1,817 matches
-
sau căciuli pe cap și le scoaseră. - Cine sunteți, oameni buni? Întrebă voievodul. Și ce faceți În pustietățile astea? - Iaca, măria ta, răspunse bătrânul, am auzit porunca de luptă. Și ne-am gândirăm că n-ar fi rău să alungăm păgânii acolo unde le-o fi locul. - Cum te cheamă, moșule? - Atudoriței mă cheamă, măria ta! Și Ion! - De unde mă știi? - De la Direptate. Și de la Baia. Și de la Lipnic. Și de la mănăstirea Putna, când Maria Ta a ctitorit-o cu hramul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Moldova, Simioane! Mai avem vreo cetate În picioare? Mai avem undeva oameni care să lupte? - Măria ta a rătăcit prea mult prin singurătățile codrilor. Măria ta nu știe... - Ce nu știu? Spune odată, Simioane! A căzut toată Moldova sub sabia păgânului? Simion se gândi o clipă, neștiind cum să adune toate informațiile În puține cuvinte. Apoi se hotărâ. - Cum să cadă cetățile, măria ta?! Păi, n-ai dat ordin să fie apărate până la ultimul oștean? - Nu ne Înțelegem, Simioane... Spune-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
lapidar: - Slutul de neamț! zicea, când Lina era înfruntată de doctor. Felul do a se exprima supăra pe Mini. care o certa: - Tocmai tu, fată cultă și fără prejudecăți, păstrezi un așa: limbagiu față de un străin, parcă ai vorbi de păgîni? Tu, feministă, deci adepta unor mentalități mai largi, ai tonul ăsta de zeflemea și de poreclă așa ele vulgar! Dar acum, ea însăși zicea cu gândul, dacă nu chiar cu vorba: ,,Slutul de neamț!". Pesemne năravul românului are și el
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
realizează că nu are timp, se năpustește pe scări, iese pe ușă urmat de privirile dezaprobatoare ale celor două femei din salon. Odată ajuns în stradă, rămâne un moment în fața intrării de la biserică, sub pancarta vopsită: Misiunea scoțiană independentă printre păgâni (MSIP) Falkland Rd. Bombay. India Preot - A.J. Macfarlane „Îndrăzni-vom oare să-i lăsăm să moară în întuneric, când există lumina lui Dumnezeu?“ O parte din text este ilizibilă, din cauza unor pete de vopsea roșie și galbenă, amintire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
și strîns legat, prin ceea ce dă fiecare încheietură, își primește creșterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părți în măsura ei, și se zidește în dragoste. 17. Iată dar ce vă spun și mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiți cum trăiesc păgînii, în deșertăciunea gîndurilor lor, 18. avînd mintea întunecată, fiind străini de viața lui Dumnezeu, din pricina neștiinței în care se află în urma împietririi inimii lor. 19. Ei și-au pierdut orice pic de simțire; s-au dedat la desfrînare, și săvîrșesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
s-a sfărîmat corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adîncul mării. 26. Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgînilor, în primejdii în cetăți, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între frații mincinoși. 27. În osteneli și necazuri, în priveghiuri adesea, în foame și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte! 28. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85045_a_85832]
-
în putere. 21. Ce voiți? Să vin la voi cu nuiaua, sau cu dragoste și cu duhul blîndeții? $5 1. Din toate părțile se spune că între voi este curvie; și încă o curvie de acelea, care nici chiar la păgîni nu se pomenesc; pînă acolo că unul din voi trăiește cu nevasta tatălui său. 2. Și voi v-ați fălit! Și nu v-ați mîhnit mai degrabă, pentru ca cel ce a săvîrșit fapta aceasta, să fi fost dat afară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
Cruce răvășit, Iisus...”. Apoi se revărsa grosul. „Cu aur, smirnă și tămâie Îmi plămădeam versul În trudnicu-mi sălaș, căci În acea noapte ce se anunța plină de har și nicidecum un ciob de-Apocalipsă, daruri biblice se revărsaseră asupra mea, păgânul, dar umilul. Din pana cea măiastră zburau și se așezau singure pe neprihănita filă cuvinte parcă nu de mintea mea strunite. Eu le priveam doar și-o Îndoită simțire din adâncuri Îmi răscoleau: de teamă și-ncântare. În zborul lin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ori mori curând, De mori sătul ori mori flămând, Totuna e! și rând pe rând Ne ducem toți ! Eu vreau cu Fulger să rămân! Ah, Dumnezeu, nedrept stăpân, M‐ a dușmănit trăind mereu și‐ a pizmuit norocul meu E un păgân și Dumnezeu E un păgân! De ce să cred în el de‐acum? În fața lui au toți un drum, Ori buni , ori răi, tot un mormânt! Nu‐ i nimeni drac și nimeni sfânt! Credința‐ i val, iubirea vânt și viața fum
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
sătul ori mori flămând, Totuna e! și rând pe rând Ne ducem toți ! Eu vreau cu Fulger să rămân! Ah, Dumnezeu, nedrept stăpân, M‐ a dușmănit trăind mereu și‐ a pizmuit norocul meu E un păgân și Dumnezeu E un păgân! De ce să cred în el de‐acum? În fața lui au toți un drum, Ori buni , ori răi, tot un mormânt! Nu‐ i nimeni drac și nimeni sfânt! Credința‐ i val, iubirea vânt și viața fum ! Zici fum? O, nu‐i
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Iacob cizmarul nu are nici un Dumnezeu, cum se spune. Altfel nici nu i se poate spune decât păgân. Cum să furi din biserică? Și unde mai pui că în „săcriiaș” erau și „patru rînduri de svinte moștii”. De-a dreptul păgân, părinte. Nu mi-ai spus însă cum de a ajuns Iani stăpân pe casă? Uite ce găsim scris la 1 iulie 1656 (7164): „Adică egumenul Galaction de la svînta mănăstire Treh Svetitelei și cu săborul...am vîndut o casă cu loc
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
duhul cu ochii ridicați spre cer, acolo unde însuși Iisus îi aștepta senin, într-o lungă cămășuță de noapte, aproape transparentă, întinzându-și brațele către creștinii războinici. Cei prezenți nu mai apucară să afle ce soartă au avut de înfruntat păgânii, vălătucii de fum sau de nori scoțând, curând, la iveală fantastice interioare de haremuri și băi cu mozaicuri din pietre prețioase în care dormeau, dansau sau se îmbăiau cadâne aproape goale, acoperite doar de diademe, coliere și brățări sclipitoare. Regele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
a rezistat, renăscând din cenușa tuturor arderilor, a jafurilor, a trecerii tuturor „trecătorilor”: Tătari, Polonezi, Lituanieni, Turci, Suedezi, Cazaci, Ruși... Însă ceea ce nu izbutiseră focul și sabia năvălitorilor, ceea ce nu reușise armia rusească (cea care zicea că pornește războiul-sfânt Împotriva păgânilor, până la liberarea Țarigradului, dar se așeza cu nădejde În țările românești, prietene cică și uita să se mai Întoarcă acasă - un an, șapte ani, douăzeci de ani...), a desăvârșit administrația rusă, după ocuparea „Bessarabiei”, În 1812: Ca recompensă pentru cine știe ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Turci! De mai bine de un veac voi doi vă tot bateți, vă chișcați, vă Îmbrânciți, vă dați pumni și picioare pe sub bancă - dar numai pe pământurile noastre, ale nenorociților pe care te lauzi că-i scapi tu de jugul păgânului - dar ia mai du-te-n mă-ta, pe pământul lui tătâne-tău, În mlaștina de sub mesteacănul argintiu și-n stepa nedesțelenită, și făr’ de haturi! Ori luați-vă de mână și duceți-vă la istalant, cel cu fes, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
veni de la un Basarab de-al vostru - de care, dacă n-am auzit eu, nici n-a fost... Să-ți spun eu, pravda mea, rusească, să-ți dezvălui de unde vine numele pământului - pe care noi, Rușii l-am cucerit de la păgânul Turc, stropindu-l cu sânge de-al nostru, roșu, rusesc... Pe drept se cheamă Bessarabia fiindcă noi, Rușii i-am alungat cu sabia pe Arabi - așa le mai zicem noi păgânilor Turci și Tătari... După ce n-a mai rămas picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
frumos, galben-auriu), asudate, pătate, danteluite cu alb de la spuma sării sudorii; boturile cailor cu bărbi de spumă albă; burțile lor, umede, ude, mai Întunecate și ele brăzdate de spumă. Fulgi, funigei de spumă de cal alergat - să ne scape de păgâni. Și mai ales, mai ales: mirosul iute, violent și dulce, sălbatic și de-al nostru (cei care, și noi am fost cândva cai), de cal și de pielărie de hamuri și de balegă - o anume balegă, a numai cailor acelora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
fi mas, face gazda, lucrând din polonic, da’ zamă de găină ca a noastră... Măi fimeilor, ce-ar fi să coacem și vreo două-trei cuptioare de plăcinte cu poalele-n brâu? C-odată vin ai noștri, să ne scape de păgân! O parte dintre femei lasă găinile și aleargă spre gospodăriile vecine: să coacă plăcinte; cu poalele-n. - Așa, dragele mele, să se bucure bieții soldățeii noștri! Gazda mă vede, nu știu ce va fi Înțeles din ce-a văzut, că mă ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
a zis: - Bun. Dar cu ceilalți ce facem? Îi lăsăm așa, pe câmp? Nu-s și ei morți? N-au fost și ei oameni? - Or fi fost, dar de altă lege, cum să-i punem În țintirimul nostru pe niște păgâni, doamnă? - De unde știi dumneata că erau păgâni?!, s-a mâniat mama. Îi cunoști de pe când erau vii? I-ai chemat la biserică și n-au vrut? - D-apăi ce, biserică, că era-nchisă - ei ne-au Închis-o, păgânii! Și noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
lui Dumnezeu?!, ridică mama tonul. Mătușa Domnica s-a speriat. Își scuipă de trei ori În sân - apoi: - Pe-o fetișoară. Că de-amu ne trimăt și fetișoare, păgânii! - Cine trimite, ce? - mama tot nu Înțelege (las’ că nici eu). - Păgânii iștea di Ruș’! De-amu leagă-n harașuta lor șî fetișoare! ȘÎ ni le trimăt! - Adică... parașutiste? - mama e uimită (dar eu!) - Cum Îți spui! Ș’ tâlharii de Măneni - alde Morcov, blăstămatu - i-o luat tăti lucrușoarele, o lăsat-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și mă Întreabă, cu limba, acum groasă, de parcă ar fi picior, de ce plâng: mă dor bubele de la gionate? - Mă doare inima de la suflet!!, răcnesc eu, cu deznădejde și cu bucurie că are cine mă asculta. Ați stricat bunătate de cruce, păgânilor! Și cât am trudit la ea... - De asta plângi? Să-L lăudăm pre Domnul că ne-a dat prilejul s-o stricăm, băițălu moș’lui, zice Moș Iacob. Acuma tu ești băiet mare, cu carte - mai ții minte ce-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mărturisit confirmă. Iar acesta e cel de-al treilea mister: e adevărat că tortura a existat, și Încă una serioasă, din moment ce treizeci și șase de cavaleri mor din cauza ei, dar dintre oamenii aceștia de fier, obișnuiți să țină piept crudului păgân, nici unul nu se Împotrivește juzilor. La Paris, numai patru cavaleri din o sută treizeci și opt refuză să mărturisească. Ceilalți mărturisesc toți, dimpreună cu Jacques de Molay. „Dar ce anume mărturisesc?” Întrebă Belbo. „Mărturisesc exact ceea ce era scris În ordinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cam bolnav și s-a retras la mânăstire după moartea cinstitei preotese. Mânăstirea nu este departe de noi. Căutați pe cineva care are mașină și duceți-vă după el. - Atunci, faceți ce vreți! Duceți-l la groapă ca pe un păgân. - Păgân ai spus, părinte? Dar de câte ori a fost la biserică și s-a rugat și a pus câte un ban la cutia milei, era tot un păgân? Când îi intrai în casă cu moliftele spunând câteva cuvinte, luai bani tot
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
după el. - Atunci, faceți ce vreți! Duceți-l la groapă ca pe un păgân. - Păgân ai spus, părinte? Dar de câte ori a fost la biserică și s-a rugat și a pus câte un ban la cutia milei, era tot un păgân? Când îi intrai în casă cu moliftele spunând câteva cuvinte, luai bani tot de la un păgân? Când îți dădea bani din mica lui pensie, te bucurai că nu ieșeai din casă cu buzunarul gol!... Din mulțime, un alt bătrân i
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
spus, părinte? Dar de câte ori a fost la biserică și s-a rugat și a pus câte un ban la cutia milei, era tot un păgân? Când îi intrai în casă cu moliftele spunând câteva cuvinte, luai bani tot de la un păgân? Când îți dădea bani din mica lui pensie, te bucurai că nu ieșeai din casă cu buzunarul gol!... Din mulțime, un alt bătrân i se adresă preotului cu un reproș dur: - Ai venit sărac în satul nostru și acum ai
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
născut, pământ te vei face”. La televizor aflăm tot felul de ritualuri de înmormântare din lumea largă și ne mirăm. Nu sunt și ei oameni ca și răposatul Vasile Cumpătaru? Da, numai că noi suntem creștini, iar ceilalți păgâni. Și păgânii au Raiul lor ca și Iadul lor ca și noi în eternitatea credinței în care ne naștem. Cu prima ocazie când mă voi duce la socri, voi opri în Hulubărești să aflu cum s-a terminat gâlceava, dacă preotul Apopei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]