1,764 matches
-
Mircea Mihăieș Recunosc: m-a pălit invidia, m-au scuturat frigurile, m-am dat, invidios, cu capul de pereți citind această întrebare în fruntea unui chestionar al colegilor de la "Dilemateca". Cum de nu mi-am pus-o eu însumi mai repede, când părea atât de la îndemână
"În ce tablou v-ar plăcea să intrați?" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7966_a_9291]
-
unor personaje din lumea Literelor, care este secretul șuvoiului de agramatisme revărsat din filele romanului-jurnal? La nivel lexical și gramatical, Legături bolnăvicioase e o superbă colecție de perle, în sensul umorului involuntar. Fragmentele scabroase, pe care Cecilia Ștefănescu mizează adeseori, pălesc pe lângă stilul de o mare candoare filologică al naratoarei. Îmbrăcată domnișorește și atrasă de parfumuricale, acceptând spășenia iubitei și revăzându-se, la pubertate, inundată de o avalanșă de roșeață, pendulând între amoruri plimbărețe, fără putere de orientare, strecurate insinuos în
"Intimitățuri" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11070_a_12395]
-
nazist de la Dachau. Scris pe baza mărturiilor înregistrate pe bandă de magnetofon ale celor doi protagoniști și a unei temeinice documentări a autorului asupra Holocaustului, romanul lui Petru Popescu are în primul rînd - dacă nu exclusiv - o valoare documentară. Literatura pălește în fața grozăviei istoriei, iar iubirea imposibilă dintre Blanka și Mirek (deconspirarea relației lor - pur platonice - în lagărul de la Dachau ar fi însemnat automat condamnarea la moarte a amîndurora) aproape că nu mai are relevanță prin raportare la inimaginabila barbarie care
Iubire hollywoodiană la Dachau by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14351_a_15676]
-
-l ocupa, sub un nume fals, în Villa Devoto. Conform datelor de care dispunem, este manuscrisul unui paranoic. Totuși, se spune că se pot desprinde din el anumite interpretări ce aruncă lumină asupra crimei și fac ca ipoteza nebuniei să pălească în fața alteia, și mai tenebroasă. Dacă această deducție este corectă, sar explica și de ce Alejandra nu s-a sinucis cu unul din cele două gloanțe rămase în pistol, preferând să-și dea foc. (Fragment dintr-un raport al poliției publicat
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
înverșuna să-și amintească (să încerce să-și amintească) momentele petrecute cu ea, așa cum îndrăgostiții recitesc vechea scrisoare de dragoste păstrată mereu în buzunar, chiar dacă ființa care a scris-o a dispărut pentru totdeauna; și, tot ca în scrisoare, amintirile păleau și îmbătrâneau, fraze întregi se pierdeau în pliurile sufletului, cerneala se ștergea și, odată cu ea, cuvintele frumoase și magice care înfiripau vraja. Și atunci trebuia să-și forțeze memoria așa cum alții își forțează vederea, aducând aproape de ochi hârtia deteriorată și
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
de curând la zid) ne cam arată din ce direcție bate vântul în înaltele cercuri politic-corecte. Lăsând de-o parte faptul obiectiv că H.-R. Patapievici n-a fost niciodată membru al cercului Noica, trebuie să fii rău de tot pălit în cap să susții că Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Sorin Antohi, Andrei Cornea, Dan Pavel, Liviu Antonesei, Vasile Popovici, Marius Ghica - apropiați ai lui Constantin Noica - ar fi exponenții unei ideologii retrograde, conservatoare, anti-europene... în rest, spre-a cruța colegilor
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
pe pământ!, exclamă doctorul, spre încântare celuilalt, a prietenului său, - când, deodată, Nelule... (trucul vechi al prozei, suspansul)..." Cloșca se alarmează subit. Cloncăne înspăimântată. Puii de strâng grămadă. Se cațără unii peste alții pe spinarea mamei. Cârciumăresele, crinii fac fețe-fețe, pălesc, își trag pleoapele-n jos, să nu vază, petalele lor delicate. El auzise de Ionică. De tâlharul de Ionică. Dar nu-l văzuse până atunci pe cotoiul Ionică. Iar cotoiul Ionică apare de după peretele de flori cu o turturică în
Cotoiul Ionică by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6517_a_7842]
-
și s-au împrăștiat în tot orașul. Am părăsit Nicosia în 1965, să studiez la Berlin. Abia acolo am trăit dorul de aceste locuri. Când m-am întors, în 1970, am găsit totul schimbat - dar mă schimbasem și eu. Mă pălise un fel de tristețe nord-europeană... Doar amiezile călduroase ale Nicosiei m-au ajutat să îmi amintesc cine sunt. Lene, palmierii la orizont, marea... Înainte de 1974, Nicosia fusese un oraș la mare. În douăzeci de minute ajungeai la țărmul care cobora
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
o imagine a propriei îmbătrâniri mult mai limpede decât dacă te-ai privi într-o oglindă, trebuie să admit că perspectiva de a mă revedea astfel multiplicat mă speria. Sigur, cunosc celebra reacție a domnului Keuner, dublul lui Brecht, care "pălește" când camaradul lui, vrând să-l liniștească, îi spune " Nu te-ai schimbat!", numai că pe mine mă aștepta o încercare infinit mai grea, căci urma să mă aflu față în față cu o mulțime de prieteni pe care nu
George Banu – Cei patruzeci de ani de viață ai lui Odin și parabola nisipului by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12163_a_13488]
-
o uliță de munte sau de șes. Un element care nu împlinește imaginea spectacolului sînt costumele scenografului Valentin Codoiu. Desenul lor este în spiritul ideii regizorului, nu și texturile alese. Nu sînt inuri, pînzeturi, bumbacuri și din pricina asta, expresivitatea costumelor pălește. Multe din scenele de grup, felul în care sînt asamblate, tempoul lor au ceva din limbajul cinematografic. Chiar dacă interpretările au și stîngăciile începutului, se cîștigă în spectacol ceva foarte important, și anume, pofta de joc, motivată de propunerile și solicitările
CRONICA DRAMATICĂ by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14144_a_15469]
-
toane". Scriitoarea Claire Goll credea că cine se căsătorește cu Alma este condamnat la moarte, Elias Canetti își amintește de făptura ei uriașă, invadatoare, împodobită cu un surîs dulceag și cu ochi mari, albaștri, sticloși. Cînd farmecele au început să pălească, Alma își făcea apariția umbrită de pălării gigantice, ornate cu pene de struț, semănînd ba cu un d'Artagnan, ba cu un travestit, sau cu un armăsar înhămat la un car funebru, scria aceeași Claire Goll. Personaj shakespearian prin natura
Viața muzelor by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11939_a_13264]
-
să ne ducă spre înțelepciune și spre disprețuirea celor din viața aceasta, cum pot pătimirile mucenicilor, vestind cu glas mai strălucitor decât al trâmbiței și arătând tuturor prin fapte mărimea răsplătirii pentru ostenelile de aici și covârșirea darurilor primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp.
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
viața aceasta, cum pot pătimirile mucenicilor, vestind cu glas mai strălucitor decât al trâmbiței și arătând tuturor prin fapte mărimea răsplătirii pentru ostenelile de aici și covârșirea darurilor primite. Pe cât pălește cuvântul înaintea faptei, pe atât cele spuse de noi pălesc în fața învățăturii acestor sfinți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cateheza aceluiași despre faptul că moaștele sfinților mucenici sunt un prilej de mare folos pentru noi, în vol. Cateheze baptismale, pp. 105-106) Păstrarea moaștelor mucenicilor cu scumpătate în locuri de cinste
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
aproape imposibil de gândit. Versiunea românească redă inspirat (și fidel!) scânteierile reci ale originalului. Iată o mostră: „Nopți mai întunecate decât întunericul, iar zilele, fiecare mai cenușie decât cea de dinainte. Ca și când se instala un glaucom înghețat, făcând lumea să pălească. " Și un dialog: „Noi n-o să mâncăm pe nimeni niciodată, așa-i? Nu, bineînțeles că nu. Chiar dac-am muri de foame? Murim de foame și-acum. Ziceai că n-o să murim. Ziceam că n-o să murim de altele. N-
După ce „niciodată a și trecut” by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6521_a_7846]
-
este acela că, în lipsa detaliilor, opinia publică anglofonă nu-și poate face o imagine corectă despre adevărata față a Turciei... Sînt convins că nu a existat episod mai sinistru decît acesta în întreaga istorie a umanității. Marile masacre din trecut pălesc pe lîngă suferințele îndurate de armeni în 1915". Ajutoarele financiare venite din America, la cererea ambasadorului, pentru a-i ajuta pe armeni au rămas inutilizabile practic. Iar Talaat, unul dintre șefii junilor turci, la protestul ambasadorului american, a primit răspunsul
Genocidul armenilor din 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16211_a_17536]
-
mai putem structura impresiile și experiențele și deci nu le mai putem comunica, ci doar transmite mult simplificat), dar și a violării intimității, a infinitelor posibilități, dar și a tristului efemer. E o lume în care abilitățile noastre verbale vor păli treptat, constrînse de rigorile mediului de comunicare, pînă cînd vom fi reduși la schimburi de banalități, iar lipsa de nuanță a limbajului își va afla echivalentul în lipsa de nuanță a percepțiilor și gîndirii noastre. E lesne de dedus că Bikert
Spre mileniul electronic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16545_a_17870]
-
MAI FOST, deci anamnezis ar fi amintirea scarată în sus a divinului, existențelor anterioare și refacerea itinerantă, prin „regresiune“, controlată mistic, a venirii noastre într-o temporalitate delimitată de Voința Divină. * Mentalul este al Divinului. Orice viteză a vreunei mașini pălește față de a sa. Omul imită. Omul fie că păstrează dominanta caracterologică a primatelor/maimuțelor, ca un dat ancestral, ca o relicvă genetică, probabil după una sau mai multe corecțiuni genetice pe omul străvechi. Aceasta în ipoteza unei creații prin corecțiuni
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
curgă znaga rațiunii probabil că-ntr-un cerc de substituții vom face rugi circumvoluțiunii... ADIO... patrie dragă mâine plec la război am să mă întorc la sfârșit de mileniu cu o lacrimă sălbatică în glas și trist ca o floare pălită de geniu între timp voi ucideți speranțele și dați foc la toate pușcăriile Pământul a-ncremenit în rotire și mai rodesc pe dealuri doar viile v-am lăsat în sertar un cântec de dor lângă un bob de trinitrotoluen voi să
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și-mi biciuiește obrajii, lăsând tălpi de durere în suflet. Taci! Nu spune nimic, lipsește un os... Ultimele gratii Sub palmele umezite de-atâta așteptare gratii șifonate alunecau pe-un cântec amăgitor în nopțile primăvăratice. Rând pe rând oasele au pălit până ce din pereții vineți nu a mai rămas decât parfumul fierbinte al răsuflării lor Un val uriaș de tăcere se prelingea prin yala de sânge captiv. Am hotărât să mă prăbușesc oriunde voi fi departe de mine De azi sunt
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
elitei vînătorilor contemporani (politicieni, oameni de afaceri, purtători de titluri nobiliare etc.). A citit vreunul din ei romanul Eșafodul al scriitorului kîrgîz Cinghiz Aitmatov? E descrisă acolo o vînătoare din timpul regimului sovietic care i-ar face pe toți să pălească de invidie. în stepă cade prima ninsoare. E vremea ca lupii să plece la vînătoarea de saigale (un soi de antilope). Deasupra stepei se aude un vuiet ciudat, cu totul altul decît vîjîitul furtunii două elicoptere survolează zona. "De unde să
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
și am trimis lui Pleșu o evocare a verii bucureștene în anii ’30. N’am primit nimic de la el (poate că era în vacanță). Am trimis lui Barbu un mic eseu despre dânsul dar iată: o subită modestie l’a pălit și refuză să-l dea spre publicare. Te îmbrățișez și-ți urez sănătate și voie bună Lucian Boz
Alte scrisori către Arșavir Acterian () [Corola-journal/Imaginative/13490_a_14815]
-
decât purtat de soții lui, spre ieșire, În vreme ce Georgescu, orbecăind cu mâinile Întinse dădu peste tocul ușii vecinilor de la parter peste pragul căreia se prăbuși fără cunoștință. * * * În urma lor, luminile din apartament mai pâlpâiră o clipă, după care Începură să pălească, până când bărbatul scoase un strigăt de durere, din cauza lumânării ce-și recăpătase căldura firească. Rigiditatea corpurilor dispăru ca prin farmec, odată cu dispariția luminii nefirești. Lumânarea căzută din nou pe covor fu ridicată cu repeziciune de femeia grijulie fată de soarta
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Cosmin Ciotloș Sunt, în Imaginile de pe strada Kanta ale lui Nichita Danilov, câteva care și-ar merita locul în orice antologie. Restul cărții pălește. Poeme mari, imense de-a dreptul, de două, trei, patru sau mai multe pagini, vizionare până la contagiune, locvace și acumulative. E adevărat, majoritatea, nu e greu de bănuit, sunt străbătute, interior, de un anume flux metafizic. Și majoritatea repartizează copleșitoarea
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
ana, Elena Badea Europarlamentarul Cristian Preda a comentat, duminică, pe blogul personal rezultatul alegerilor din Consiliul Național de Conducere al PDL, susținând critic că "simpatia electoratului pălește în fața servituții față de șeful partidului". Astfel, Preda notează că pentru funcția de vicepreședinte responsabil cu strategia politică, CNC l-a ales pe Radu F. Alexandru, în locul lui Toader Paleologu, în timp ce pentru funcția de secretar executiv responsabil tot cu strategia politică
Cristian Preda critică judecata politică dominantă din PDL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38322_a_39647]
-
nu am regăsi-o în Timaiosul lui Platon, unde natura lucrurilor e considerată a fi triunghiulară. În aceeași logică, monada este masculină și diada feminină, iar numărul zeilor este cifra 3, însăși Minerva purtînd cognomenul de „Tritogeneia”. Dar excesele acestea pălesc atunci cînd recunoști flerul cu care pitagoreicii au simțit că armonia universului ascultă de niște legi care se reduc la niște proporții numerice. Așa se face că raportul cantitativ al sunetelor din gama muzicală se regăsește în vibrația celestă a
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]