2,408 matches
-
loc la data de 17 August 1661. Totul a fost pregătit în cele mai mici detalii pentru a primi șase mii de invitați. Vizita altețelor regale a început printr-un tur al grădinilor, urmată de o masă frugală în salonul oval. A avut loc apoi o tombolă, toți invitații fiind câștigători, Doamnele au primit în dar bijuterii, iar domnii arme de foc. Le Brun a explicat cu răbdare și în detaliu semnificația alegoriilor pictate pe tavanul camerelor. Străduindu-se din răsputeri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
DE ARME / A / ROMANIEI / FONDATA ÎN TIMPUL DOMNIEI / LUI / ALESSANDRU IOAN I° / FIIND MINISTRU DE RESBEL / GENERALUL IOAN: EMAN: FLORESCU / ANUL 1863 / LUNA IUNIE (fig. 71av). Secularizarea averilor mânăstirești este consemnată în 1863 pe „Medalia județului Tecuci lui Cuza-Vodă” (de formă ovală cu toartă, 46/40 mm, argint și bronz, gravor Stern-Paris), cât și pe o alta „în 700 de exemplare, plus două de aur pentru domn, în semn de omagiu” și una dintre ele pentru doamna Elena Cuza . Cu prilejul unor
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
ceafa efigiei și marginea medaliei, A. LAVRILLIER (arcuit), IASSI / 1918 pe două rânduri puțin mai jos, mult înclinate spre dreapta. Nu avem informații în legătură cu numărul de exemplare turnate și nici nu putem preciza de ce imaginea fotografiată de noi apare ușor ovală. Medalia, neîndoielnic piesă de patrimoniu, de mare raritate și valoare artistică de excepție, este expusă în laboratorul condus de domnul profesor universitar Dumitru Buiuc, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr.T. Popa” din orașul Iași. În afară de aceasta, mai există în
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
casă și a fost bine! Ați venit dvs. mai cu moț!” [...] Aștepta dejunul adus pe o table à roulettes din planuri de cristal gros, în boluri și recipiente masive [...] Voia, firește, o subretă în stilul mobilei: tunsă mărunt, cu fața ovală de porțelan de Saxa, în uniformă de satin fin negru și cu ciorapi negri așa de metalici, încât mâna să alunece cu gândul pe ei ca pe rezămătoarea de nichel a fotoliului. Aprins de asemenea deziderate de lux igienico-estetice, nu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
50 m față de grajdurile cu animale și la 150 m de platforma de gunoi. 4) Transportul laptelui. Este un factor important în menținerea calității laptelui și se face cu ajutorul autocisternelor de diferite capacități; acestea trebuie să aibă bazinele de formă ovală/cilindrică și confecționate din materiale inerte față de lapte (inox sau polstif), să fie izolate termic, să permită o igienizare eficientă și o încărcare/descărcare rapidă. O atenție deosebită trebuie acordată spălării, dezinfectării și mai ales răcirii cisternei înainte de introducerea laptelui
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
plan mondial sunt: Provolone (din lapte de vacă; are formă paralelipipedică, tronconică sau de pară) și Mozzarella (este un cașcaval crud, care se consumă după câteva ore de maturare, fabricat din lapte de vacă sau oaie; are formă rotundă sau ovală și greutăți de 50-400 g). 7. Brânzeturi frământate Materia primă pentru aceste brânzeturi o constituie cașul maturat din lapte de oaie, supus unei prelucrări și ambalări specifice. Brânza de putină (brânza de Moldova). Se fabrică în 2 tipuri: „F” = brânză
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în exterior Organitele citoplasmatice sunt: 1. reticulul endoplasmatic, o rețea de canicule tubulare ce fac legătura între diferitele compartimente celulare sau între celule. 2. condriozomii, cu rol energetic, care la rândul lor sunt: • mitocondrii (sub forma de granule sferice sau ovale ) • condrioconte sub formă de bastonașe Mito cea inter mitocondr granule nu • condrionite sub formă de lanțuri de grăuncioare condria are la exterior o membrana dublă. Foița externă este netedă iar nă este pliată în interior perpendicular pe axul longitudinal al
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
vacuolar conține: ioni minerali (azotați, fosfați, sulfați), substanțe organice: acizi organici(malic, citric), glucide solubile, alcooli, eteri, antociani. 8. nucleul este un corpuscul dens și refringent (nucleus=sâmbure). Celulele conțin de obicei un nucleu, rareori doi, de formă sferică sau ovală dar pot fi și filiformi. Poziția nucleului este în centrul celulei la cele tinere iar la cele mature este periferică. Conținutul său seamănă cu citoplasma dar este mai consistent, conținând proteine histonice, AND și ARN. Funcția de bază a nucleului
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
III.6. Cloroplastele și rolul lor în fotosinteză Cloroplastele reprezintă organitele fotosintezei. Ele au o arhitectură extrem de complexă care le permite să îndeplineasca rolul unor “baterii solare miniaturiazate, microuzime biosintetice” în care are loc fotosinteza. Cloroplastele sunt corpusculi sferici sau ovali, de culoare verde, cu dimensiuni de 3-10 µ lungime și 0,5-4 µ grosime, vizibile la microscopul optic. Cloroplastele se pot deplasa în celule în mod pasiv, odată cu curenții citoplasmatici sau în mod activ, în funcție de intensitatea luminii. La plantele superioare
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
lumină solară care are un maxim de emisie în domeniul radiațiilor verzi La celulele tinere în formare, cloroplastele sunt mai mici, mai puține la număr, crescând în dimensiuni și număr pe măsură ce celula se mărește. Formele lor cele mai frecvente sunt ovale, sferice, lenticulare sau discoidale. Cloroplastele conțin 57 70% apă și 30-45% substanță uscată, din care 90% este reprezentată de materii organice. Intre acestea predomină lipoproteidele insolubile și aminoacizii (histidina, arginina, tirozina, prolina, lizina, triptofan, acid asparagic, acid glutamic etc.) care
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
foarte slabă a membranei timpanice ♦ amortizeză sunetele produse de oasele din apropierea lor precum și semnalele produse de vibrațiile craniene ♦ atenuează undele cu amplitudini mari Vibrațiile timpanului se transmit ciocănelului iar acesta, prin intermediul nicovalei, le transmite scăriței ce se sprijină pe fereastra ovală. De la fereastra ovală aceste vibrații se transmit lichidului aflat în urechea internă. Urechea medie, are, în partea de jos, o deschidere spre trompa lui Eustache care o pune în legătură cu faringele, realizându se presiuni medii egale pe cele două fețe ale
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
membranei timpanice ♦ amortizeză sunetele produse de oasele din apropierea lor precum și semnalele produse de vibrațiile craniene ♦ atenuează undele cu amplitudini mari Vibrațiile timpanului se transmit ciocănelului iar acesta, prin intermediul nicovalei, le transmite scăriței ce se sprijină pe fereastra ovală. De la fereastra ovală aceste vibrații se transmit lichidului aflat în urechea internă. Urechea medie, are, în partea de jos, o deschidere spre trompa lui Eustache care o pune în legătură cu faringele, realizându se presiuni medii egale pe cele două fețe ale timpanului. Urechea internă
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cuplați anatomic, deci nu pot vibra independent unul de celălalt. El a demonstrat că mișcarea membranei bazilare se face în mod compact sub forma unor unde (valuri) care au următoarele caracteristici: -iau naștere la baza membranei bazilare, adică lângă ferestra ovală, -se deplasează de la bază spre partea opusă (de la partea mai rigidă spre partea mai puțin rigidă), -poziția maximului depinde de frecvența sunetului. Etapele ulterioare ale perceperii sunetelor sunt legate de funcționarea creierului. Astfel, înălțimea sunetelor (frecvența sub care acestea sunt
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
și zicala: secretul la copii, ca vorba spusă la moară. Crochiu I s-a spus omul școlii, fără să se mai știe cine l-a supranumit astfel. Ioan Pavel era un bărbat înalt, brunet, cu o ținută atletică, cu fața ovală și ochi negri, cu un mers măsurat și elegant, bogat sufletește, calm și talentat. Fiu al satului, a plecat de copil ca să se școlească la Normala domnului Iancu de la Șendriceni și s-a întors în localitatea botoșăneană Dorobanți pentru a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
ramă metalică pare a fi segmentul ipotenuzei, o oblică, care împreună cu evantaiul și verticala obiectului din extrema stângă, o sticlă, închid compoziția într-un imaginar triunghi dreptunghic. În interiorul acestuia, celelalte obiecte, o sticlă de parfum ca o pară, o perie ovală, echilibrează pămătuful pămătuful tronconic, închizând prin direcțiile sugerate o a doua configurare geometrică, de astă dată cea a unui poligon născut din întâlnirile sugestive ale unor direcții marcate prin punctele de racordare atent accentuate prin unele detalii. Aceste trasee adună
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
Dumnezeu, cunoscător al tainelor și canoanelor bisericești, într-o sâmbătă sau un ajun de sărbătoare, o face pentru a împlini un canon pe care și l-a impus spovedindu-se, ca apoi să primească cu sufletul împăcat taina împărtășaniei. Masa ovală, aceeași care o vedem și în alte naturi moarte, este acoperită cu o pânză a cărei textură densă este ritmată discret de geometriile ornamentului ton în ton, care rezonează într-un fel cu semnele de pe cele paisprezece prescuri ale căror
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
ce fel de verniuri folosește artistul oprindu- ne privirea asupra bidonașului prismatic din centrul tabloului, pe fața căruia, caligrafiat, sunt inscripționate datele despre tipul de verni conținut și firma producătoare. Pe același ax vertical, primul plan este dominat de forma ovală, cursivă a unei palete pe care sunt așezate în ordine câteva picături de culoare. Un mănunchi de pensule de mărimi și forme diferite sunt așezate pe paletă, în spatele lor fiind cutia deschisă. În stânga paletei, o bucată de cretă albă pentru
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
despre laboratorul și instrumentarul pictorului. Aranjarea obiectelor și a grupurilor după ordinea celor două axe principale, verticală și orizontală, ne impune, privind compoziția, receptarea ordonării lor în cadru după regula unei cruci. Pe verticală, sus, bidonașul cu verni și paleta ovală jos; pe orizontală, la dreapta, pensulele cu cutia deschisă, iar la stânga cealaltă cutie, închisă, și sticluța de diluant. Între toate acestea, în centru, un spațiu neutru, negativ. Este evident simetrismul compozițional susținut și de faptul că aceste obiecte și grupuri
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
diferite care se lipesc pe mască în jurul ochilor. Apoi se decupează două cercuri cu diametrul de 5 cm care se vor lipi peste petale după ce au fost decupate în dreptul ochilor. Se fixează elasticul care susține ochelarii. - Decuparea ochilor, rotund sau oval. Ochelari pentru carnaval Materiale și ustensile: Etape de lucru: baloane; , carton colorat; foarfece; lipici; hârtie glace, hârtie creponată panglică colorată sau rafie. - Umflarea balonului. de cerc cu diametrul de 8 cm. -Decorarea balonului cât mai vesel (ochi, gură, nas dintr
ABILITATI PRACTICE by PAULA AXINTE, RODICA LUNGU, MANUELA IRINA LUNGU () [Corola-publishinghouse/Science/769_a_1488]
-
cerealis, var. avenaceum ce are macroconidii cu 3-6 pereți transversali, înguste, curbate, cu capetele ascuțite, având dimensiuni 40-80 x 3,5 µm. La această formă conidiană clamidosporii nu s-au observat niciodată. Periteciile se formează mai rar, sunt sferice sau ovale, negre-violacee și conțin numeroase asce alungite, hialine, cu 8 ascospori fusiformi, cu 1-2 pereți transversali și cu dimensiuni între 17-30 x 3-5 µm. Epidemiologie. În cursul vegetației infecția este realizată prin miceliul ce poate trece prin sol de la plantă la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
din celule piriforme , ceea ce face ca la microscop acest parazit să poată fi deosebit de alte ciuperci ce produc de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
16-30 x 6-9 µm. Pe frunzele căzute toamna, ciuperca continuă să ducă o viață saprofită, iar primăvara, ca urmare a procesului de sexualitate, în mezofilul lor se formează loculi cu asce și ascospori. Loculii măsoară 90-145 µm în diametru, sunt ovali, cu pereții groși și negricioși și sunt prevăzuți cu țepi bruni în jurul osteolelor. În interiorul unui locul, se găsesc până la 400 asce cu ascospori bicelulari, gălbui-brunii, de 11-16 x 4-8 µm. Forma telemorfă cu loculi a fost semnalată în țara noastră
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prezența ei în toate zonele mai umede ale țării și în anii cu precipitații în exces. Simptome. Boala se manifestă pe organele plantei începând de la cotiledoane pe care apar pete mici, brune, punctiforme sau chiar de 2-3 mm în diametru, ovale sau circulare, ușor denivelate. Pe axa hipocotilă apar pete ruginii, alungite și ușor adâncite. Plantele tinere atacate au și rădăcinile putrezite așa încât se usucă. Pe frunzele atacate apare o brunificare parțială a nervurilor, vizibilă pe partea inferioară a limbului foliolelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
formează în țesuturile parazitate un tal filamentos inițial hialin, apoi brun, ce se extinde în spațiile intercelulare. Subcuticular se dezvoltă strome mici brune, pe care apar acervulii, la suprafața cărora se găsesc conidiofori simpli, cilindrici, ce susțin conidii unicelulare, hialine, ovale sau ușor curbate, de 15-19 x 3-5 µm. În acervuli, printre conidiofori se găsesc țepi (sete) bruni, drepți, ascuțiți la vârf, septați de 30-100 µm. În momentul deschiderii acervulului, conidiile mature sunt vehiculate de vânt sau de picăturile de apă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tulasnei (Jancz.) Lindau., fam. Dothideaceae, ord. Dothideales, cl. Loculoascomycetes, subîncr. Ascomycotina. Talul filamentos al ciupercii are culoarea neagră, este ramificat și prin aglomerare dă naștere la strome dense. Conidioforii sunt cilindrici, bruni, de mărimi variabile și formează terminal conidii brune, ovale sau eliptice, cu 1-3 pereți transversali, cu tegument verucos, de dimensiuni cuprinse între 18-24 x 7-10 µm . Forma perfectă a ciupercii, loculii cu asce și ascospori, se formează foarte rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]