnie între Alexandru Suțu și Constantin Ipsilanti se duc la Constantinopol și prin intermediul diplomaților marilor puteri, prinse într-un conflict care îl anticipează pe cel beligerant. Din 1806 țara se transformă în
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
supună fără comentarii unor măsuri educative aspre, uneori chiar absurde. Aceste măsuri de severitate nu aduc un spor de avantaje privind disciplinarea copilului, acțiunile coercitive repetate, uneori lipsite de logică, sau motivație socială, conduc și ele la creșterea agresivității și ostilității copilului, producând tensiuni și conflicte inutile între părinți și copii. Sfidând tot ceea ce se știe despre măreția sentimentelor parentale, în contrast cu atitudinea protectoare a majorității părinților care au o relație normală cu copiii lor, se situează și părinții agresivi, puțini la
EDUCAŢIA ÎN FAMILIE – FACTOR AL DEZVOLTĂRII PERSONALITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Dana Smerea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1399]
-
versificate etc. Între Z. și adversarii săi izbucnește o polemică mai pătimașă decât cea declanșată în 1903 de articolul Literatura românească și scriitorii transilvăneni, publicat în „Revista idealistă”, unde erau atacați pe nedrept Ioan Slavici, precum și alți scriitori de peste munți. Ostilitatea față de ceea ce autorul numește „poporanism” (termen prin care înțelegea întreaga literatură de inspirație rurală) se exprimă și într-o comunicare academică din 1911, Metafizica cuvintelor și estetica literară, care de asemenea a provocat reacții violente, mai ales că subtextual combătea
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
în mod deschis solicitările pentru a nu strica relația cu partenerul de care se simt extrem de dependenți. 2. persoanele pasiv-agresive nu-și manifestă în mod deschis agresivitatea, opunând o rezistență indirectă la solicitările celorlalți. O persoană care are sentimente de ostilitate față de “șef”, întârzie de la ore sau uită să-și îndeplinească anumite sarcini. Astfel de persoane obțin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient și generează ostilitate si resentimente 3. persoanele manipulative care obțin ceea ce vor deoarece îi determină pe
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
opunând o rezistență indirectă la solicitările celorlalți. O persoană care are sentimente de ostilitate față de “șef”, întârzie de la ore sau uită să-și îndeplinească anumite sarcini. Astfel de persoane obțin rar ceea ce vor, deoarece comportamentul lor este ineficient și generează ostilitate si resentimente 3. persoanele manipulative care obțin ceea ce vor deoarece îi determină pe ceilalți să simtă vinovăție sau compasiune față de ei, pozând în victime sau în martiri. Această metodă funcționează numai în situațiile în care persoana vizată nu realizează ce
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
acțiune pentru a face față stresului; sentimentul că poți controla sau influență situațiile stresante. b) controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista unui impuls sau unei tentații de a acționa, de a fi stăpân pe situație și de a controla agresivitatea, ostilitatea și comportamentul iresponsabil. 4. Adaptabilitatea “capacitatea de a percepe și reacționa la o gamă largă de situatii dificile”<footnote Steve J. Stein și Howard E. Book “ forță inteligenței emoționale: Inteligența emoțională și succesul vostru” Ed. Allfa, 2003, traducerea: Monica Sibinescu
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
al furiei pacientului spre o altă persoană, care este de asemenea orientată spre propria persoană sau folosită ca scuză pentru pedeapsă. El a descris instinctul autodirecționat spre moarte (conceptul lui Freud despre tanatos) și a precizat cele trei componente ale ostilității În suicid: dorința de a ucide, de a fi ucis și de a muri. Spre deosebire de rata suicidului, cea a tentativei de suicid este foarte crescută, ea fiind la nivel european de 460/ 100.000 la femei și de 220/ 100
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină s-a constatat că folosirea ocazionala conferă oamenilor o stare de bine reducând temporal comportamentul agresiv, pe cand o folosire cronică duce, deseori, la sentimente de confuzie, ostilitate, suspiciune precum și la reducerea interacțiunilor sociale prin Întreruperea comunicării - toate acestea mărind riscul comportamentului agresiv. De asemenea, s-a constatat că manifestarea comportamentelor violente pot fi amplificate În cazul existenței unor sentimente ostile preexistențe și, totodată, că ele se mențin
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
acela că anumite droguri induc direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
ostile care se pot manifesta În plan conștient, inconștient, fantasmatic, În scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unui obiect semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși obstacolele Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
semnificativ”. Dupa Kaplan, agresivitatea constă intr-o „actiune energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși obstacolele Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente
TENDINŢE INTEGRATIVE PSIHOPATOLOGICE ALE AGRESIVITĂŢII. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
chestionarul de agresivitate elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
elaborat de Buss și Durkee, În continuare vom utiliza concepția acestor autori asupra agresivității. Conform acestora agresivitatea cuprinde următoarele dimensiuni: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. Considerăm că termenii care necesită explicații suplimentare sunt ostilitatea și furia. Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
Ostilitatea reprezintă o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar nefrustranți. Kennedy (1992), susține că ostilitatea este o atitudine emoțională cronică, cu consecințe Îndepărtate În timp și care determină un deficit În funcționarea interpersonală, persoana În cauză fiind
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar nefrustranți. Kennedy (1992), susține că ostilitatea este o atitudine emoțională cronică, cu consecințe Îndepărtate În timp și care determină un deficit În funcționarea interpersonală, persoana În cauză fiind dominată de sentimente de vinovăție și teamă. Furia este definită ca un set particular de sentimente care nu
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
specificându-se că nu există răspunsuri bune sau rele. Instrumente Pentru evaluarea agresivității s-a utilizat Chestionarul de agresivitate elaborat de A. Buss și W. L. Durkee. Acesta cuprinde 34 de itemi grupați În următoarele scale: agresivitate fizică, agresivitate verbală, ostilitate, furie și agresivitate indirectă. De asemenea se poate calcula un scor total care reprezintă nivelul de agresivitate general al subiectului. Itemii sunt formulați sub formă de afirmații, subiectul trebuind să indice gradul În care fiecare dintre acestea este caracteristică pentru
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
05). De asemenea se remarcă faptul că cei care suferă de schizofrenie paranoidă sunt mai furioși decât cei care nu suferă de boală psihică (p<0.05). Nu s-au relevat diferențe Între cele două eșantioane În ceea ce privește agresivitatea verbală și ostilitatea. Astfel, putem concluziona că diferențele de agresivitate care se remarcă Între cele două eșantioane se datorează agresivității fizice și furiei. Se pare că aceste dimensiuni sunt laturi mai importante ale agresivității În totalitatea ei, acestea contribuind mai pregnant la scorul
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
cu atât nivelul agresivității va fi mai ridicat. În continuare, se observă faptul că există o relație inversă semnificativă Între nivelul stimei de sine și nivelul de furie (p<0.01), precum și Între nivelul stimei de sine și nivelul de ostilitate (p<0.01). Din aceste rezultate reiese faptul că, cu cât o persoană se consideră pe sine ca fiind mai puțin valoroasă cu atât mai mult aceasta va fi mai furioasă și ostilă, ceea ce o va face să pară mai
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]