3,151 matches
-
tu singura femeia îmbrăcată într-o mie de aripi de fluture, din câte știu, îmi vei oferi sigur inima eu, ucigașul de fluturi, voi îmbrăca pentru tine cămașa lui Nessus și-ți voi așeza la picioare sufletul... Referință Bibliografică: Incantații păgâne / Aurel Conțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aurel Conțu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
INCANTAȚII PĂGÂNE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379292_a_380621]
-
vita întorcea capul spre el să-l vadă, de la distanță, acesta ochea capul aruncând oul crud să i se spargă în frunte. În acel moment toți copiii prezenți strigau în cor: „cucuu, răscucuu, ciriic, păsăriic”... Momentul acesta era un spectacol păgân, mult așteptat și se făcea în ziua când se fierbea laptele numit colastrul, pe care erau chemați să-l mănânce toți copiii din vecini. Pe o masă de lemn joasă cu trei picioare, în jurul căreia erau așezate scăunele pe numărul
UN PAŞTE DIN COPILĂRIE de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379268_a_380597]
-
căutând în adâncuri de genuni infinite prin oceanul de stele pulsând cu șoapte de torent sălbatic ce crește peste stânci montane și creste. Ochii mei ferestre de spirit deschise spre zare trimit șuvoi de văpaie Otravă dulce, mortală de iubire păgână și șoaptele unui antic descânt. Din spatele palidei luni din castelu-i de iluzii și gând lunecând cu trup unduios de felină se furișa fantomatic Zburătorul cu plete de argint înhăma caii Pegasus la Carul Mare parcat într-un colț al bolții
ZBURĂTORUL CU PLETE DE ARGINT( FACE DIN PRIMUL MEU VOLUM DE POEZII ÎN CURS DE APARIȚIE ) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379310_a_380639]
-
nu doar în timpul perioadei apostolice, cel mai devreme, dar și cu cea mai mare ușurință de asimilare, ca cei care aveau o credință aproape monoteistă, adică henoteistă, după cum bine se știe. Creștinismul nostru a încreștinat "colindele" și mai ales sărbătorile păgâne, închinate soarelui, înglobând această sărbătoare celei a "Soarelui dreptății", lui Iisus Hristos - Dumnezeu, îndeosebi Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos; această sărbătoare păgână nu era în religia nerevelată altceva decât o, înstrăinare a închinării primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
credință aproape monoteistă, adică henoteistă, după cum bine se știe. Creștinismul nostru a încreștinat "colindele" și mai ales sărbătorile păgâne, închinate soarelui, înglobând această sărbătoare celei a "Soarelui dreptății", lui Iisus Hristos - Dumnezeu, îndeosebi Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos; această sărbătoare păgână nu era în religia nerevelată altceva decât o, înstrăinare a închinării primilor oameni Făcătorului cerului și al pământului, Celui care a făcut luminători pe tăria cerului în ziua a patra, închinare prin care, ca urmare a păcatului, omul a cinstit
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
de la Dumnezeu am ieșit și am venit" (Ioan 8, 42). Prin aceea că ei spuneau: "Binecuvântată este împărăția părintelui nostru David, care va veni" ei arată că aceasta este împărăția în care vor crede, după spusa proorocirii, și neamurile cele păgâne, mai cu seamă romanii. Căci acest împărat nu este numai nădejdea lui Israel, ci este și așteptarea neamurilor, după proorocirea lui Iacov: Acela își va lega de viță asinul Său" (Facerea 49, 11), adică legând poporul cel supus Lui dintre
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
viței de vie sunt ucenicii Domnului, către care a grăit Acesta: "Eu sunt vița, voi sunteți mlădițele" (Ioan 15, 5). De fapt, de aceasta coardă a legat Domnul pe mânzul asinii Lui, adică pe noul Israel cel născut din neamurile păgâne, care, după har, s-au făcut fii ai lui Avraam. Dacă acea împărăție este nădejdea neamurilor păgâne, cum de spun ei că noi, crezând în ea, ne vom teme de romani? 10. Astfel, cei ce erau prunci cu judecata, dar
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Ioan 15, 5). De fapt, de aceasta coardă a legat Domnul pe mânzul asinii Lui, adică pe noul Israel cel născut din neamurile păgâne, care, după har, s-au făcut fii ai lui Avraam. Dacă acea împărăție este nădejdea neamurilor păgâne, cum de spun ei că noi, crezând în ea, ne vom teme de romani? 10. Astfel, cei ce erau prunci cu judecata, dar și cu răutatea, fiind insuflați de către Duhul cel Sfânt, au înălțat către Domnul un imn desăvârșit, aducând
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
celor rele, ci și împotriva vrăjmașilor celor văzuți și nevăzuți, astfel încât să dobândim ajutorul la vremea potrivită. Căci mânzul cel nou, pe care l-a învrednicit Domnul să-l călărească pentru noi, chiar dacă este unul singur a închipuit supunerea neamurilor păgâne față de El, din care ne tragem noi toți ca neamuri, cârmuitori și cârmuiți deopotrivă. 12. Așadar, după cum în Iisus Hristos nu este nici parte bărbătească, nici parte femeiască, nici elin, nici iudeu, ci una suntem cu toții după cuvântul dumnezeiescului Apostol
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească copii și nepoții, Că va să fie bine,că vor scăpa odată De haitele păgâne,de trădători și hoții Ce țara le-o vândură bucată cu bucată. Că reânvie satul și școala și cultura, Că-or fi și legi mai drepte, politica curată Și că din viața noastră dispare impostura Și vom avea o țară
ROMÂNII de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377765_a_379094]
-
Credinta > DE RUSALII, TRIST ROMÂN Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1612 din 31 mai 2015 Toate Articolele Autorului De Rusalii, trist român De Crăciun, Paști și Rusalii Încă-i trist tristul român După ani de represalii Și capitalism păgân. Viața lui încă e-o caznă Fără drept la sărbători Fie vară, fie iarnă... Fiu de fii rătăcitori... De atâta sărăcie Și de multele nevoi, A ajuns pribeag să fie... Vai de el și vai de voi...! Casa nu-i
DE RUSALII, TRIST ROMÂN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377795_a_379124]
-
nevoie de o pregătire specială din punct de vedere teoretic, adică filozofic, pentru a face accesibile asemenea premise opuse gîndirii tradiționale creștine, chiar dacă ele ar fi apărut timid ici și colo, începînd cu Renașterea, ca urmare a aprofundării filozofiei greco-romane păgîne. Oricum, din sporadice și pînă atunci rămase mai degrabă la suprafață, aceste premise trebuiau să fie generalizate și ordonate în mod organizat pentru a da formă noii concepții de viață către care se tindea în acea epocă. Iată de ce unii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
politico-social: materialismul sau marxismul; cealaltă ramură, în schimb, a vrut să rămînă pe tărîmul "științei" (teoretice) pe urmele Iluminismului și pozitivismului, anticipîndu-l: evoluționismul sau darwinismul. Aceleași principii metafizice și filozofice, aprofundate coerent pe plan etic, trebuiau să ajungă la ascetismul păgîn, bazat pe negarea oricărei valori din lume și realizat ca un fel de ataraxie stoică: într-un cuvînt, în profundul pesimism al unui Schopenhauer, unui Leopardi, unui Eminescu. Sau mai mult, tot coerent aprofundate și duse în cealaltă direcție, aceleași
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
perceput și încadrat astfel va dobîndi pe de o parte o anume aprofundare pe plan speculației logice și, pînă la un punct, mistice, dar își va pierde dimensiunea istorică, ce îl ridică hotărît deasupra oricărei alte mitologii imprecise și religii păgîne vechi sau moderne; pe lîngă aceasta, el va fi știrbit de elemente eterogene, încît devine de nerecunoscut, așa cum se întîmpla și cu diferiți filozofi romantici, înclinați să-i lărgească granițele pentru a-l apropia mai mult de prezumtiva revelație primitivă
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
și la Roma, însă doar sporadic și, fără îndoială, sub impulsul anumitor idei religioase ce proveneau din Orientul îndepărtat. În Romantism și în ultimele sale ramificații care își întind brațele pînă în zilele noastre, ca urmare a transplantării respectivei gîndiri păgîne, în special a celei indiene vechi, în Occident, asistăm la aceeași titanică sau mai degrabă satanică încercare de a-l nega pe Dumnezeu și de a pune în locul său fie individul, concretizat în conceptul de Supraom sau Supraoameni, ale cărui
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
teren metafizic alogen, neoccidental: vechea, înrădăcinata și întărita convingere despre autonomia politicii față de morală [367], prin Machiavelli și alți scriitori occidentali, își are originile în politica indiană, după cum am menționat mai sus [368]. Oricum, responsabilitatea directă a adoptării noului credo păgîn, revine gînditorilor, întrucît ei au fost primii care l-au adoptat și ei au fost cei care l-au răspîndit în sînul poporului german. Nu ne revine nouă sarcina să aprofundăm acest aspect de un dramatism și de o actualitate
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
etc., era eliminată și înlocuită, în măsura în care era considerată o contrafacere semitică a "adevăratei", "primordialei" Evanghelii a puterii, a bogăției, a disprețului și urii față de cei umili, de cei abandonați (pe plan social și pe plan internațional) etc., reafirmîndu-se astfel distincția păgînă dintre evreu și grec, dintre rasa pură și rasa contaminată, dintre aleșii lui Dumnezeu și cei urîți de același Dumnezeu etc. Nu degeaba Rosenberg, profetul rasismului, afirmă că "mila venită din Orient este nedemnă de om. Este o plantă de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ca acum. Nu trebuie să pierdem din vedere că spiritualitatea antică indiană și greco-romană trebuie să fi avut, în realitate, multe trăsături fundamentale comune. Dar, prin răspîndirea creștinismului cu spiritualitatea sa specifică asupra întregii lumi cunoscute din antichitate, vechea spiritualitate păgînă a fost inundată, luîndu-ni-se astfel posibilitatea de a înțelege în mod mai imediat însăși spiritualitatea indiană. De aceea, ni se pare mai folositor a se face efort pentru cunoașterea spiritualității indiene, transmisă peste secole și milenii, adesea fără modificări esențiale
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
această cultură a comunității și a violenței legionare cucerește. Codreanu își amintește, într-o mărturisire din 1936, de o acțiune condusă de el în Basarabia anului 1930. Legionarii călare, avînd pe piept cruci albe, trec Prutul "pentru a opri forțele păgîne care subjugă Basarabia". Ei se opresc într-un sat, la patru kilometri de rîu, și țin o predică țăranilor, în piața publică. Autoritățile sînt depășite... Mulțimea țăranilor, cu capul descoperit, ascultă. Iată cum relatează Codreanu acest episod: " Situația populației țărănești
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
unei deosebite competențe pedagogice, ci al alegerii pe un an din partea colegilor săi, încît e probabil ca viitorul rector, ales dintre profesorii facultății de teologie protestantă, să ție asemenea un frumos discurs prin care să recomande înlocuirea celor două limbi păgâne prin ebraica, precum d. E. du Bois-Reymond cere mărginirea lor în folosul științelor sale speciale, a celor naturale, poate a fiziologiei îndeosebi. Într-adevăr d. du Bois-Reymond e atât de fiziolog încît susține că toată cultura antică e zidită pe nisip
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
atât de mare este dorința de contopire, de a fi doi într-unul: "Să-ntunecă ochii mei pe veci" (Atât de fragedă), " Las' să orbesc privindu-i ..." (Sarmis). E, așadar, o văpaie în ochii îndrăgostiților eminescieni care devorează ființele "ochii păgâni", precum în Ondina. "Și în ochii tăi cei negri / Eu privirea să mi-o pierd". Eminescu se desparte de învățătura Noului Testament care spune că "dacă ochiul tău cel drept te smintește" trebuie să-l smulgi, să-l "arunci din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
întîlnire cordială. Și cu frumoasa lui blondă. Proaspăt ieșit din puful așternuturilor nocturne. Cu ei? Aici? În buncărul sacru? Noi trei? Saltimbancii și deocheații? Da. Ne putem întreține chiar aici, pînă vin stomatologii. Despre ce? Despre toate-ale lumii, sfinte și păgîne, ingenui și licențioase. Aici, în incinta asta, în care noaptea mai bîntuie fantome? Da. Și care-acum arată ca oricare altă-ncăpere umană. Din cînd în cînd, ochii îmi cad pe tabloul ce domină sala: o alegorie trandafiriu-triumfalistă a marii minciuni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
complicatul proces de ușurare, nu cea mare, nu, urina, monșer, urina, bat-o vina, panica din primele secunde, blocajul, blocajul? nu, nu încă, secunde și secunde de panică, pînă cînd... pînă cînd... of, în sfîrșit... Știu ce va urma: rozariul păgîn al amănuntelor de la ora cinci, recitativul unicului rol de-acum, singurul... Nu. Nu urmează asta. Te rog, ascultă-mă, îmi zice, cu dicția lui imperioasă, și mă prinde, ca-n Cosi fan tutte, galant, galant, de cot, ascultă-mă și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să irumpă dintre buzele de faun excitat, dar nu irumpe, nu trebuie să irumpă, bagatelizînd totul, nu, totul e ținut sub regia discreționarului histrion. Rîs inegalabil. Rîsul cazacilor din tabloul lui Repin. Rîs enorm, burtos, fălcos, năsos, buzos, rîsul năvălitorilor păgîni, așezați pe Donul sfînt. Și bucurîndu-se de bătălia tocmai încheiată cu bine. Și udată acum cu ce curge gîrlă din butii. Rîs înspăimîntător. Același, o secundă, la Hrușciov, pe platforma instalată fulgerător în spatele gării din Iași, cît Nikita Sergheevici să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Mi-ar plăcea. Nu: Cei doi de pe trotuar fac pe ei de rîs. Ăsta continuă să-și turtească fața de monstru și, în timp ce dau încet înapoi, se prelinge pe asfalt. E, în Bucovina, vestita mască de urît, rivalizînd, în frumusețe păgînă, cu cea africană. Masca ăstuia din parbriz nu rivalizează cu-a nimănui. Unică în hidoșenie și perfect emblematică momentului. Ne este, de altfel arătată, seară de seară, la jurnale. Nu-mi mai plac bețivii. Îmi plac nebunii. Decupez din ziar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]