19,586 matches
-
de criză, cartea lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din 1700: "ex patre filioque procedit". ("Spiritul Sfânt purcede de la Tatăl și de la Fiul"), existența purgatoriului, cuminecătura se poate face și cu pîine nedospită (cu azimă), primatul Papei. Este din acest punct de vedere o carte reprezentativă pentru Biserica Greco-Catolică din Transilvania și pentru iluminismul românesc. Gherontie Cotore profilându-se în această perspectivă ca "om al luminilor". Scrisă sub formă catehetică, de întrebări
Un precursor al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16352_a_17677]
-
onest, sincer... Tresar în odaia lui de burlac de pe Gabroveni, cu urechea ațintită undeva de unde pare să vină rîcîitul insistent... A. mă liniștește numaidecît: Sunt porumbeii!" zice și îi cheamă cu un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie perfect întinsă. Apar blînzi, fără să se ferească, oprindu-se la picioarele noastre și ciugulind iute fărîmiturile de pîine. Sub pat, spunea A., aveau mei pus de el
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
un fluierat special, punînd mîna pe un miez de pîine... Trei porumbei apar numaidecît de sub patul cazon învelit cu o pătură cenușie perfect întinsă. Apar blînzi, fără să se ferească, oprindu-se la picioarele noastre și ciugulind iute fărîmiturile de pîine. Sub pat, spunea A., aveau mei pus de el; dar se vede treaba că isprăviseră meiul și ieșiseră să se reaprovizioneze în odăița curată cu geamul veșnic deschis. Erau la etajul doi. Porumbeii, dacă ar fi vrut să zboare afară
Porumbeii din Gabroveni (fișă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16358_a_17683]
-
Caesar. La ce îți ajută această practică, a traumatomanției? Traumatomanția mea de două parale pe care o practic are o valoare apotropaică: mă apără de demonii beznei: astfel că n-am luat nimic de pe lumea asta, nici femeia altuia, nici pâinea de la gura altuia și-am căutat toată viața să fiu alături de cei în suferință, de cei îngenuncheați, de perdanții tuturor cauzelor pierdute... Să nu trăim din prezumții... atâta pot, să aleg suferința și pe cei învinși: asta e virtutea mea
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
nu atât cât își închipuie, pentru că au trecut de partea adevărului... Celor cunoscuți și necunoscuți, încă o dată le trimit dragostea mea și le urez mai ales acelora risipiți prin lume mult noroc. Pentru acei care au gustat cu voluptate această pâine otrăvită a minciunii, nu am decât compasiune. E ceva rău în ei...care îi îndeamnă să se bucure la ivirea în lume a răului. Îl întâmpină recunoscându-se în el. Să încerce să se purifice, să scape de sub tirania răului
în memoriam Cezar Ivănescu. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_223]
-
gestul marelui prestidigitator, toți au dispărut. Alegerile au fost cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. *** Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
au dispărut. Alegerile au fost cîștigate, gata, agitatorii nu mai aveau nici o treabă în Hală. Au redevenit șmenarii calificați pe care-i știam. A dispărut și coada grasă, cu zbîrciții ce făceau propagandă în colț, la "pîine la vatră". Ce pîine la vatră! Pretext. Au spurcat, au cîștigat. (Spurci și cîștigi!). Gata. Acasă. La telejurnal. *** Poartă americanii o grijă specială (și permanentă) Austriei. De nu i-ar fi purtat-o, soarta țării între țările Europei ar fi fost aceeași cu a
Iarnă cu fard gros by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16462_a_17787]
-
și-au pus toată pregătirea în slujba credinței și a idealului creștin. Dacă nu ar fi fost Iisus Hristos, ei ar fi fost închinători ai unor zei ai lăcomiei și ai urii și ai oricărui delict. Ar fi trăit pentru <<pâine și circ>>, însă, ei au predicat contemporanilor lui Iuvenal din Decalog și din Predica de pe Munte. Printre astfel de bestii cu chip de om, ei au construit căminul sacru; au creat familia creștină; au dat un înțeles nou și sfânt
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
își puneau șorțuri uriașe și trebăluiau cot la cot cu sumedenia de femei de serviciu. Se aduceau lemne pentru foc, bucătăriile deveneau un fel de forje, numărul lighenelor, oalelor și crătițelor era incomensurabil. La țară, bunica paternă făcea pînă și pîinea, într-un cuptor de lîngă bucătăria de vară. Nu știu ce anume se cumpăra, în afara unor ingrediente, de la magazin. Astăzi, în pragul Sărbătorilor, toată lumea aleargă de colo-colo prin oraș. Odinioară, totul avea loc în gospodărie. Porcul, dacă nu era crescut și el
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
cîteva poeme: "Astăzi ne despărțim", "Mistrețul cu colți de argint" și, din nefericire, povestea cu steaua cu cinci colțuri, "Chinta stelară". Mai bună era "chinta regală". S-a bucurat că mai venea un român. Mi-a dat niște tichete de pîine, fiindcă pîinea era încă pe cartelă, și cîteva bilete de metrou. Monica este persoana cu care nu pot să mă cert niciodată. Mereu ne-am ciondănit, o dată chiar i-am reproșat că mă contrazice, dar de supărat nu ne-am
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
Astăzi ne despărțim", "Mistrețul cu colți de argint" și, din nefericire, povestea cu steaua cu cinci colțuri, "Chinta stelară". Mai bună era "chinta regală". S-a bucurat că mai venea un român. Mi-a dat niște tichete de pîine, fiindcă pîinea era încă pe cartelă, și cîteva bilete de metrou. Monica este persoana cu care nu pot să mă cert niciodată. Mereu ne-am ciondănit, o dată chiar i-am reproșat că mă contrazice, dar de supărat nu ne-am supărat niciodată
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
i-am reproșat că mă contrazice, dar de supărat nu ne-am supărat niciodată. îi păstrez o dragoste veșnică, întîi, pentru că e "fălticeneancă", am zis, între ghilimele; apoi, evident, pentru că mi-a dat niște tichete de metrou și bonuri de pîine. Ulterior am avut bonuri de pîine false și vizibil falsificate. Cînd lucram la uzina Deka, unde se fabricau discuri, aveam camarazi algerieni pricepuți să facă tichete de pîine false. Brutarii le acceptau. Se obișnuiseră. Revin la Monica Lovinescu pentru a
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
dar de supărat nu ne-am supărat niciodată. îi păstrez o dragoste veșnică, întîi, pentru că e "fălticeneancă", am zis, între ghilimele; apoi, evident, pentru că mi-a dat niște tichete de metrou și bonuri de pîine. Ulterior am avut bonuri de pîine false și vizibil falsificate. Cînd lucram la uzina Deka, unde se fabricau discuri, aveam camarazi algerieni pricepuți să facă tichete de pîine false. Brutarii le acceptau. Se obișnuiseră. Revin la Monica Lovinescu pentru a spune că are niște cusururi. Ea
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
evident, pentru că mi-a dat niște tichete de metrou și bonuri de pîine. Ulterior am avut bonuri de pîine false și vizibil falsificate. Cînd lucram la uzina Deka, unde se fabricau discuri, aveam camarazi algerieni pricepuți să facă tichete de pîine false. Brutarii le acceptau. Se obișnuiseră. Revin la Monica Lovinescu pentru a spune că are niște cusururi. Ea m-a vorbit numai de bine și, uite, eu o vorbesc de rău. Odată i-am spus că-mi contrazice cu talent
Theodor Cazaban: "În Scânteia erau asemenea minciuni, încît mi s-a părut un ziar mai mult decît suprarealist" by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Journalistic/16541_a_17866]
-
a închis, iar la țară doar fraierii se întorc, preferăm să stăm, contemplativi, în fața blocului și să așteptăm salarii compensatorii, ajutoare de șomaj și alocații, cît să ajungă unora să-și înece neputința în alcool, altora să mai adaoge o pîine în calendar. Ne-am și obișnuit așa, să așteptăm: pînă mai ieri așteptam să treacă cele opt ore de muncă, prefăcîndu-ne cum putea mai bine că muncim (o lecție pe care am învățat-o mult prea bine!), acum se pare
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
ți-am ceterat eu că ăștia nu e ca pesediștii ? |ia nu ziceau nimic și jap te trezeai cu creșteri de prețuri și tarife, de ne îndoiam ca sub cnut, pe când ăștia... Uite, numa' un picuț la teve: Parcă-s pâinea lu' Dumnezeu înainte de 1 aprilie! Fiindcă, dupăăăă... Mai vorbim noi! Așadar, dragu' mieu, ei sunt ce-au fost între anii '96 - 2000 și mai mult decât atât! Așa că va fi mare vânzoleală la UE când vom năvăli noi de prin
Așa grăit-a Haralampy... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11848_a_13173]
-
niște câini mari cât vițeii, care latră gros, hău, hăuuu... în loc de ham, ham, dar care mănâncă preparate aduse special pentru ei din țările Uniunii europene. |știa nu-s câini ca toți câinii. Să le arunci pe mozaic o bucată de pâine or de mămăligă. Nu! La felul întâi, nenea paznicul sau nenea îngrijitorul de câini le pune-n farfurie un fel de "mărgele" - în fapt niște alimente vitaminizate, mari ca aluna, dar care conțin carne, margarină sau chiar și unt, că
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]
-
spuneți-mi odată că sînt al nimănui./ Chiar tu cămașă/ bleastămă-mi gîtul ce te-amenință/ cu jegul tău omenesc/ cu reacredința viscerală./ Tu mașina mea de scris desprinde-te/ de jigăritele-mi falange/ și du-te prin birturi să mesteci pîine/ cu dinții tăi de acuma proscriși" (ibidem). Sacrificîndu-se prin abdicarea de la prerogativele unor țeluri pretențioase, ale unor ambiții ori deziderate impozante, "omul de prisos" ilustrează o paradoxală demonie mîntuită. Revanșa sa nu se așează pe tărîmul Răului, ci, așa cum am
Paradisul lucrurilor umileParadisul lucrurilor umile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11880_a_13205]
-
cel de la care ia în schimb o baniță de grâu. Firește că e mai minunat și merită mai multă admirație acel ce înghite o sută de ace de gămălie fără nevoie decât acel ce de foame mănâncă o baniță de pâine. Unde însă sârguința statului de a înființa în pripă o societate devine nu imposibilă, ci chiar de-a dreptul absurdă, este pe terenul moral și intelectual. Statul poate decreta, și face să se execute încă trei poduri pe Dunăre, treizeci
Caragiale despre societatea română by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11954_a_13279]
-
cu fețe de samsari sau hoți de buzunare; masele însuflețite; chipuri de mujici încrâncenați, înghesuindu-se la stacanele de votcă; mulțimea protestatară alergând bezmetică și care, de la înălțimea de unde este filmată, pare un roi de muște pe o felie de pâine cu marmeladă; femei-ostaș pipăindu-ți fesele pe sub pufoaice. Din când în când apare Lenin, sufletul revoluției. Prima dată în gara "Finlandia", vorbind de pe un car blindat; absent apoi, dar evocat de legendara colibă unde se refugiase (se sugerează că era
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
istoria călcând pe jăratec, țopăind și grăbindu-se să iasă cât mai repede din scena-cadru. Iureșul cadranelor de ceasuri. Ora revoluției la Sankt Petersburg, Moscova, Berlin, Paris, Londra, "Niu Iork". Ritmul revoluționar al morții prin înfometare. La un funt de pâine, cei care o așteaptă la coadă țopăie și își suflă în mâinile înghețate. Jumătate de funt: tremurat tot mai accentuat. Un sfert de funt: primii degerați, cu ochi privind pierduți spre niciunde. O optime de funt: morți prăbușiți sub omăt
Calul și revoluția by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/11945_a_13270]
-
noi împreună cu kilul de/ zahăr și ulei untul de 3 carate gheare și tacîmuri/ pelerinajul rației tezaurul rătăcit în zăpezi/ funebrele cozi pe lîngă zidurile jupuite/ cartea interzisă citită la opaițul televizorului în carantină/ pelerinaje și marșuri parizerul și benzina pîinea și chibritul/ întinse pe ziarul cu lozinci ca petele de boia înfundate cu furci caudine în ventriculii inimii// înaintam printr-un purgatoriu de carne și oase în tomberoanele/ blocurile crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă deasupra capului
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
a purtat în românește. Când, din politețe, am încercat câteva fraze în franceză, și apoi, în italiană, ambii m-au rugat să vorbim românește: "Ne face o deosebită plăcere să continuăm conversația în română! E limba pe seama căreia ne câștigăm pâinea și îi datorăm acest respect!" Nu era nimic demagogic în cuvintele lor, ci un fel de responsabilitate gravă, pe care - o spun cu enorm regret - n-am observat-o la prea mulți români. Acești oameni tineri interiorizaseră un model, și
Curcile diplomate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11992_a_13317]
-
prepozițiofagia se extinde la etichete tipărite, ambalaje, instrucțiuni de folosire și va ajunge poate la legile din Senat și Cameră. Apoi se va întoarce fioroasă asupra limbii și ne vom trezi vorbind prin casă: Pune niște toast secară în prăjitor pîine ca să fac tartina pîine unt". N-aș vrea să închei pe un ton pesimist, pentru că nu-mi stă în fire. De aceea semnalez la final un fapt pozitiv, care mi-a încurajat speranța. În acest marasm național al devorării prepozițiilor
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
etichete tipărite, ambalaje, instrucțiuni de folosire și va ajunge poate la legile din Senat și Cameră. Apoi se va întoarce fioroasă asupra limbii și ne vom trezi vorbind prin casă: Pune niște toast secară în prăjitor pîine ca să fac tartina pîine unt". N-aș vrea să închei pe un ton pesimist, pentru că nu-mi stă în fire. De aceea semnalez la final un fapt pozitiv, care mi-a încurajat speranța. În acest marasm național al devorării prepozițiilor am răsuflat ușurat cînd
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]