197,702 matches
-
în mîinile căreia ajunge caietul într-o zi, se sinucide în urma șocului lecturii. Curios este totuși că istoria, care marchează atît de dur destinul personajelor pînă la sfîrșitul celui de-al II-lea război mondial, pare să amuțească după. Personajele par a fi prea concentrate să supraviețuiască traumelor vechi ca să le mai pese de ce se întîmplă în continuare în lume. Pascal ajunge profesor universitar în Cluj fără nici o problemă, Georgi muzician cu dese ieșiri în străinătate, Alexa rămîne ființa paradoxală, fragilă
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
crudă, acuzatoare din prezentarea realităților trăite de generația părinților, după culorile tari din construirea personajelor, aerul de "viață strict interioară" al "tinerilor" e de slab impact; la fel, împăcarea Alexei, femeia-care-povestește, cu rolul său tot timpul auxiliar (din loc în loc, pare chiar mîndră de asta). Cartea pare a se încheia prea devreme, maturitatea "personajelor centrale" rămînînd abia schițată. Mult mai interesantă e deci "povestea cealaltă", a generației care se stinge, cu aerul ei de film de epocă și cu dramatismul retro
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
de generația părinților, după culorile tari din construirea personajelor, aerul de "viață strict interioară" al "tinerilor" e de slab impact; la fel, împăcarea Alexei, femeia-care-povestește, cu rolul său tot timpul auxiliar (din loc în loc, pare chiar mîndră de asta). Cartea pare a se încheia prea devreme, maturitatea "personajelor centrale" rămînînd abia schițată. Mult mai interesantă e deci "povestea cealaltă", a generației care se stinge, cu aerul ei de film de epocă și cu dramatismul retro corespunzător. Mariana Tomescu, Vară fără sfîrșit
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
orașului, istoria sa se lasă lejer rezumată: "Avînd în minte poveștile despre fastul și bogăția ce domneau în cetatea africană, europenii au plecat mînați de curiozitate să descopere misteriosul Tombouctou. Fiecare eșec a mai adăugat ceva legendei și nimic nu părea să-i determine să renunțe la a visa la întoarcerea în patrie bogați și aureolați de victorie sau la a rămîne pentru totdeauna în orașul de dincolo de deșert, căsătoriți fiind cu prințese din diferite triburi africane". Scopul pe care și
Orașul inventat by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14970_a_16295]
-
că e vorba de ipohondrie, dar odată ajunsă în mulțime, văd fața unui bărbat cu ochelari negri privindu-mă insistent. Mă îndrept spre el decisă să-l apostrofez, dar el e abil și dispare imediat ca un abur. Toate astea par un coșmar, un fel de vis urât din trecuta mea viață, când trebuia pur și simplu să dejoc planurile celor care mă urmăreau, luând tramvaie și autobuze la întâmplare și uneori taxiuri. Sunt aproape sigură că sunt cei de la Ambasada
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
n-a fost niciodată vorba să-mi las calea vieții mele, cât de neînsemnată ar fi fost ea. Caracterul meu extrem mă face să acord altuia deplină încredere, un sentiment cavaleresc, venind din modurile naturii mele. Chiar când problemele familiei păreau mai acute decât grija mea pentru a exprima ce mă frământă, m-am scindat în două persoane, trăind schizofrenic, două entități separate dureros, asumându-mi riscul de a mă pierde de două ori și nu o dată. �Cavalerul florii de cireș
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
cuplu de fasciști cărora nu le păsa de alții, trăind izolați de realitate, făcând să sufere douăzeci și trei de milioane de oameni fără nici o remușcare. Pasiunea pentru diamante a �Lenuței" e descrisă în toată vulgaritatea și monstruozitatea ei. Se pare că înghițea diamante pentru a face scaune cât mai strălucitoare în fiecare dimineață, dându-și astfel un statut divin. Banditism, perversitate, ieșind din oameni simpli, săraci cu duhul, degradați de puterea nemăsurată pe care și-au acordat-o singuri prin
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ziar, susține că arta vine de la diavol! I-am spus la telefon că arta e un simulant al vieții, chiar mai mult decât atât, o chintesență a vieții. Dar cei din jurul lui Picasso au murit, asta s-a petrecut, se pare, după dispariția lui, cât a fost el în viață, el i-a inclus în magia lui, imortalizându-i, făcându-i zei în pantheonul lui. Lăsați singuri, ca niște capiteluri, a fost datoria lor să se țină drept, bucurându-se să
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
printr-un curaj admirabil, acum e obosit chiar când soarele apare la orizont cu luciri de iluzii noi. Cuvintele je suis au bout de mon rouleau sunt mereu în gura lui ca un memento pentru inima mea care aude. Se pare că nici iubirea și nici devoțiunea nu sunt de ajuns, ca și cum omul de acțiune trebuie să sfârșească neapărat dezamăgit. Visul meu de azi-noapte m-a zguduit: dădeam naștere multor pești, care fuseseră concepuți cu diferiți tați! Locuiam într-o altă
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
Dali mângâind suprafața de porțelan a pânzei. Dali nu aruncă culorile cu pistoale ca sălbaticul Pollock, care voia la început să semene cu Picasso. Nebunia lui Dali are coregrafie, libertatea lui e de altă natură, de natura gasteropodelor, poate. încetineala părând la fel de dificilă ca și viteza. Asta o știu de la prietenii mei pianiști; a cânta la pian încet cere o măiestrie infinită, același lucru în pictură, în dans, poate și în arta scrisului, pentru că scrisul presupune existența gândurilor. Gândurile cer timp
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
se află capacitatea de înțelegere. în dreapta se revarsă tot felul de curenți, fantezii și hoardele sălbatice ale dorințelor. Dorința care mă torturează fără a avea un obiect, o dorință rebelă, hărțuită de vederea imaginilor înregistrate fără voia noastră, pentru că se pare că, asemeni unui subtil aparat de fotografiat, creierul absoarbe totul pe pelicula lui de neimaginat. Deasupra patului, în dreptul locului unde dorm eu, se află o gravură de Chagall. Ullise legat la ochi, cu urechile înfundate cu ceară, dar ascultând deasupra
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
ca pe un roman psihedelic, atunci am auzit cum cântă lexiconul din propriul lui gât, ca un laringe enorm, dându-mi și mie pofta limbii adevărate, spălată, decantată de scoriile sociale, de ghipsurile crispării și de frica de a nu părea altcineva decât cel care sunt. MARTIE, 1989 O zi plină de ceață, peste tot numai nuanțele de gri și resturi de zăpadă murdară de la traficul neiertător. Nu se vede primăvara decât în cimitir, unde ghioceii și-au scos capetele de sub
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
și-a pierdut un picior, este lăsat imediat, bătut cu ciocul în cap dacă insistă să rămână lângă perechea lui. Asta e viața la porumbei și la oameni, ca și cum porumbeii ar fi oameni incarnați și invers. Natura în misterul ei pare plină de cruzime, ea parcă știe mai mult decât morala oamenilor. Citesc Dubliners (Oamenii din Dublin) de Joyce, sunt cincisprezece nuvele splendide, fără timp. Joyce le-a scris când avea douăzeci de ani trimițându-le unei edituri în 1912, publicate
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
umple spațiul, poezia spațiului; teme unice pentru modernitate, poezia fiind expresia unui limbaj deviat de la normele semantice-gramaticale ale vorbirii obișnuite. Se spune mereu, pe bună dreptate: limbajul ascunde și nu arată. Exact ca și anotimpul cel mai frumos, când totul pare gri, aurindu-se numai pentru cei care sunt așteptare ei înșiși. Din nou poezia: un alt tip de frazare, nu o deviere metaforică, ci ritmică, acesta fiind principiul, forța ei. Wordsworth - poezia nu se deosebește cu nimic de proză, cu excepția
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
corp de femeie devenit ca o pungă dezumflată și nici să-și astupe nările de mirosul bărbatului venind ca dintr-un lac stătut în care peștii nu-și mai desfășoară în toate culorile jocurile lor erotice. Dar femeia îmbătrânită surâdea părând împăcată - bărbatul o înșelase, mințise și acum toate erau puse în lumina crudului adevăr: el nu mai era de multă vreme acel amant veșnic în care bărbăția se învolbura ca un fluviu care niciodată nu seacă. în patul nostru îngust
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
a Soarelui și cea a Lunii. Apoi figura criminalului Moosbrugger care tăiase în bucăți o prostituată ce-l făcuse să-și iasă din fire cu insistențele ei. El care crede că �nedreptatea trebuie socotită baza brutalității sale" pentru că el deși pare un bărbat solid care poate să se bată, se simte neputincios în fața unei femei care-l jignește obligându-l să facă lucruri sub demnitatea lui. De aceea el se va duce, imediat după crimă, la un bal, acolo va dansa
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
a corpului, și capul impresionant, iar vocea era cea a unui preot inițiat după vechile rituri. Lângă el ședea soția lui, mică de statură, plină de diamante, care se ocupa cu drepturile de autor ale soțului. Curios, mi s-a părut că Virgil Gheorghiu seamănă cu Mircea Eliade, nu la corp, ci mai degrabă prin forța curenților psihici care emanau din el. El era, ca și Mircea Eliade, foarte interesat să-și publice cărțile în Suedia, visând, ca tot românul, la
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
când pot la nuvelele mele chiar în situațiile cele mai nepotrivite, când pregătesc supeul, de exemplu, atunci se petrec lucruri extraordinare în capul meu și improvizez în gând la narațiunile care se scriu astfel mai întâi în aer. A scrie pare acum a mă ține în două lumi și, prin obișnuință, a duce sufletul sau visarea interioară la sursa despre care nu știu nimic altceva decât că emite impulsuri creatoare. Sfatul lui Rudolf Steiner: Citiți Faust (Goethe) ca să întineriți!" A reconcilia
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
armata i-a atacat pe studenții care protestau, cu toate că Mao scrisese negru pe alb: Armata poporului nu poate niciodată ataca poporul!" Renè profetizează că mari schimbări vor avea loc în viitorul apropiat, neputând spune când și mai ales cum. Totul pare închis pe vecie după cortina de fier, oamenii de acolo fiind obișnuiți a supraviețui într-o paralizie generală. Olle Brandt de la revista Signum a venit să facă un interviu cu mine. Este înalt, blond, cu față pură, germanică. A studiat
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
răbdare să fie luminos. Cu prietena noastră Birgitta (Trotzig) la restaurantul chinezesc Oden, discutând despre focul aprins în Orient, despre tot ce poate să însemne pentru țările Imperiului Roșu acest pas de revoltă și despre frica unui război civil. Se pare că politica își bate joc de oameni, că puterea politică îi consideră pe oameni niște jucării ușor de manipulat. Ca și cum ceva și mai mare ar sta în spatele jocului îngrozitor al puterii. Zilele trecute a murit încă un tiran, vărsător de
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
s-ar petrece în lume, mai ales acum după anii grei de experiență a scrisului, după care se simte parcă un fel de ușurare în a lua în piept munca la o nouă carte. Această luptă cu scrisul mi se pare singura cale de a gândi și a ajunge dincolo de gândire și simțire, încât chiar dorința publicării și a succesului devine secundară. Scriind, vreau mereu să mă țin în dialog cu cineva, cu contemporanii mei, poate, în așa fel încât individualitatea
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
dinspre lac strigând, dar nu înțelegeam ce spune și îi întrebam pe alții despre ce e vorba. Mi se spunea: Cineva a fost omorât sau cineva va muri! M-am trezit într-un lac de sudoare, totul mi s-a părut atât de îngrozitor, ca și cum ar fi fost vorba de o prevestire neagră. Am luat hotărârea de a anula călătoria și a renunța la încă o vanitate plină de mondenitate. Dar Renè se opune surâzând. El are în ochi acea veselie
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
noi se isterizează împotriva ziariștilor care au dat de urmele acestor falsuri. Argumentele invocate sînt penibile. Unul dintre ele este "prestigiul României". Or tocmai de dragul prestigiului, România nu poate fi indiferentă cum se cîștigă medalii în numele ei. Nu mi se pare normal să ținem pumnii de două ori strînși pentru sportivii noștri - o dată, ca să cîștige, iar a doua oară, ca să nu fie prinși dacă au cîștigat cu mijloace incorecte. Fiindcă la asta ar duce mușamalizarea unui asemenea scandal. Îmi pare rău
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
se pare normal să ținem pumnii de două ori strînși pentru sportivii noștri - o dată, ca să cîștige, iar a doua oară, ca să nu fie prinși dacă au cîștigat cu mijloace incorecte. Fiindcă la asta ar duce mușamalizarea unui asemenea scandal. Îmi pare rău pentru cele două gimnaste, Gina Gogean și Alexandra Marinescu, care au fost folosite astfel. Pentru ele există scuze și o uriașă părere de rău că au fost puse în-tr-o asemenea situație. Nu și pentru cei care și-au bătut
Scandalul din gimnastică by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15283_a_16608]
-
abside, cărți, veșminte etc.). O componentă hieratică, de extracție oriental-bizantină, se exprimă tot mai vizibil în arta sa, fără, însă, a împinge reprezentarea în zona mimetismului sau în aceea a reanimării teziste. Cu toată vocația hieratic-abstractă pe care această pictură pare a o dezvălui tot mai mult în ultima vreme, Marin Gherasim rămîne în continuare un voluptuos al culorii, un expresionist sui generis, dar nu unul dezlănțuit ca altădată, ci unul care a descoperit, după îndelungi exerciții, că strigătul sălbatic poate
Marin Gherasim și invitații săi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15279_a_16604]